SINTEZA RESPIRATOR

ANTITUSIVE
TUSEA reprezinta un act reflex, rapid, exploziv, avand ca rezultat expulzarea materiilor aflate in caile
respiratorii (exudat, puroi, sange).
Tipuri de tuse:
a) In functie de locul de formare a impulsurilor nervoase declansatoare, tusea poate fi:
• pulmonara, respiratorie
• extrapulmonara, extrarespiratorie (gastrica, cardiaca)
b) In functie de prezenta secretiilor, tusea poate fi:
• uscata (fara secretii sau cu secretie redusa, vascoasa, aderenta)
• umeda (cu secretii care se acumuleaza)
c) In functie de consecinte, tusea poate fi :
• inutila, daunatoare (tuse seaca de intensitate mare, dureroasa, favorizand congestivitatea aparatului
respirator, care solicita aparatul cardiovascular si impiedica odihna)
• utila, productiva (produce evacuarea secretiilor si mucusului infestat, impiedicand extinderea
infectiei si mentinand permeabilitatea cailor respiratorii)
d) In functie de durata, tusea poate fi :
• acuta (cand dureaza mai putin de 3 saptamani)
• subacuta (cand dureaza intre 3-8 saptamani)
• cronica (cand dureaza peste 8 saptamani)

Farmacoterapia tusei cuprinde 2 grupe de medicamente, ce actioneaza la 2 nivele ale arcului reflex:
a) Inhibitoare ale centrului tusei:
• Opioide - naturale (coedeina, morfina)
semisintetice (codetilina)
sintetice (dextrometorfan)
• Neopioide (noscapina, glaucina, oxeladin, butamirat)
b) Substante cu actiune periferica:
• mucilaginoase (au proprietati hidrofile, lubrifiaza mucoasa faringiana si diminua sensibilitatea
terminatiilor nervoase)
• antiseptice si decongestionante nazale (actioneaza etiotrop si patogenic)
• anestezice locale (diminua iritatia receptorilor)
• expectorantele (favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei, diminuand factorul iritativ local)
• bronhospasmoliticele (diminua indirect iritatia receptorilor)

Tusea - principii de tratament:

➢ Primul tratament al tusei trebuie sa fie cel cauzal.
- cauza cea mai frecventă - infecţiile virale! (de obicei tusea este autolimitantă,
tratamentele sunt puțin eficiente!)
➢ Tusea seaca, inutila, daunatoare se combate.
➢ Tusea umeda, productiva :
- trebuie diminuata cand este suparatoare;
- niciodata nu trebuie suprimata, deoarece poate impiedica eliminarea secretiilor purulente
din caile pulmonare, intarziind astfel vindecarea si favorizand complicatiile.
- deoarece tusea este un reflex de apărare, nu trebuie suprimată în infecţiile bacteriene! De
câte ori este posibil, trebuie tratată cauza tusei: astm, rinită, sinuzită, reflux gastro-esofagian,
administrare de IECA (inhibitoare de enzima de conversie a angiotensinei).
➢ In bronsita acuta si pneumonie antitusivele sunt adesea inutile, in mod curent folosindu-se
inhibitoare ale centrului tusei, care sunt cele mai active.

1
 ➢ Opioidele sunt cele mai eficace, totusi trebuiesc evitate in tusea cronica, la copii, precum si la
persoanele cu predispozitie la farmacodependenta.
➢ Perifericele sunt utilizate cand tusea este declansata de iritatrea receptorilor periferici astfel:
- Mucilaginoase - pentru mucoasa faringiana;
- Antiseptice, decongestionante, anestezice locale - pentru mucoasa nazala;
- Expectorante - pentru mucoasa bronsica → in cazurile mai grave se pot asocia cu inhibitoare
ale centrului tusei
➢ Tratamentul tusei trebuie individualizat si vor fi concepute asocieri magistrale pentru fiecare bolnav
si faza evolutiva in parte – antitusive, expectorante/mucolitice, BD, hiposecretorii

1. ANTITUSIVE CENTRALE OPIOIDE

Codeina/Fosfat de codeina
Indicatii:
▪ tuse iritativa, uscata, tuse umeda, pulmonara si extrapulmonara
▪ este antitusivul cel mai des folosit si luat ca referinta
▪ folosit si ca analgezic in amestecuri antinevralgice
Reactii adverse:
▪ inhibitor al centrului respirator bulbar de 3-5 ori mai slab decat morfina
▪ dozele mari pot inhiba respiratia
▪ diminuarea secretiilor bronsice, favorizarea spasmului bronhiilor
▪ dozele mari pot produce constipatie
▪ rareori greturi, ameteli, la doze mari somnolenta
▪ la copii poate produce convulsii, la doze mari (>0,3mg/kg)
▪ dupa administrare prelungita poate dezvolta toxicomanie
Contraindicatii:
▪ prudenta la astmatici, emfizem pulmonar, insuficienta respiratorie
▪ precautii la soferi, piloti, muncitori la masini, la inaltime
▪ la persoanele cu tendinta la toxicomanie
▪ la copii sub 5 ani
▪ insuf. cardiaca, hepatica, renala
NU se administreaza la intervale mai mici de 4 ore !
Morfina
Codetilina/Dionina
Dextromethorphan/Tussin forte/Rofedex/Robitussin antitusicum/Robitussin junior/Bioflu
Indicaţii:
▪ tuse uscată, iritativă, datorate unei iritatii la nivelul laringelui, traheei sau bronhiilor
▪ este eficace în cazurile de tuse iritativă cronică
Contraindicaţii:
▪ alergie la dextrometorfan.
▪ nu se asociază cu IMAO (risc de hipertermie, hiperexcitabilitate şi colaps)
▪ nu se consumă alcool pe întreaga durată a tratamentului (potenţarea depresiei SNC)
▪ nu se administrează în tusea productivă şi la bolnavii cu astm bronşic
▪ insuficienţă hepatică gravă, insuficienţă respiratorie
▪ nu se administrează la copiii mai mici de 2 ani şi se limitează administrarea până la vârsta de 6 ani
▪ Sarcină şi alăptare: nu are efect teratogen ; totuşi se va evita administrarea lui pe durata primelor
trei luni de sarcină ; dacă se foloseşte în ultimele luni de sarcină poate provoca fenomene de
depresie respiratorie la nou-născut ; nu se va administra pe timpul alăptării
Reacţii adverse:
▪ uneori somnolenţă, ameţeli, confuzie, cefalee, greaţă, vărsături şi constipaţie
▪ administrat în doze terapeutice nu afectează respiraţia, dar la doze ridicate poate provoca depresia
centrului respirator
▪ nu produce dependenţă psihică

