UNIVERSITATEA DE STATDE MEDICINA SI FARMACIE NICOLAE TESTEMITANU

CATEDRA: MICROBIOLOGIE,VIRUSOLOGIE SI IMUNOLOGIE

Diagnosticul de laborator al
Gripei

COORDONATOR: ELENA ZARICIUC

EFECTUAT DE: MALAI SERGIU GR. M1412

CUPRINS:
GRIPA
REPERE TAXONOMICE
TIPURILE VIRUSULUI GRIPAL
VARIATIA VIRUSULUI GRIPAL
CULTIVAREA VIRUSULUI GRIPAL
REPLICAREA VIRUSULUI GRIPAL
PATOGENITATEA
MOD DE TRANSMITERE
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
TRATAMENTUL
PROFILAXIA
BIBLIOGRAFIE

GRIPA
GRIPA ESTE O VIROZA ACUTA RESPIRATORIE, FOARTE
CONTAGIOASA, CU EVOLUTIE EPIDEMICA, DETERMINAND
EPIDEMII SI PANDEMII. CONSIDERATA LA INCEPUT DE ORIGINE
BACTERIANA (H. INFLUENZAE), GRIPA A FOST NUMITA
INFLUENZA SI DE-ABEA IN ANUL 1918 S-A STABILIT ORIGINEA EI
VIRALA.

REPERE
TAXONOMICE
VIRUSUL GRIPAL (MYXOVIRUS INFLUENZAE) APARTINE FAMILIEI
ORTHOMYXOVIRIDAE. ARE O FORMA SFERICA, CU DIAMETRUL DE
80-120 NM
EXISTA 3 TIPURI DE VIRUS GRIPAL: A, B SI C,
TIPUL A ESTE CEL MAI EPIDEMIGEN. IN DECURSUL EPIDEMIILOR
S-AU OBSERVAT IMPORTANTE VARIANTII ANTIGENICE A
VIRUSULUI A ( A0, A1, A2 SI , IN PREZENT, TIPUL ENGLAND A
42/72).

 VIRUSUL GRIPAL CONTINE UN LANT UNIC NEGATIV ARN COMPUS DIN 8

FRAGMENTE CARE CODIFICA 10 PROTEINE VIRALE (MATERIALUL GENETIC AL
VIRUSULUI). FRAGMENTELE DE ARN AU UN INVELIS PROTEIC COMUN, CARE
LE UNESTE FORMAND NUCLEOPROTEIDUL. INVELISUL EXTERIOR ESTE
CONSTITUIT DINTR-O MEMBRANA LIPIDICA; LIPIDELE SUNT RASPUNZATOARE
PENTRU COMPLICATIILE GRAVE CARE AFECTEAZA OMUL IN TIMPUL BOLII.

LA SUPRAFATA VIRUSULUI SE AFLA STRUCTURILE

SUPERFICIALE:
HEMAGLUTININA (DENUMITA ASTFEL DUPA CAPACITATEA DE A AGLUTINA ERITROCITELE) -ASIGURA
CAPACITATEA VIRUSULUI DE A SE UNI CU CELULA RECEPTOR.
NEURAMINIDAZA RASPUNDE:
1.DE CAPACITATEA PARTICULEI VIRALE DE A PATRUNDE IN CELULA GAZDA
2.DE CAPACITATEA PARTICULELOR VIRALE DE A IESI DIN CELULA DUPA MULTIPLICARE.
NUCLEOPROTEIDUL (DENUMIT SI ANTIGEN-S) ARE STRUCTURA SPECIFICA DE TIP; DETERMINA TIPUL
VIRUSULUI (A, B SAU C).

 STRUCTURILE SUPERFICIALE (HEMAGLUTININA SI NEURAMINIDAZA) AU

SPECIFICITATE DE SUBTIP SI DE TULPINA; DETERMINA DIFERITELE TULPINI
ALE UNUI TIP DE VIRUS.
EXISTA 16 SUBTIPURI ANTIGENICE ALE HEMAGLUTININEI (H1-H16) SI
9 ALE NEURAMINIDAZEI (N1- N9). ACESTE ANTIGENE SUNT SUPUSE
VARIATIEI.

VIRUSUL GRIPAL A
PRODUCE IMBOLNAVIREA DE GRAVITATE MEDIE SAU MARE. INFECTEAZA ATAT
OMUL CAT SI UNELE ANIMALE DOMESTICE (CALUL, PORCUL, PASARILE).
VIRUSUL GRIPAL A ESTE RESPONSABIL DE APARITIA PANDEMIILOR SI A
EPIDEMIILOR EXTINSE. SUNT CUNOSCUTE O MULTITUDINE DE SUBTIPURI ALE
GRIPEI A. ACESTEA SE CLASIFICA DUPA ANTIGENII SUPERFICIALI
(HEMAGLUTININA SI NEURAMINIDAZA). IN MOMENTUL DE FATA SUNT
CUNOSCUTE 16 TIPURI DE HEMAGLUTININA SI 9 TIPURI DE NEURAMINIDAZA.
O CARACTERISTICA IMPORTANTA A VIRUSULUI ESTE SPECIFICITATEA, CE
CONSTA IN FAPTUL CA VIRUSUL GRIPAL NU POATE AVEA 2 CAUZE DIFERITE.

VIRUSUL GRIPAL B
ESTE CAPABIL SA ISI MODIFICE STRUCTURA ANTIGENICA. GRIPA DE TIP B ESTE
PREZENTA NUMAI LA OM SI ARE MANIFESTARI EPIDEMICE MODERATE, CU O EVOLUTIE
LENTA.

