Medicaţia aparatului respirator

1. ANTITUSIVE
2. EXPECTORANTE
3. SURFACTANTUL
4. MEDICAŢIA ANTIASTMATICĂ
 1. ANTITUSIVE

A. Antitusive cu acţiune centrală

 Opioide

Codeina Efecte secundare

- BD orală este de 50%
- Biotransformare hepatică, cu formare
de morfină (10%), metabolitul activ
- Difuzează prin placentă şi laptele
matern
- Se elimină urinar în formă inactivă.
- Efectul antitusiv apare la doze mai mici
(15 mg) decât cele analgezice (120 mg)
- Efectul antitusiv este de 3 ori mai slab
decât al morfinei
- Efectul analgezic este de 12 ori mai slab
- Diminuă secreţiile bronşice.
• Constipaţie, greaţă la doze mari;
• Creşte presiunea intrabiliară, consecinţă a spasmului
sfincterului Oddi;
• Convulsii, la copii;
• Dezvoltă toxicomanie la administrare prelungită.
Prudenţă:
- La astmatici;
- Emfizem pulmonar, insuficienţă respiratorie;
- Insuficienţă hepatică, copii sub 5 ani.
 1. ANTITUSIVE
A. Antitusive cu acţiune centrală (II)

 Opioide

Morfina Dextrometorfan
Se indica ca şi antitusiv în cazuri -Efect antitusiv de durată medie (3-6 ore)
excepţionale: -Nu are acţiune analgezică;
-Cancer pulmonar; -Nu deprimă motilitatea cililor respiratori;
-Fracturi de coaste, -Nu prezintă risc de dependenţă.
Doze:
-Infarct pulmonar -adulţi: 60-120 mg/ zi în 4-6 prize
-Pneumotorax; -Copii: 15-60 mg/zi, în 4-6 prize.
-Hemoptizie. Levopropoxifen- opioid de sinteză înrudit
STUPEFIANT! cu metadona cp. de 50mg,nu are act.
analgezică
 A. Antitusive cu acţiune centrală (III) 1. ANTITUSIVE
 Neopioide Clorbutinol
Poate produce rar:
Clofedanol - reacţii alergice: urticarie, edem angioneurotic,
(calmotusin) prurit
- Antitusiv cu efect egal codeinei Dispnee
- Are latenţă scurtă datorită unui efect Somnolenţă, anxietate halucinantă.
anestezic local slab pe mucoasa - În caz de supradozare apare tremor,
faringiană, la administrare sub formă de convulsii.
soluţie. Are efecte teratogene, evidenţiate la animale.
- 25 mg de 3-4 ori/zi În insuficienţa renală şi hepatică se ajustează
dozele.
Butamirat
Pentoxiverina
- Antitusiv cu eficacitate pronunţată
- Antitusiv şi bronhodilatator
- Bronhodilatator
Oxeladina
- În caz de supradozare poate apare
- Nu are acţiune deprimantă SNC, nu
somnolenţă şi hTA. provoacă somnolenţă.
Se poate utiliza în: - Se impun precauţii în caz de insuficienţă
- Tuse convulsivă: respiratorie, afecţiuni cardiovasculare.
- Profilactic pre- şi post-operator. Noscapina, glaucina
 1. ANTITUSIVE
B. Antitusive cu acţiune periferică

 Compuşi de sinteză
 Substanţe mucilaginoase
Benzonaftat (Tessalon)

- Poliglicol
- Diminuă sensibilitatea -Acţionează prin deprimare tusei
terminaţiilor nervoase, inhibând componenta aferentă
fluidifică mucoasa; areflexului acţionând la nivelul
receptorilor tusigeni
-Se găsesc în ceaiuri din -30 mg de 3 ori/zi
Tilia sp, Plantago sp,
Altheea, Malva sp. Prenoxdiazina (Libexin)
-Elimină iritaţia traheală şi bronşică
având efect bronhospasmolitic şi
anestezic local
-100 mg de 3 ori/zi
 2. EXPECTORANTE