2
 2. ANTITUSIVE CENTRALE NEOPIOIDE
Noscapina
Glaucina
Oxeladina/Paxeladine
Indicatii:
▪ tratamentul simptomatic al tusei de diverse etiologii: tuse gripala, rinofaringite, traheite, laringite,
bronhopneumopatii, rujeola, tuse convulsiva
▪ tuse spasmodica si reflexa
▪ tuse seaca si iritativa
Butamirat/Sinecod
Indicatii:
▪ tuse acuta de cauze variate
▪ supresia tusei pre- si post-operatorii in chirurgie si bronhoscopie
▪ tuse convulsiva
Precautii:
Sarcina si alaptare
Reactii adverse:
▪ greata, diaree, eritem cutanat, vertij - au fost observate intr-o proportie de circa 1% din cazurile
tratate
▪ simptomele dispar dupa reducerea dozei sau intreruperea terapiei

3. ANTITUSIVE PERIFERICE MUCILAGINOASE

Flori de tei/ Tiliae flores
Flori de lumanarica/ Verbascum flores
Frunze de patlagina/Plantago folium
Flori si frunze de nalba/Malvae flores, Malvae folium
Radacina de nalba-mare/Atheae radix
Frunze de podbal/Tusilago folium
Radacina de lemn-dulce/Liquiritiae radix
-se pot asocia si cu extract de propolis, uleiuri volatile (menta, eucalipt, pin, cimbru, roinita, fenicul,
lemongrass) sau alte extracte din plante cu rol expectorant si bronhodilatator, antiinflamator, analgezic,
antialergic, imunostimulator (ciubotica-cucului, ghimbir, isop, scai-vanat, trei-frati-patati, salvie, grindelia,
plamanarica, iedera, gentiana, soc, verbina, lichen de piatra etc.)
-se pot folosi si produse homeopate : Stodal sirop, granule etc

EXPECTORANTE
Expectoraţia constituie actul reflex şi voluntar de eliminare a secreţiilor şi sputei formate în căile respiratorii
prin actul tusei.
Expectorantele sunt medicamente care produc fluidificarea sputei prin marirea secretiei glandelor bronsice,
modificarea proprietatilor fizico-chimice ale secretiei vascoase si avand ca scop usurarea eliminarii sputei si
deblocarea cililor, cu favorizarea activitatii lor pendulare.
In functie de mecanismele de actiune avem:
I. Cu actiune asupra glandelor bronsice (secretostimulante)
1. prin mecanism mixt (direct si reflex)
-se adm. oral si se elimina la nivelul glandelor bronsice (mecanism direct)
-produc iritarea nespecifica a receptorilor din mucoasa gastrica, influentand indirect secretia bronsica
(mecanism reflex)
• Substante volatile (amoniac si saruri de amoniu)
• Substante sublimabile (benzoat de sodiu, ioduri, derivati de gaiacol – guaifenesina,
gaiacolsulfonat de potasiu)

3
 • Produse vegetale expectorante
2. prin mecanism reflex
-se adm. oral, actioneaza iritant, nespecific, la nivelul mucoasei gastrice
-determina, in mod reflex, cresterea secretiei bronsice
• Saponine
• Ipeca
II. Cu actiune asupra secretiei bronsice (bronhosecretolitice)
-se adm. oral sau local, in aerosoli
1. prin mecanism biochimic
• Enzime proteolitice (tripsina, alfachimotripsina)
2. prin mecanism chimic (mucolitice) → modifica structura glicoproteinelor din mucina
• Acetilcisteina, bromhexin, carbocisteina, ambroxol, erdosteina
3. prin mecanism fizico-chimic
• Agenti tensioactivi (tiloxapol)

Farmacoterapie :
-afectiuni pulmonare cu secretie bronsica redusa, vascoasa, aderenta, care nu poate fi eliminata usor,
constituind un factor iritativ declansator de tuse si favorizant al persistentei si accentuarii proceselor
infectioase si inflamatorii
-in principiu de adm. singure
-pot fi si asociate cu :
▪ AB si CT → infectii medii sau grave
▪ Antitusive → tuse intensa, chinuitoare, fara a inhiba complet reflexul tusei ! (doze care diminua
partial tusea)
▪ Hidratarea secretiilor bronsice → pe cale inhalatorie (cu vapori de apa calzi, cu aerosoli din sol.
izotona sau usor hipertona, calda, de clorura NaCl sau bicarbonat de Na), sau ingestia orala de aprox.
2l lichide in 24 ore

