LP7 FARMACOLOGIA

MEDICAMENTELOR ANTITUSIVE ȘI
EXPECTORANTE
BAZE FIZIOPATOLOGICE
Tusea –reflex respirator brusc, exploziv –expulzarea materiilor din căile respiratorii
După prezenţa / absenţa secreţiilor
 Uscată (neproductivă)
 -Traheobronşită acută
 -Pleurită
 -TBC incipientă
Umedă (productivă)
 -Traheobronşită acută după primele zile
 -Bronşită cronică
După consecinţe
 Dăunătoare (de intensitate mare, dureroasă, solicită ap.CV, favorizează hemoptizia
 Utilă
 ANTITUSIVE
Acţionează la nivelul centrului bulbar al tusei sau la nivelul altor verigi ale arcului reflex al tusei → reduc
sau opresc tusea.
Clasificare
Inhibitoarele centrului tusei
Antitusive cu acţiune periferică, pe alte verigi ale arcului reflex

Inhibitoare ale centrului tusei

A. opioide:
 naturale – morfina, codeina
 semisintetice – codetilina (=dionina)
 sintetice – folcodina, levopropoxifen, dextrometorfan
B. neopioide:
• oxeladina, noscapina, glaucina, clofedanol, butamirat, pentoxiverina,clobutinol,
benzonatat;
Tusea –principii de tratament

Cauza cea mai frecventă –infecţiile virale!(de obicei –tusea este

autolimitantă –tratamentele sunt puțin eficiente!

Deoarece tusea este un reflex de apărare, nu trebuie suprimată în infecţiile

bacteriene!

De câte ori este posibil, trebuie tratată cauza tusei: astm, rinită, sinuzită,
reflux gastro-esofagian, adm. IEC-A.

Tusea uscată –inutilă, dăunătoare –trebuie combătută

Tusea productivă, umedă –nu trebuie suprimată; trebuie diminuată, când
devine supărătoare
Cele mai active –inhibitoarele centrului tusei
Opioidele–eficacitate maximă (!Prudenţă-tuse cronică şi indivizii predispuşi
la farmacodependenţă)
 ANTITUSIVE
OPIOIDELE -Sunt compuși naturali sau de sinteză care produc efecte morfin-like.Termenul „opioide” este rezervat
pentru medicamente precum morfina si codeina obtinute din sucul de Opium Papaver. Actionează prin legarea de
receptori specifici ai opioidelor din SNC pentru a produce efecte care mimează acțiunea peptidelor
neurotransmitatoare endogene, opiopeptinele.

Morfina- analgezicul major conținut in opiul neprelucrat și este prototipul de agonist puternic.

Codeina –este prezentă in concentrații reduse si este mai puțin potentă-agonist moderat.Aceste substanțe prezintă
afinitate pentru receptorii µ , afinități diferite pentru receptorii kappa , sigma si afinitate redusă pentru receptorii gab

Antitusive cu acţiune periferică

Mucilaginoase –↓sensibilitatea terminaţiilor nervoase

Antiseptice şi decongestionante nazale –acţiune etiotropă şi patogenică
Anestezice locale (benzonatat) -↓ iritaţiar eceptorilor
Expectorante-↓ factorul iritativ local
Bronhospasmolitice-↓ indirect iritaţia receptorilor
 Antitusive centrale opioide
A. Codeina-3 metil morfina(clorhidrat sau fosfat)
Efectul antitusiv apare la doze mai mici (15 mg) decat efectul analgezic (120 mg); efectul antitusiv se
intensificǎ, cu creşterea dozelor, pânǎ la 60 mg. Latenţa este de 2 ore şi efectul dureazǎ 4 – 6 ore la
administrarea pe cale orală. Efectul antitusiv este de cca 3 ori mai slab ca cel al morfinei si efectul analgezic
este de cca12 ori mai slab ca cel morfinei, T 1/2=3 ore. Biotransformare hepatică prin demetilare(CYP2D6)
→ morfină (cca 10%)
Diminuǎ secreţiile bronşice. Difuzeazǎ prin placentǎ şi în laptele matern, putând produce deprimare şi
dependenţa la noul nascut şi sugar. Constipaţia şi greaţa apar numai la doze mari. Poate provoca convulsii la
copil. Potenţial toxicomanogen redus; dezvolta toxicomanie, dupǎ administrare prelungitǎ.
Prudenţǎ: la astmatici, emfizem pulmonar, insuficienţǎ respiratorie, putând accentua insuficienţa
respiratorie; în insuficienţa hepaticǎ; copii sub 5 ani (epurarea hepaticǎ deficitarǎ).
Este antitusivul cel mai frecvent utilizat şi luat ca referinţǎ, indicat în tusea uscatǎ, iritativǎ.
CODEINA
Fter. şi fgraf.:
Tuse neproductivă (antitusiv de referinţă) –doze:
–adult: 10-20 mg la 4-6 h;
–copii peste 2 ani: 0,25-0,5 mg/kg la 4-6 h