Secreţia bronşică este rezultatul activităţii

celulelor mucoase şi seroase ale glandelor
traheobronşice. Mecanism de acţiune:
Conţine: Expectorantele produc fluidificarea
-apă, alectroliţi, mucus, transsudat. sputei prin:
Mucusul conţine:
-glicoproteine acide 40% (acid sialic, - mărirea secreţiei glandelor
sulfamucină) bronşice (secretostimulatoare);
-Glicoproteine neutre 60% (fucomucină)
Glicoproteinele: - modificarea proprietăţilor fizico-
-Sunt legate între ele prin punţi electrofizice chimice ale secreţiei vâscoase
şi chimice (van der Waals, hidrogen, ionice, (secretolitice – prin mecanism
disulfhidrice, calciu) biochimic, chimic sau fizico-
-Cu apa formează gel vâscos, cu rol în chimic);
menţinerea umidităţii mucoasei şi de
apărare contra agenţilor mecanici, chimici, - stimularea mecanismelor de
bacterieni. eliminare a sputei (mişcarea cililor,
-Sunt solubile şi vâscozitatea lor scade în peristaltismul bronhiilor)
mediu slab alcalin.
Transsudatul conţine: IgG şi IgA.
 2. EXPECTORANTE
A. Expectorante ce acţionează prin stimularea secreţiilor fluide
1. Droguri vegetale expectorante
Ipecacuanhae radix conţine emetina
Saponine
Primulae radix
2.Săruri:
Ammonii chloridum
Kalii iodidum
3. Compuşi de guaiacol
Guaifenezina
Guaiacolsulfonatul de K
4. Uleiuri volatile - au acţiune antiseptică iar unele uleiuri au acţiune
spasmolitică
Uleiul de cimbrişor
B. Expectorante mucolitice
Bromhexina (Brofimen) - Acţionează atât sistemic ,cât şi prin inhalaţii.
Ambroxol (Mucosolvan )
Acetilcisteina (ACC) -agent mucolitic ce produce liza mucusului prin ruperea
legăturilor disulfidice din mucopolizaharide.
ACC nu este indicată la emfizematoşi
Tripsina şi chimotripsina se administrează inhalator în caz de spută fibrinoasă
purulentă
simpla hidratare poate să scadă vâscozitatea mucusului (se poate utiliza
Tiloxapol)
 3. SURFACTANTUL
factor antiatelectazic

• film tensioactiv, interpus între aer şi stratul lichidian la nivelul alveolelor pulmonare.
• scade considerabil tensiunea superficială la suprafaţa de contact între aer şi apă
• Favorizează emulsionarea particulelor străine inhalate, uşurându-le fagocitarea.
• împiedică trecerea lichidelor din interstiţiu şi capilare spre lumenul alveolelor.
• permite deschiderea alveolelor şi expansiunea pulmonară în timpul inspirului şi evită
colabarea alveolelor şi colapsul pulmonar în timpul expiraţiei.
Preparate farmaceutice de surfactant destinate profilaxiei şi tratamentului sindromului
de detresă respiratorie la nou-născuţii imaturi
produsele de sinteză - Exosurf neonatal, ALEC
Preparatele naturale - Surfacten, Infasurf
 4. MEDICAŢIA
ANTIASTMATICĂ

• Se foloseşte în tratamentul
– astmului bronşic şi
– în alte tipuri de bronhospasm :
• bronşite spastice,
• bronhopneumopatie cronică obstructivă.

• Din punct de vedere etiopatogenic se clasifică în

– astm extrinsec sau alergic şi
– astm intrinsec sau infecţios.

• Medicamentele folosite se împart în

următoarele categorii :

a. Medicamente bronhodilatatoare
b. Medicamente antialergice şi antiinflamatoare
c. Medicamente ajutătoare (expectorante , antibiotice, O2)
Reglarea funcţională-Control vegetativ
Parasimpatic
- Bronhoconstricţie (M1, M3)
- Hipersecreţia glandelor
bronşice (M3)
- În astm –o predominanţă
vagală
Simpatic
- Bronhodilataţie (β2)
- Hiposecreţie bronşică (α1)
- Creşterea rezistenţei
capilare
- Scăderea permeabilităţii
capilare
- Deficit al Rp. (β2-adrenergici
- Deficit de eliberare a
Adrenalinei
 Reglarea funcţională
Control umoral
Histamina:
- bronhoconstricţie,
- hipersecreţie de mucus,
- creşterea permeabilităţii capilare,
- Edem al mucoasei.
TXA2
- Bronhoconstricţie intensă (de 500 ori mai intensă decât histamina)
PGF2α- bronhoconstricţie, vasoconstricţie.
PGE2- bronhodilataţie, vasodilataţie, creşterea permeabilităţii vasculare.
SRS-A
- bronhoconstricţie
- Hipersecreţie de mucus
- Creşterea permeabilităţii capilare
- Reacţii anafilactice.
PAF- factor de agragare plachetară - mediator al inflamaţiei şi astmului.
Substanţa P- bronhoconstricţie, congestie locală.
 Dezechilibre semnalate în astmul bronşic