1. SECRETOSTIMULANTE PRIN MECANISM MIXT (DIRECT SI REFLEX)

Amoniac si saruri de amoniu
-se folosesc amoniac (spirt amoniacal anisat), clorura de amoniu (Sirop expectorant, Calmofluid-T) sau acetat
de amoniu
Benzoat de sodiu
-expectorant prin actiune directa (se elimina in parte prin secretia bronsica) si reflexa (irita mucoasa gastrica
prin acidul benzoic eliberat in mediul acid)
-RA : dureri epigastrice, greturi, colici abdiminale
-CI : gastrita
-se gaseste in Siropul de patlagina
Ioduri
-se folosesc iodurile alcaline : iodura de sodiu, iodura de potasiu
-se acumuleaza in tiroida, cu aparitia fenomenelor de iodism (congestia mucoasei nazale, laringita,
conjunctivita, acnee)
-alergizante
-CI : persoane sensibile la iod, stari congestive ac. pulmonare, tuberculoza evolutiva, febrili, ulcer gastro-
duodenal, hipertiroidie, gastrita, insuf. cardiaca
Guaifenesina/Robitusin expectorant/Bioflu expectorant/Coldrex raceala si tuse/Theraflu max raceala si
tuse/
-expectorant prin mecanism mixt, direct si reflex
-fluidifica sputa
-amelioreaza ventilatia pulmonara
-actiune miorelaxanta

4
-in laringite, traheite, bronsite
-RA : iritatii digestive, hiporexie, greturi, vome, somnolenta, hipotonie musculara ; la doze mari – hipotonie
flasca si moarte prin oprirea respiratiei
-CI : gastro-duodenite, ulcer gastro-duodenal
Gaiacolsulfonat de potasiu
Produse vegetale expectorante
-se folosesc : iedera (Hederae folium), nalba-mare, cimbru (Thymi folium), patlagina, lemn-dulce, ridiche
neagra etc.
-produse farm : Calmotusin cp. si sirop, Plantusin gama cu cp., sirop, Bronchipret cp, Bronchostop Duo guma
orala, Prospan cp.eff., picaturi, sirop, Hedelix sirop, Herbion iedera sirop, Bronchicum elixir sirop etc.

2. SECRETOSTIMULANTE PRIN MECANISM REFLEX

Saponine
-sunt heterozide triterpenice , cu agliconul numit sapogenina
-cu apa dau solutii coloidale care prin agitare produc o spuma persistenta
-la doze mic produc o stimulare nespecifica a mucoasei gastrice, determinand in mod reflex crestera si
fluidificarea secretiei bronsice
-in doze mari apar greturi, vome, diaree
-in contact cu sangele produc hemoliza
-CI : gastrita, enterita, colita, ulcer gastro-duodenal
-se folosesc saponinele din ciubotica-cucului (Primulae radix), sapunarita (Saponariae radix), scai-vanat
(Eryngii plani herba), iedera (Hederae folium), lemn-dulce (Liquiritiae radix), Polygala senega (Senegae radix)
etc. – in special sub forma de infuzii, decocturi, extracte fluide, specii de ceaiuri, solutii, siropuri, cp., dropsuri,
cp.eff.
Ipeca
-se foloseste radacina plantei Uragoga ipecacuanha
-contine alcaloizi (emetina), o saponina, glicozizi etc.
-reprezentant al grupei expectorante-emetice
-vomitiv (emetic) la doze mari, slab hipotensiv, iritant pentru mucoase (stranut, tuse spastica, crize
astmatiforme, conjunctivita, iritarea mucoasei gastrice0
-in FR.X avem urmatoarele monografii oficinalizate : Ipecacuanhae radix si Pulvis Opii et Ipecacuanhae

3. BRONHOSECRETOLITICE (MUCOLITICE)
Acetilcisteina/ACC/Fluimucil/Mucofortin/Mucovim
FC-dinamie :
▪ Prin grupul sufhidric continut reduce legaturile disulfidice din mucoproteine, cu efect de fluidificare
▪ Poate creste volumul secretiei bronsice, devenind lichida
▪ Nu influenteaza mucoasele, cresterea, greutatea corpului, ficatul si hematopoeza
RA :
▪ Greturi, rinita, stomatita, urticarie
▪ Bronhospasm (mai frecvent la astmatici=> se va intrerupe adm.)
▪ Hemoptizie
CI :
▪ Prudenta la astmatici → asociere cu BD !
▪ Insuf. renala, respiratorie
▪ Varstnici
Ind :
▪ Dupa narcoza, la acumularea de secretie mucoasa bronsica
▪ In complicatii pulmonare postoperatorii
▪ Afectiuni bronhopulmonare ac. si cr.
▪ Mucoviscidoza sau fibroza chistica [Este o boala genetica. Pacienții cu fibroză chistică produc un
mucus de consistență crescută în bronhii și în tubul digestiv (pancreas, ficat). Dopurile formate de