Dureri uşoare sau moderate –doze:

–adult: 30-60 mg la 4 h → max. 240 mg/zi
–copii peste 1 an: 3 mg/kg/zi, în mai multe prize

Diaree acută neinfecţioasă–doze:

–adulţi şi copii peste 12 ani: 30 mg x 3-4/zi

Interacţiuni:
 deprimante ale SNC (alcool, barbiturice, sedativ-hipnotice): poate creşte
efectul deprimant central cu letargie, depresie respiratorie, comă şi
moarte.
 B. Morfina-este stupefiant
Este indicat ca antitusiv în mod excepţional, în tuse foarte intensă, refractară la alte antitusive şi însoţită
de durere intensă: cancer pulmonar, fracturi de coaste, infarct pulmonar, pneumotorax, hemoptizie

C. Dextrometorfan
Efect antitusiv cu duratǎ relativ medie (3 – 6 ore).
Nu are acţiune analgezicǎ.
Nu deprimǎ respiraţia decât la doze mari şi motilitatea cililor respiratori.
Nu prezintǎ risc de dependenţǎ. Produce mai rar constipație comparativ cu codeina
Reacții adverse:deprimarea respirației la doze mari
Mecanism complex -incomplet elucidat:
-agonist al receptorilor sigma-1;
-antagonist al receptorilor NMDA;
-inhibitor al recaptării 5-HT.
TUSSIN®, TUSSIN FORTE®
 
DEXTROMETORFAN
Ftox.:
potenţial crescut de abuz
–folosire în scopuri recreaţionale
–euforie, efecte disociative asemănătoare ketaminei(halucinaţii, “out-of-body”)
dependenţă fizică practic absentă (nu apare abstinenţă), dar dependenţă psihică
crescută.
deprimă respiraţia (numai la doze mari)
Fepid.
CI:
-insuficienţă respiratorie
-insuficienţă hepatica
-copii sub 2 ani
Fgraf. –Adulţi: 10-30 mg x 3-4/zi; Dmax= 120 mg/zi–Copii: 4-6 ani: 2,5-5 mg x
3-4/zi; Dmax= 30 mg/zi6-12 ani: 15 mg x 3-4/zi; Dmax= 60 mg/zi
 Neopioide-Oxeladina
Antitusiv cu durata efectului de aproximativ 4h. Avantaj; nu are acţiune deprimantǎ asupra sistemului nervos
central şi nu provoaca somnolenţǎ. Se administreazǎ cu prudenţǎ în afecţiuni cardiovasculare şi în insuficienţa
respiratorie. Indicaţii: tuse neproductivǎ iritativǎ, tuse spasmodicǎ, tuse convulsivǎ
 adult, 30 – 50 mg/zi;
 copii pânǎ la 15 ani 10 – 30 mg/zi (10 mg/10kg/zi).
NOSCAPINA-alcaloid din opiu cu structura izochinolinica, inhibă centrul bulbar al tusei mai slab sau egal cu
codeina
Deprima slab centrul respirator bulbar, produce constipație, dupa administrare prelungită, nu are efect analgezic.
GLAUCINA-s.naturala din specia Glaucinum flavum
Antitusiv mai slab sau egal codeinei, nu influențează respirația,nu produce constipație, dozele mari deprimă inima si
produc contracții tetanice
CLOFEDANOL-antitusiv aproape egal codeinei, latentă scurtă datorită unui efect anestezic local slab pe mucoasa
faringiană la administrare sub forma de soluție- sol int.CALMOTUSIN®
CLOBUTINOL-absorbtie p.o rapida si aproape totala;eliminare urinara in forma nebiotransformata,
t1/2 =24-32 h
Reactii adverse:rar , reactii alergii, dispnee, somnolență, anxietate halucinantă
Atentie!Efecte teratogene evidențiate la animale, prudențaă la activități ce necesită atenție sporită ,
adult 40-80 mg de 3ori/zi, copii sub 12 ani 10-40 mg de 3 ori/zi durata tratamentului maxim 7 zile
In insuficiență hepatică si renală se ajusteaza dozele.
BUTAMIRAT-antitusiv cu eficacitate pronuntata, bronhodilatator, T1/2=6 h
Avantaje:reactii adverse fara importanță și cu frecvența redusă-1% in supradozare hTA, somnolență
Indicații:tuse acută, convulsivă, profilaxia tusei pre și postoperator
Adulți: 20-25 mg repetat de 4 ori/zi copii sub 12 ani 5-15 mg repetat de 3 ori/zi
PENTOXIVERINA-antitusiv și bronhodilatator
Po si iv adult 20-40 mg de 2-3 ori/zi; copii 10-20 mg de 2-3 ori/zi
SEDOTUSSIN®
 EXPECTORANTE
Sputa este produsul evacuat din caile respiratorii prin tuse.
Expectorația este acțiunea de eliminare voită a sputei.
Sputa conține:secreție mucoasa bronșică,exsudat patologic, celule, saliva, secreție nazală.
Expectorantele produc fluidificarea sputei prin:
 - marirea secretiei glandelor bronsice
- modificarea proprietăților fizico –chimice ale secreției vâscoase
- Stimularea mecanismelor de eliminare a sputei(mișcările cililor,peristaltismul bronhiilor)
Fluidificarea sputei are consecințe:
-Ușurarea eliminării sputei
-deblocare cililor cu favorizarea activitățiilor pendulare
-eliminarea celulelor glandulare cu îmbunătățirea activitățiilor
 EXPECTORA
NTE
In funcţie de mecanismul de acțiune se clasificǎ în:

1. Secretostimulantele
a. Mecanism mixt: sunt substanţe volatile – sǎruri de amoniu, şi sublimabile – benzoat de sodiu, ioduri, derivaţi de
guaiacol, produse vegetale expectorante – ceai pectoral, ceai antibronşitic
b. Mecanism reflex sunt substanţe iritante pentru receptorii din mucoase – ipeca şi saponine din specii de Primula,
Saponaria, Senega.Sunt administrate p.o. şi acţioneazǎ iritant nespecific pe receptorii mucoasei gastrice, declansând
prin reflex vaso-vagal, stimularea secreţiei bronsice.
 
2. Bronhosecretoliticele: au acţiune de fluidificare directǎ aspura secreţiei bronşice. Sunt administrate fie local, fie în aerosoli,
fie p.o. În funcţie de mecanismul de acţiune:
c. Mecanism biochimic – enzime proteolitice – tripsina, streptokinaza, streptodornaza
d. Mecanism chimic: mucolitice – acetilcisteina, carbocisteina, mesnum, erdostein.
e. mecanism mucoregulator – bromhexina, ambroxol
f. Mecanism fizico-chimic de reducere a tensiunii superficiale - tiloxapol.
 1.SECRETOSTIMULANTE
Eficacitatea este modestă. Se utilizează asociate in preparate tipizate.
Farmacodinamie:Cresc și fluidifică secreția glandelor traheobronșice
Stimulează motilitatea cililor mucoasei și peristaltismul bronșic favorizand cleareance-ul bronșic.

SARURILE DE AMONIU

Efect stimulant SNC; NH4Cl este diuretic si acidifiant

Indicatii:bronșite acute si subacute 300 mg de 4-5 ori/zi
BENZOAT DE NA

Iritant gastric, ci in gastrită .Indicat in traheobronșită acută

IODURI

Distribuție selectivă in tiroidă, eliminare prin mai multe cai: renal, salivă, suc gastric, bilă, secreție
sudorală. Efect de hipertiroidie(activează procesele catabolice proteice)
Prudență în sezonul rece și la copii.Indicații:bronșita cronică, bronșita astmatiformă 300 mg de 3-4 ori/zi
 Guaiafenezina-Expectorant fiind indicat în bronşite, traheite, laringite acute şi cronice. Are efect
sedativ fiind CI la conducătorii auto. Produce iritaţie gastricǎ şi de aceea este CI la pacienţi cu gastrită sau
cu ulcer. Are efect miorelaxant fiind contraindicat la pacienţii cu miastenie, iar la doze mari poate produce
paralizia muşchilor striaţi începând cu membrele posterioare şi sfârşind cu oprirea respiraţiei, somnolenta.
CI: la copii sub 5 ani. Se administrează 100-200 mg de 4-6 ori/zi la adult şi 5-25 mg de 3 ori/zi la copii
(peste 5 ani).