• Predominanţă vagală (parasimpaticotonie)-

bronhospasm
• Dezechilibru între AMPc/GMPc în favoarea
creşterii GMPc- procese inflamatorii, favorizează
hipersecreţia.
• Deficit al receptorior beta-2
• Deficit de eliberare a adrenalinei ca răspuns la
hipoxie
 4.1. BRONHODILATATOARE
• Simpatomimeticele bronhodilatatoare
– Beta-2 stimulatoarele selective
• fenoterolul (Berotec)
• salbutamolul
• terbutalina
• Formoterol, salmetrol, bambuterol, clenbuterol
• Beta stimulatoarele neselective - stimulează cordul, produc tahicardie, aritmii
– izoprenalina
– orciprenalina
• Simpatomimetice alfa şi beta stimulatoare
– Adrenalina
– Efedrina
• Parasimpatoliticele
– Ipratropiul (Atrovent)
• Bronhodilatatoarele directe.
– aminofilină
 4.2. ANTIALERGICE ŞI ANTIINFLAMATOARE
• Antialergice
– Inhibitoarele degranulării mastocitare
• Cromoglicatul disodic
• Ketotifenul
– Dintre antagoniştii receptorilor pentru leucotriene
• montelukastul sodic (Singulair)
• Zafirukast
• Zileutonul - inhiba 5-lipooxigenaza
• Glucocorticoizii în astmul bronşic au acţiune relativ
rapidă sunt indicate în crizele de astm severe, în
starea de rău astmatic.
– hemisuccinatul de hidrocortizon
– Prednisonul
– Beclometasonum
– Fluticasonum
 Bronhodilatatoare parasimpatolitice
• Reprezentaţi: atropina, ipratropiu, oxitropiu,
tiotropiu.
Acţiuni:
• Bronhodilataţie, de intensitate moderată,
predominant asupra bronhiilor mari;
• Hiposecreţie bronşică, vâscoasă, ce poate produce
blocarea bronhiilor, mai ales la copii;
Excepţie parasimpatoliticele moderne de tip ipratropiu.
Atropina
• Bronhodlataţie mai slabă decât adrenomimeticele
• Efect redus în criza de astm
• Este indicată rar datorită efectelor secundare.
Ipratropiu
Administrat inhalator produce:
- Bronhodilataţie moderată, cu debut după 15 min, durată 3-4 ore
- Ameliorează semnificaţtiv funcţia pulmonară: creşte VEMS cu peste 15%.
- Nu creşte vâscozitatea secreţiei bronşice.
Administrat intranazal, inhibă secreţia apoasă a glandelor locale.
Indicaţii:
- Profilaxia şi tratamentul BPOC
- Preferenţial în bronşita cronică, cu hipersecreţie de mucus, emfizem pulmonar
- De alternativă în astmul refratar la beta-2 adrenomimetice.
- În rinite, pentru reducerea rinoreei
- De elecţie în bronhospasmul indus de beta-adrenolitice neselective (propranolol)
Se asociază frecvent cu beta-2 adrenomimetice: fenoterol.
Tiotropiu
• Are afinitate şi potenţă relativ similare pe toate tipurile de
receptori mescarinici M1-M5; selectivitate mai mare pe
subtipul M3.
• Produce bronhodilataţie de lungă durată (peste 24 ore) cu
ameliorarea semnificaţtivă a funcţiei pulmonare;
• Efectul bronhodilatator maxim se instalează în a 3-a zi (după
administrare zilnică inhalatorie o dată/zi).
Indicaţii: tratamentul de fond al bronhospasmului asociat BPOC.
 Bronhodilatatoare musculotrope
Teofilina
Aminofilina
Mecanism de acţiune:
1. Musculotrop (la nivelul fibrei musulare): inhibă fosfodiesteraza şi creşte AMPc
2. Antagonist al adenozinei
Adenozina are acţiune:
- sedativ-hipnotică, anxiolitică, antipsihotică; anticonvulsivantă.
- Vasodilatatoare cerebrală, coronarodilatatoare; deprimantă cardiacă
- Bronhoconstrictoare, modulatoare a secreţiei gastrice
- Antidiuretică
- Potenţează eliberarea de mediatori ai inflamaţiei şi alergiei,din mastocite, indusă imunologic
- Efect proinflamator.
3. Eliberarea calciului din reticolul sarcoplasmatic.
Teofilina, aminofilina
- Absorbţia este rapidă şi completă (pentru teofilina microcristalină şi
aminofilină)
- Concentraţia plasmatică este atinsă în cca 2 ore (după absorbţie
p.o., pe nemâncate)
- Difuzează prin bariera hematoencefalică, placentă şi laptele matern
- Biotransformare hepatică, în procent ridicat, catalizată de un sistem
enzimatic cu capacitate limitată.
T1/2 este mediu 3-9 ore şi creşte în:
- insuficienţă hepatică
- Insuficienţă cardiacă
- Vârstnici
- Prematuri
T1/2 scade la ½ la fumători, datorită inducţiei enzimatice.
 Biotransformarea derivaţilor xantinici
Are loc la nivelul SOMH dependent de cit. P450 pe
două căi:
- N-demetilare dependentă de CYP1A2
- 8-hidroxilare completă dependentă de CYP3A4 şi
CYP2E1.
Capacitatea acestui sistem este limitată.
Asocierea teofilinei cu substanţe inductoare sau
inhibitoare enzimatice poate duce la subdozarea sau
supradozarea teolifilinei.
 Alte acţiuni
• Stimulare SNC, stimularea centrului bulbar
• Vasoconstricţie cerebrală
• Stimulare cardiacă, tahicardie
• Stimularea secreţiei gastrice
• Acţiune diuretică
• Vasodilataţie cu hTA, coronarodilataţie, dilatrea arterelor
pulmonare.
Indice terapeutic mic!