5
 mucusul gros astupă bronhiile, producând dilatații ale acestora (bronșiectazii) ce se pot infecta ușor
cu diferiți microbi. Tot din cauza secrețiilor groase se pot astupa canalele pancreatice și biliare, cu
afectarea secundară a pancreasului și ficatului, putând provoca deficit de creștere, diabet zaharat sau
ciroză hepatică]
▪ Examen bronhologic
▪ La bolnavi cu tuse insuficienta la care acetilcisteina a fluidificat si crescut secretia bronsica este
necesara uneori bronhoaspiratia !
▪ In intoxicatia cu paracetamol
Bromhexin/Bromfluex/Bronhosolv
-absorbtie rapida din tubul digestiv, excretie 85-90% in urina, in mare parte ca metaboliti ; unul din
metaboliti = ambroxol, este activ si utilizat ca atare
FC-dinamie :
▪ Creste activitatea lizozimilor, marind secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele din
mucus
▪ Scade vascozitatea secretiilor bronsice, favorizand miscarea cililor
▪ Restabileste permeabilitatea vaselor pulmonare
▪ Creste IgA si IgG in parenchimul pulmonar
RA :
▪ Tulburari digestive (greturi, iritatie gastrica)
▪ Posibila crestere a transaminazelor serice
▪ La astmatici, sub forma de aerosoli, poate produce bronhospasm
CI :
▪ Prudenta la astmatici → asociere cu BD !
▪ Poate adrava ulcerul gastro-duodenal
Ind :
▪ Traheobronsite ac. si cr.
▪ Bronsiectazie (dilatarea semnificativa si permanenta a bronsiilor mai mari, cauzata de infectia si
inflamatia cronica, urmata de aparitia fibrozei)
▪ Laringite
▪ Posoperator si dupa examen bronhologic
Carbocisteina/Rhinatiol/Fluidol/Mucosin
-la fel ca acetilcisteina
Ambroxol/Mucosolvan
-metabolit al bromhexinului
-stimuleaza secretia bronsica, creste activitatea ciliara
-in bronsite, traheobronsite si bronhopneumonii acute, bronsiectazii, emfizem (blocarea cailor respiratorii
datorita pierderii elasticitatii alveolelor pulmonare, ceea ce impiedica umplerea plamanilor cu oxigen)
-CI – se evita pe perioada sarcinii si alaptarii
Erdosteina/Erdomed
-absorbtie orala rapida, biotransformare in 3 metaboliti activi, eliminare renala, T1/2=1-3 ore
-rupe puntile disulfurice ale glicoproteinelor din mucus => mucolitic
-in tulburari ale secretiei bronsice in puseele acute de BPOC, in completarea antibioterapiei
-RA – gastralgie, greturi, vome
-CI – insuf. hepatica sau renala severa
-Precautii – ulcer gastro-duodenal

ANTIASTMATICE
Astmul este o afectiune cronica cu un caracter inflamator in care caile respiratorii se ingusteaza, producandu-
se concomitent aglomerari de mucus. Acest lucru poate face respiratia dificila si poate declansa episoade de
tuse si o respiratie suieratoare.

6
Simptomele specifice astmului bronsic sunt:
✓ respiratie suieratoare (cand pacientul expira se aude asemeni unui fluierat);
✓ dificultate de respiratie (dispnee);
✓ respiratie scurta;
✓ senzatie de sufocare;
✓ senzatie de apasare pe piept (constrictie toracica);
✓ tuse, in special noaptea sau la trezire, in timpul exercitiilor fizice ori cand pacientul rade;
✓ oboseala;
Tipuri de astm:
Cel mai frecvent tip de astm este astmul bronsic, care afecteaza caile respiratorii si plamanii. Se
disting aici:
• astmul copilariei - copiii care prezinta frecvent respiratie suieratoare (wheezing) si infectii
respiratorii au riscul de a dezvolta astm pana la varsta de 6 ani;
• astmul la adulti - simptomele nu apar pana la cel putin 20 de ani;
Astmul alergic (astm extrinsec) -mai frecvent la copii si tineri; este un tip de astm cauzat de o
senzibilizare la diversi alergeni
Episoadele de astm alergic sunt prezente sezonier, de regula primavara si vara.
Astmul non-alergic (astm intrinsec) - apare de regula la persoanele adulte peste 40 ani, fara
antecedente de boli alergice
Astmul profesional - se dezvolta in urma contactului la locul de munca cu anumite substante iritante,
care pot exista intr-o gama larga de industrii, agricultura, textile, prelucrarea lemnului, domeniul
medical sau farmaceutic s.a
In arborele traheobronsic exista 3 elemente structurale implicate in astmul bronsic:
➢ Muschii netezi bronhiolari
➢ Mucoasa bronsica
➢ Glandele mucoase
Reactivarea cailor respiratorii poate fi crescuta fata de numerosi stimuli in astmul bronsic, bronsita
astmatiforma, emfizem pulmonar, TBC, silicoza.
Aceast mecanism de activare a astmului se manifesta prin :
1. Deficit al sistemului S beta-adrenergic→deficit de control vegetativ→predominarea PS,cu :
➢ BC => ingustarea lumenului bronsic si dispnee
➢ Edem si inflamarea mucoasei bronhiolelor
➢ Hipersecretia glandelor => accentueaza deficitul respirator
➢ Bronhospasm declansat de factori alergici, nealergici sau infectiosi
2. Tulburari imunologice
➢ alergenul=Ag → reactioneaza cu Ac (IgE) de pe membrana mastocitelor/bazofilelor sensibilizate →
eliberare de mediatori diversi [histamina, SRS-A (substanta lent reactiva a anafilaxiei), PG
(prostaglandine), TX A2 (tromboxan A2), serotonina, kinine] → BC, edem al mucoasei, hipersecretia
glandelor mucoase
3. Factorul de activare plachetara (PAF)
➢ de catre activarea bazofilelor, dar si de macrofage, neutrofile, eozinofile, plachete ; PAF este un
puternic mediator al inflamatiei si astmului, cu efecte acute si de durata ca cele de la pct.2 → BC
intensa, cresterea permeabilitatii vasculare , VD sistemica cu VC pulmonara, hipotensiune sistemica
4. Dezechilibru intre PG E1 si PG E2 (in astmul alergic)
➢ PG E1 si PG E2 produc VD si BD ; dezechilibrul lor determina BC si VC