2.BRONHOSECRETOLITICE
Carbocisteina
Abs.per os rapidǎ, dar BD micǎ (< 10%), datoritǎ primului pasaj intestinal şi hepatic înalt.
Produce reacţii de intoleranţǎ digestivǎ (greaţǎ, diaree, gastralgii), fiind administrată cu prudenţǎ în
ulcer gastro-duodenal.
Mucolitic, mucoregulator indicat in afecțiuni bronhopulmonare acute.
adult, 750 mg de 3 ori/zi; copii, în funcţie de varsta, maxim 100 mg de 2-3 ori/zi.
 Acetilcisteină
Actiune mucolitica, solutia este usor oxidabila, prin oxidare devine roz fara pierderea efectului mucolitic.
Se administrează cu prudenţǎ la astmatici (asociere cu bronhodilatatoare), fiind strict contraindicată în criza de
astm bronsic.
Este interzisă asocierea ei cu eritromicina sau tetraciclină, şi trebuie condiţionată în aparate din sticla, plastic,
otel (interactiuneaza cu fier, cauciuc, cupru).
Indicatii:afectiuni bronhopulmonare acute si cronice cu hipesecretie obstructiva ,BPOC, mucoviscidoza
 adult, 200 mg de 2-3 ori/zi (maxim 600 mg/zi în tratamentul scurt de maxim 7 zile şi maxim 400 mg/zi pe
durata lunga de maxim 6 luni);
 copii pânǎ la 14 ani, 50-200 mg de 2-3 ori/zi;
 Inhalator, aerosoli, 200-300 mg de 1-4 ori/zi, timp de 5-10 zile;
 Instilaţii (intratraheal, endobronsic, ocular) şi lavaj (endoauriculare) 150-300 mg o data, repetat de 1-4 ori/zi;
 Injectabil, intramuscular sau intravenos lent, adult, 300 mg o data, repetat de 1-2 ori/zi; copii mici 150 mg o data;
 Injectabil, perfuzie intravenoasǎ (antidot în intoxicaţia cu paracetamol), diluat (cu soluţie glucozǎ 5%v/v = l/l),
iniţial 150 mg/kg (în 15 minute), apoi o doza de întretinere de 50 mg/kg la fiecare 4 ore, timp de 72 ore.
 Bromhexin
Biodisponibilitate per os foarte redusǎ (sub 20%) datoritǎ efectului înalt al primului
pasaj hepatic; legare de proteinele plasmatice înaltǎ (90-99%) şi biotransformare la
ambroxol, metabolit activ,profil farmacocinetic ce îi conferă un timp de injumǎtǎtire lung
(12-24 ore).
Mecanism: stimulează activitatea lizozomilor, cu creşterea secreţiei enzimelor ce
hidrolizează mucopolizaharidele, -modifică structura mucusului
-ameliorează clearance-ul mucociliar
-creşte IgA şi IgG, în parenchimul pulmonar
Poate produce iritaţie gastrica, fiind contraindicat la pacienţi cu ulcer sau gastrită, şi
bronhospasm (după aerosoli), necesitând administrarea cu prudenţa la astmatici (asociere cu
bronhodilatatoare).
Posologie per os: adult, 8-16 mg de 3 ori/zi; copii pânǎ la 14 ani, 1-8 mg de 3 ori/zi.
 AMBROXOL
Este metabolitul demetilat si hidroxilat al bromhexinei. Efectul la administrare orală are latenţǎ de 30
minute şi duratǎ relativ lungǎ (6-12 ore). Absorbţia per os rapidǎ şi aproape totalǎ, dar biodisponibilitatea este
redusa, datoritǎ primului pasaj hepatic, difuzeazǎ în laptele matern, în lichidul cefalorahidian şi prin placentǎ.

Poate produce rar reacţii de intoleranţǎ gastrointestinalǎ (diaree, epigastralgii), reacţii alergice (mai
frecvent la indivizii atopici) şi bronhospasm (cu precadere la astmatici, în administrare inhalatorie).

Este contraindicat în primul trimestru de sarcină şi trebuie administrat cu prudenţă la astmatici. Indicaţii:
boli respiratorii acute şi cronice, episoade acute ale bronhopneumopatiilor cronice obstructive (BPOC)

 adult, 90 mg/zi in 3 prize;

 copii, 15-45 mg/zi in 3 prize.
 Dupa 14 zile, dozele pot fi reduse la jumatate .
Interactiuni: administrarea concomitentǎ de ambroxol şi antibiotice (amoxicilina, cefuroxim,
eritromicina, doxiciclina) creşte concentraţia pulmonarǎ a antibioticului.