Precauţii:
Contraindicaţii: Hipertiroidie
Epilepsie Cardiomiopatie hipertrofică
Infarct miocardic obstructivă
Tahiaritmii Ulcer gastro-intestinal
Insuficienţă hepatică
Peste 50 ani şi nou-născţi.
 Efectul antiastmatic
Este rezultatul acţiunii:
- Bronhodilatatoare
- Antiinflamatoare
- Imunomodulatoare a reacţiilor alergice produse de alergeni
Mecanismul acţiunii bronhodilatatoare:
- Antagonizarea acţiunii bronhoconstrictoare provocată de
adenozină la astmatici;
- Inhibarea fosfodiesterazei de tip III şi IV
Mecanismul acţiunii antiinflamatoare şi imunomodulatoare:
- Antagonizarea acţiunii adenozinei,
- creşterea clearence-ului mucociliar
- Inhibarea fosfodiesterazei de tip IV.
 • LTC4, LTD4 şi LTE4, cistenil-leucotrienele sunt
bronhoconstrictoare (SRS-A – substanţa lent
reactivă a anafilaxiei);
• au acţiune de 1000 de ori mai potentă decât
histamina.

Calea
lipoxigenazei
 inhibitie fosfolipide
LIPOMODULINE fosfolipaza A2
9 8 6 5 CH
1 3

CORTICOSTEROIZII 11 12 14 15
CH3

acid arahidonic
(acid 5,8,11,14-eicosatetraenoic)
citocrom P450
ciclooxigenaza lipoxigenaze (CYP450)
(COX)
5-lipoxigenaza 12-lipoxigenaza 15-lipoxigenaza
(11-HPETE) 5-HPTE 12-HPTE 15-HPTE
EET HETE
PGG2 LTA4
LEGENDĂ:
PGH2 HPETE - acid hidroxi-peroxi-
eicosatetraenoic
LTB4 LTC4
HETE - acid hidroxi-
eicosatetraenoic
PGE2 PGD2 PGF2 PGI2 TXA2 LTD4
EET - acid epoxi-
prostaglandine prosta- trombo-
eicosatetraenoic
ciclină xan LTE4
leucotriene
UTILIZARE LOCALĂ:
• Beclometazonă
UTILIZARE SISTEMICĂ:
dipropionat;
• Prednisona;
• Triamcinolona acetonid;
• Prednisolona;
• Flunisolida;
• Betametazona;
• Budesonida;
• Dexametazona.
• Fluticazona dipropionat.
 Blocanţi ai receptorilor Cys-LT1 pentru
leucotriene
• Blocanţii receptorilor CysLT1 acţionează ca antagonişti competitivi ai
receptorilor pentru leucotriene ;
• Inhibă contracţia musculaturii netede bronşice produse de Cys-LT1;
• Pot creşte scurgerea microvasculară, producţia de mucus;
• Inhibă semnificativ influxul bazofilelor şi limfocitelor în căiile aeriene,
apărute după o alergie provocată experimental la subiecţii astmatici.

INDICAŢII SPECIFICE:
• prevenirea bronhoconstricţiei induse de
factori fizici;
• prevenirea crizelor de astm la pacienţii cu
intoleranţă la aspirină şi antiinflamatoare
nesteroidiene REACŢII ADVERSE:
• puţine reacţii adverse sunt
asociate direct cu inhibiţia
sintezei de leucotriene sau a
REPREZENTANŢI: funcţiei lor.;
• Montelukast sodic; • foarte rar – sindrom Churg-
• Zafirlukast; Strauss
• Pralukast.
 Concluzii

MEDICAŢIE “CLASICĂ”:
• 2-stimulatoare;
• parasimpatolitice
TERAPII INOVATOARE:
(ipratropiu, tiotropiu,
• inhibiţia lipoxigenazei;
oxitropiu)
• blocarea receptorilor Cys-LT1;
• Bronhodilatatoare
musculotrope;

CORTICOSTEROIZII