Medicatia antiastmatica cuprinde 3 grupe principale de medicamente :

1. Bronhodilatatoare (SM, PSL, musculotrope)
2. Inhibitoare ale degranularii mastocitelor (antialergice)
3. Antiinflamatoare (corticosteroizi)
Tratamentul astmului bronsic este complex si trebuie strict individualizat. In principiu se poate vorbi de :

7
 1. Tratamentul crizei de astm – medicatie predominant simptomatica-patogena
❖ Criza de astm usoara si medie → de electie beta 2-adrenomimetice in aerosoli (salbutamol,
terbutalin, fenoterol) ; alternativ teofilina i.v. (BD musculotrop), izoprenalina sau orciprenalina
aerosoli (SM)
❖ Criza intensa → aminofilina i.v. (BD musculotrop) sau corticosteroid oral pe perioade scurte (AI)
❖ Criza severa si status astmaticus → de electie teofilina i.v. , corticosteroizi inj. ; alternativ SM (in
spital)
2. Tratamentul de fond – medicatie etiotropa-patogenica
Tratamentul de fond → de electie teofilina oral (BD musculotrop), SM oral sau aerosol ; alternativ,
antialergice inhibitoare a degranularii mastocitare si corticosteroizi in aerosoli sau oral

In functie de particularitatile fiecarui caz pot fi necesare si alte medicamente :

• Expectorante
• CT si AB
• Inhibitoare ale SNC (bromuri, Mg, amitriptilina)
• Hiposensibilizante (cu antigenul respectiv, cu hista-globina)
• Vaccinoterapie (autovaccin, vaccin polimicrobian)

1. SIMAPTOMIMETICE (SM) BRONHODILATATOARE

a. Simpatomimetice cu actiune de tip alfa si beta-adrenimimetic
Adrenalina, Efedrina → nu se mai folosesc ; doar in unele forme de bronhospasm (soc anafilactic,
obstructii respiratorii la copii mici si sugari)
b. Simpatomimetice beta-adrenomimetice neselective (beta 1 si beta 2)
Isoprenalina, Orciprenalina → au RA cardiace frecvente, nu se folosesc; doar in cardiologie ca
stimulente cardiace
c. Simpatomimetice beta 2-adrenomimetice selective → cu interes terapeutic
Salbutamol, Formoterol, Indacaterol, Olodaterol, Salmeterol
FC-dinamie:
▪ efect BD => in criza de astm, cu efect imediat
▪ inhiba degranularea mastocitelor => reducerea inflamatiei si edemului cailor respiratorii
▪ ameliorarea clearance-ului mucociliar
▪ scade reactivitatea bronsica
▪ efecte reduse cardiace si vasculare
▪ tocolitic (relaxeaza miometrul)
RA:
▪ excesul de beta-adrenomimetice determina scaderea nr. de receptori specifici de pe
membranele celulare si aparitia unei stari refractare la aceste substante→tahifilaxia
▪ nu se asociaza SM intre ele
▪ stimulare cardiaca, tahicardie
▪ nervozitate, agitatie
▪ tremuraturi
▪ transpiratii, ameteli
▪ greturi, vome
CI:
▪ Stare de rau astmatic
▪ HTA
▪ Insuficienta cardiaca
▪ Tahiaritmie
▪ Diabet
▪ Ca tocolitic – doar sub supraveghere medicala

8
Adm:
▪ cea mai importanta cale → aerosoli (doza = 10-20% din cea sistemica) → in crize de dispnee
si wheezing usoare si medii, inainte de eforturi, stari tensionale, dimineata la trezire sau
seara; efecte imediate, cu durata de 3-5 ore
Interactiuni:
▪ cu beta-adrenoliticele (SL) → scad efectul BD
▪ cu teofilina favorizeaza aritmiile
Indicatii:
▪ Astm bronsic (tratament de fond pt. prevenirea sau intarzierea crizelor)
▪ Criza de astm
▪ Bronsita cr. astmatiforma, BPOC in asociere cu corticosteroizi (reduce obstructia bronhiilor)
▪ Profilaxia contractiilor uterine
Asocieri:
▪ Cu glucocorticoizi: salmeterol+fluticazona (Seretide, Serroflo, Airflusal, Everio),
formoterol+budesonid (Airbufo, Duoresp, Symbicort), formoterol+beclometazona (Foster),
indacaterol+mometazona (Atectura)
▪ Cu PSL bronhodilatatoare: salbutamol+ipatropiu (Ipatropiu/Salbutamol),
indacaterol+glicopironiu (Ultibro), formoterol+aclidiniu (Brimica, Duaklir),
olodaterol+tiotropiu (Spiolto Respimat)
▪ Cu glucocorticoizi si PSL bronhodilatatoare: indacaterol+mometazona+glicopironiu (Enerzair)

2. PARASIMPATOLITICE (PSL) BRONHODILATATOARE

Atropina, Bromura de ipatropiu, Tiotropiu, Bromura de aclidiniu, Bromura de glicopironiu
-blocheaza receptorii M-colinergici care provoaca stimulare a secretiilor si contractie a musculaturii
netede => BD moderata si scaderea secretiilor bronsice (mai putin ipatropiu)
-pot creste vascozitatea secretiei bronsice => blocarea bronhiilor, mai ales la copii
-pentru actiune sistemica → atropina – doar in tratamentul de fond si in bronhospasmul din
bronsitele cr., asociata cu alte BD
-restul, inhalator – in tratament de intretinere in BPOC cu hipersecretie de mucus
-rar RA anticolinergice (mai puitin atropina)
-in asociere cu SM bronhodilatatoare cu sau fara glucocorticoizi

3. BRONHODILATATOARE MUSCULOTROPE (XANTINE)

-relaxeaza muschii netezi bronhiolari prin efect direct pe substratul contractil al musculaturii netede
Teofilina/Teotard
-alcaloid xantinic (dimetilxantina), asemanator cafeinei, care se gaseste in frunzele de ceai Camellia
sinensis
-este unul din produsii de metabolizare ai cafeinei la nivel hepatic
-utilizata mai ales ca aminofilina (teofilin-etilendiamina)
FC-cinetica:
▪ Absorbtie buna prin mucoasa digestiva; mai putin absorbita decat aminofilina
▪ Biotransformare hepatica, T1/2 este de cca. 6 ore
▪ Eliminare renala, in mare parte ca metaboliti (90%)
▪ Trece in laptele matern, traverseaza placenta
FC-dinamie:
▪ Relaxeaza muschii bronhici mai ales cand sunt contractati (BD)
▪ Stimuleaza centrul respirator bulbar, creste amplitudinea si frecventa miscarilor respiratorii
▪ Stimuleaza motilitatea ciliara, favorizand eliminarea secretiilor bronsice
▪ Actiune relaxanta directa asupra muschilor netezi vasculari (VD) → poate scadea TA, numai
in inj. i.v. si pt. scurt timp

9
 ▪ Dilata coronarele, cu cresterea debitului sanguin coronar cu cel putin 50% - coronarodilatator
mai slab decat nitroglicerina, dar cu durata mai mare
▪ Actiune stimulatoare cardiaca → mareste contractia miocardica si consumul de oxigen
miocardic
▪ Creste rezistenta vasculara cerebrala, cu scaderea fluxului de sange cerebral si scaderea
presiunii lichidului cefalo-rahidian → util in cefaleea hipertensivilor
▪ Actiune stimulatoare centrala
▪ Scade degranularea mastocitelor si eliberarea mediatorilor bronhoconstrictori →efect
antialergic
RA:
▪ Are IT mic
▪ Digestive – greturi, epigastralgii, , varsaturi
▪ Iritatii locale la administrarea intrarectala
▪ Nervoase – hiperexcitabilitate, cefalee, insomnie, anxietate, confuzie
▪ Circulatorii – hTA, palpitatii, aritmii
▪ Adm. i.v. rapida produce efecte grave – hTA marcata, aritmii cardiace, convulsii, deces subit
▪ Copiii au o sensibilitate particulara la teofilina – doze > 20mg/kg-corp/24 ore sau prize mai
frecvente de 8 ore => efecte toxice intense la nivel SNC (hipeeexcitabilitate, logoree, stari
▪ confuzionale, convulsii), digestiv, circulator si cazuri letale
CI:
▪ Infarct miocardic recent ▪ Ulcer gastro-duodenal
▪ Hemoragie cerebrala ▪ Hipertiroidie
▪ Tahiaritmii ▪ Epilepsie
▪ Cardiomiopatie hipertrofica ▪ Insuf. renala acuta
Ind:
▪ Tratamentul de baza al bronhospasmului, atat in criza acuta, cat si in tratam. de intretinere
▪ Astm bronsic cu crize frecvente, la bolnavi care nu pot utiliza SM din cauza efectelor adverse,
la varstnici, la cei cu insuf. cardiaca si cardiopatie ischemica
▪ Tratamentul de fond al astmului => evitarea crizelor, marirea intervalului dintre ele,
diminuarea intensitatii si duratei acestora
▪ Bronsita astmatiforma
▪ Apnee la nou-nascut
▪ Emfizem pulmonar
▪ Preparatele retard administrate seara pot asigura linistea nocturna si la trezire
▪ In prezent ind. sunt mai restranse, preferandu-se adrenergicele (SM BD), corticoterapia
locala si anticolinergicele (PSL BD)
Precautii:
-nu se fac inj. i.v. in soc anafilactic
-inj. i.v. se fac foarte lent (perfuzie in 30min.)
-la bolnavii > 50 ani , dozele de intretinere vor fi cu 25% mai mici, ca si la cardiaci, hipertensivi,
hipertiroidieni, renali, hepatici, ulcerosi
-daca bolnavul a primit anterior un preparat de teofilina, adm. se va face dupa 6-8 ore
Interactiuni:
-Cresc efectele teofilinei: alopurinol (inhiba metabolizarea), antiacide (creste absorbtia), cimetidina,
eritromicina, furosemid, hidrocortizon , SM (aritmii si necroza cardiaca), propranolol (aritmii)
-Scad efectele teofilinei: fumatul, barbituricele, fenitoina, carbamazepina (inductie enzimatica)
Aminofilina/Miofilin
-este teofilin-etilendiamina
-contine aprox. 80% teofilina anhidra

10
 4. INHIBITOARE ALE DEGRANULARII MASTOCITELOR
-au actiune stabilizanta asupra membranei mastocitelor, impiedicand eliberarea mediatorilor
bronhospasmului
Acid cromoglicic/Alergorom si Cromoglicat disodic
-adm. inhalator ca pulbere
-impiedica eliberarea de autacoide stimulatoare ale contractiei bronsice din mastocitele sensibilizate
-nu influenteaza ventilatia pulmonara la normali, nici receptorii adrenergici
-nu este BD, antihistaminic, antispastic sau AI
-nu influenteaza simptomele nealergice din astm
-RA – tuse, laringite, greturi, vome, cefalee, ameteli; la administrari repetate produce agravarea
astmului, eruptii cutanate, infiltrat pulmonar cu eozinofilie, edem Qincke, soc
-Ind – preventiv si tratam. de fond al astmului alergic, astmul de efort, bronsita astmatiforma;
amelioreaza respiratia, scade frecventa si intensitatea crizelor, diminua consumul de BD si
corticosteroizi; nu este util in criza acuta de astm bronsic si status astmaticus; mai benefic la copii;
rinita alergica, alergii sezoniere, keratoconjunctivita alergica
-poate fi asociat la nevoie cu AB, BD, corticosteroizi
Ketotifen/Ketof
FC-din.
▪ Efect stabilizant asupra membranei mastocitelor si bazofilelor, inhiband degranularea lor si
eliberarea de mediatori ai crizei de astm, indeosebi leucotriene
▪ Inhiba BC
▪ Antihistaminic H1 pronuntat, slab anticolinergic si antiserotoninic
-RA - somnolenta, crestere in greutate, hiposalivatie, greata
-CI – primele 3 luni de sarcina, alaptare, copii < 30 luni, asociere cu deprimante centrale (sedative,
hipnotice), antihistaminice, alcool, ADO (antidiabetice orale); precautii la conducatori auto si
activitati profesionale cu solicitare neuro-motorie, la folosirea de glucocorticoizi
-Ind – tratament de fond in astm alergic sau cu componenta alergica, in reactiile astmatice induse de
aspirina, in manifestari alergice (rinita, conjunctivita, astm) induse de polen, in alergii digestive,
urticarie cr.

5. Alte medicamente antialergice

Montelukast/Singulair/Monkasta
-antagonist selectiv al cistenil-leucotrienelor, eicosanoide (autacoide) inflamatoare puternice,
mediatori pro-astmatici, eliberate de mastocite si eozinofile
-in profilaxia si tratamentul cr. al astmului, astmul produs de aspirina, prevenirea BC indusa de efort
-nu se recomanda in criza de astm
-se poate asocia cu BD si corticoizi inhalatori
Omalizumab/Xolair
-anticorp monoclonal recombinat ce se leaga de IgE si reduce cascada alergica (90%)
Benralizumab/Fasenra
-anticorp monoclonal ce ataca si distruge eozinofilele
-in astmul eozinofilic (cauzat de excesul de eozinofile)
adm – parenteral sol.inj. 30mg, subcutanat, lunar primele 3 luni, apoi la 2 luni

6. CORTICOSTEROIZI (INHALATORI)
-se folosesc corticosteroizii de semisinteza pe cale orala (prednison, superprednol), parenterala
(hidrocortizon hemisuccinat) si locala, in aerosoli (beclometazona, dexametazona, mometazona,
budesonid, fluticason, ciclesonid)
-se pot asocia inhalator cu beta-adrenergice BD sau cu beta-adrenergice si anticolinergice BD

11
Mecanismul de actiune in astmul bronsic:
▪ Inhiba procesele exsudative, diminua permeabilitatea membranelor, scad fenomenele
inflamatorii => AI
▪ Deprima sinteza histaminei
▪ Actiune imunodepresiva
▪ Inhiba secretia mucoasa bronsica si ii scade vascozitatea
▪ Favorizeaza efectele beta-adrenergicelor si creste nr.receptorilor adrenergici
▪ Inhiba efectele BC ale PG F2alfa (inflamatoare si constrictoare bronsica)
RA:
▪ Local, efecte adverse generale de intensitate mica
▪ Dozele zilnice inhalate sub 0,8mg nu au efect daunator asupra suprarenalelor
▪ Inhibarea activitatii suprarenalelor apare la doze > 1mg/zi (20 inhalatii)
▪ Candidoze bucale, orofaringiene, laringita
▪ Atrofia mucoasei respiratorii
▪ Cei sistemici produc inhibitia suprarenala, care poate dura luni de zile => susceptibilitate la
stres, infectii, crize grave de astm
CI:
▪ La formele usoare si medii de astm
▪ Cei inhalatori nu se adm. in status astmaticus, TBC pulmonar, infectii bronsice, cazurile cu
hipersecretie bronsica ca blocheaza caile pulmonare
▪ La bolnavii cu risc de activare a micozelor pulmonare
▪ Bronsiectazie (dilatatie ireversibila a conductelor bronsice) si incompetenta imunologica
▪ Primul trimestru de sarcina
Ind:
▪ Cei sistemici in crizele de astm bronsic, in cele care nu cedeaza la antihistaminice, in status
astmaticus
▪ Cei inhalatori NU se folosesc niciodata in criza de astm
▪ Inhalatorii se folosesc doar in tratamentul de intretinere a astmului bronsic
▪ In cortcodependenta sistemica la astmatici – NU se intrerupe brusc steroidul sistemic,
existand pericolul decesului prin insuficienta suprarenala acuta
▪ Cazurile de astm sever, cand nu se adm. corticosteroizi sistemici, care nu raspund la teofilina
sau antialergice
▪ NU sunt utili in bronsita cr. si emfizem pulmonar
▪ Rinita alergica
Beclometazona/Clenil-Jet
Budesonid/Pulmicort Turbuhaler/Frenolyn
Fluticason/Flixotide Inhaler/Flixotide Diskus/Flixotide Nebules
Mometazona/Asmanex Twisthaler
Ciclesonid/Alvesco Inhaler

DECONGESTIONANTE NAZALE
-se utilizeaza de obicei preparate de uz topic (pic.nazale, spray), eventual si cu actiune sistemica
-principalele tipuri sunt SM
-multe preparate sunt asocieri de SM+corticoizi si/sau antibacteriene
-utilizarea excesiva a SM poate produce tahifilaxie, cu tulburari locale (atrofia mucoasei nazale =>
asociere cu acid hialuronic HA sau dexpantenol) sau sistemice (cardiovasculare sau nervoase)
-Ind – congestie nazala, inflamatia mucoasei in rinite ac. si cr., rinite purulente, alergice,congestive,
vasomotorii, sinuzite, alergii sezoniere ale aparatului respirator, zonei oftalmice si tegumentelor
(febra de fan, rinite, urticarie, boala serului), edeme dupa interventii endonazale, adjuvante in infectii
respiratorii (IATRS)

12
 1. SIMPATOMIMETICE (SM) LOCALE
Efedrina/Ser efedrinat – 1% si 0,5%
Oxymetazolina/Afrin/Rinoxin – 0,05% si 0,025%
Xylometazolina/Olynth/Bixtonim Xylo/Rhinxyl/Vibrocil Actilong/Snup/Maresyl/Xylo-nasal – 0,1% si
0,05%
Naphazolina/Rinofug
Tramazolina/Muconasal spray
Phenylefrina/Bioflu Nazal
Combinatii cu:
-antialergice (dimetinden – Vibrocil)
-PSL (ipatropiu – Vibrocil Duo)
-antibiotice (neomicina – Rinonef-T)
-dexpentanol (Nasic, Septanazal, Vibrocil Actilong Plus)
-acid hialuronic (Olynth HA, Rhinxyl HA)
2. ANTIALERGICE LOCALE
Acid cromoglicic/Alergorom
Azelastin/Allergodil
3. CORTICOSTEROIZI LOCALI
Beclometazona dipropionat/Rinoclenil
Tixocortol pivalat/Pivalone
Fluticason propionat/Flixonase/Flonase
Mometazona furoat/Nasonex/Avamys
Combinatii cu:
-antialergice (azelastina+fluticasona = Dymista)
-SM (efedrina+nafazolina+hidrocortizon = Bixtonim; tetrizolina+betametazona = Biorinil)
4. ULEIURI VOLATILE
Rhinoil (camfor+vit.A+uleiuri volatile de anason, eucalipt, menta)
Creion nazal
5. DECONGESTIONANTE NAZALE SISTEMICE
SM-combinatii
Pseudoefedrina, cu:
-aspirina (Aspirin Complex Hot drink)
-paracetamol (Prosinus, Revigrip sinus)
-paracetamol+clorfeniramin (Coldrex Sinus Extra, Humagrip, Parasinus)
-ibuprofen (Nurofen raceala si gripa, Modafen, Tedolfen, Ibusinus, Paduden raceala si gripa, Advil
raceala si gripa, Larofen plus)
-desloratadina (Aerinaze)
-loratadina (Clarinase)
Fenilefrina, cu:
-paracetamol (TantumGrip, Antinevralgic Sinus)
-paracetamol+acid ascorbic (Coldrex Lemon, Coldrex MaxGrip, Theraflu Sinus)
-paracetamol+acid ascorbic+feniramina (Theraflu Extra)/terpinhidrat+cafeina (Parasinus Penta)
-paracetamol+guianfenesina (Coldrex raceala si tuse, Theraflu Max raceala si tuse)

PREPARATE PENTRU ZONA ORO-FARINGIANA

-se folosesc in tratamentul infectiilor oro-faringiene si ale gatului (faringite, laringite, angine), dar si al
inflamatiilor cavitatii bucale si ale gatului
-se folosesc antiinflamatoare si antiseptice, simple sau in combinatii cu anestezice, antibiotice locale,
acid ascorbic, uleiuri volatile, extracte din plante

13
 1. ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE
Ambazona – Faringosept
-activ pe Steptococcus pyogenes, pneumoniae, viridans
Amilmetacrezol
Alcool 2,4 diclorbenzilic
-antibacteriene, antivirale, antifungice
-ambele in Faringosept Combo, Neo-Angin, Strepsils gama
-combinatiile mai pot contine anestezice (lidocaina clorhidrat), levo-mentol, acid ascorbic
Clorura de benzoxoniu
-cu lidocaina in Orofar cp. si spray
Clorura de benzalconiu
-cu mentol, ulei de menta, eucalipt, timol in Septolete
Clorura de cetilpiridiniu
-cu benzocaina (anestezina) in Septolete Plus, cu benzidamina in Septolete Omni
Digluconat de clorhexidina
-cu tirotricina si lidocaina in Trachisan, cu tetracaina in Drill
Diclorhidrat de clorhexidina
-cu benzocaina in Hexoraletten N
2. ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE (AINS) LOCALE
Benzidamina/Tantum verde
Flurbiprofen/Strepsils Intensiv
3. COMBINATII DIN PLANTE
-uleiuri volatile, extracte din plante, mentol, camfor, acid ascorbic

14
15