VIRUSUL GRIPAL C
ESTE DESTUL DE PUTIN STUDIAT. ESTE CUNOSCUT CA, SPRE DEOSEBIRE DE
VIRUSURILE A SI B, ACESTA CONTINE DOAR 7 FRAGMENTE DE ACID RIBONUCLEIC SI UN
ANTIGEN SUPERFICIAL. VIRUSUL GRIPAL C INFECTEAZA DOAR OMUL. SIMPTOMELE BOLII
SUNT DE OBICEI FOARTE USOARE SAU NU SE MANIFESTA DELOC. ACESTA NU PRODUCE
EPIDEMII SI NU DUCE LA URMARI SERIOASE. ESTE CAUZA UNOR IMBOLNAVIRI
SPORADICE, IN SPECIAL LA COPII.

SISTEMUL INTERNATIONAL DE CODARE A

VIRUSURILOR GRIPEI

NOMENCLATURA VIRUSURILOR GRIPALE FOLOSESTE UN SISTEM

INTERNATIONAL DE CODARE. ACEASTA INDICA: TIPUL VIRUSULUI, GAZDA DE
ORIGINE (PENTRU TULPINI ANIMALE ALE TIPULUI A), ORIGINEA GEOGRAFICA,
NUMARUL TULPINII, ANUL IZOLARII, SUBTIPUL ANTIGENIC. DE EXEMPLU:
A/BANGKOK/1/79(H3N2) ESTE UN VIRUS DE TIP A, IZOLAT IN BANGKOK IN
1979. P

EXISTA DOUA MECANISME ALE VARIATIEI

ANTIGENICE:

MINORA (ANTIGENIC DRIFT)- SE PRODUCE IN PERIOADA INTERPANDEMICA LA TOATE

TIPURILE DE VIRUSURI.SUNT MUTATII DE MICA IMPORTANTA IN GENELE CARE CODIFICA
HEMAGLUTININA SI NEURAMINIDAZA. DE REGULA, ASTFEL DE TRANSFORMARI SE
PRODUC IN FIECARE AN. CA URMARE APAR EPIDEMII; APARAREA DATA DE CONTACTELE
ANTERIOARE CU VIRUSUL SE MENTINE, DAR ESTE INSUFICIENTA.
MAJORA (ANTIGENIC SHIFT)- LA INTERVALE NEREGULATE DE TIMP (10- 40 DE ANI) APAR
VIRUSURI CU DEOSEBIRI MARI FATA DE POPULATIA DE BAZA. ACESTE MODIFICARI
AFECTEAZA SEMNIFICATIV STRUCTURA ANTIGENICA A HEMATOGLUTININEI SI, MAI RAR,
A NEURAMINIDAZEI.

 CA URMARE A VARIATIEI ANTIGENICE MAJORE (SHIFT) SE FORMEAZA TULPINI

ABSOLUT NOI DE VIRUSURI, IN FATA CARORA MAREA MAJORITATE A
POPULATIEI NU ARE IMUNITATE. ACESTE MUTATII SUNT SPECIFICE DOAR
VIRUSURILOR DE TIPUL A SI SUNT RESPONSABILE DE APARITIA PANDEMIILOR.

CULTIVAREA VIRUSULUI
GRIPAL
OU EMBRIONAT DE GIN (CAVITATEA AMNIOTIC I ALANTOIC)
CULTURI DE CELULE (FIBROBLATI DE PUI, CULTURI PRIMARE DE RINICHI DE
MAIMU, LINII CELULARE DE RINICHI DE CINE MDCK, LINII VERO)
REPRODUCEREA INFECIEI LA MAIMUE, DIHORI

REPLICAREA
TROPISM EPITELIUL NAZAL, TRAHEO-BRONHIAL, PLAMANI LA MAMIFERE,
INTESTINELE LA PASARI.
INITIAL NEURAMINIDAZA DESCOMPUNE MUCUSUL, FACILITAND ACCESUL VIRUSULUI LA
CELULELE EPITELIALE.

ETAPELE:
ADSORBIA HA1+ACID SIALIC
PENETRAREA DUPA CE O PROTEAZA CLIVEAZA HA, VIRIONUL PATRUNDE IN
CELULA PRIN ENDOCITOZ

 DECAPSIDAREA PRIN FUZIUNEA SUPERCAPSIDEI I MEMBRANEI

VACUOLEI DE ENDOCITOZ (HA2) I DISOCIEREA NC (M2 DETERMINA
FORMAREA UNUI CANAL IONIC, PROTONII CARE PATRUND PROVOACA
ACIDIFIEREA MEDIULUI SI DESCOMPUNEREA NC IN ARNV SI PROTEINE), CU
PENETRAREA ARN I A ARN-POLIMERAZEI N NUCLEU PRIN PORII MEMBRANEI
NUCLEARE

BIOSINTEZA (ECLIPSA)
TRANSCRIEREA ARNM (TRANSCRIPTAZE PA, PB1, PB2)
REPLICAREA GENOMULUI: ARNV..ARNC..ARNV
TRANSLAIA ARNM I SINTEZA PROTEINELOR VIRALE (CITOPLASMA)

 ASAMBLAREA
N CITOPLASM: HA I NA (VIA APARATUL GOLGI)
SE INSER N MCP, IAR M1 I M2 O CPTUESC DIN INTERIOR
N NUCLEU: NP SE ASOCIAZ CU ARN-, FORMND NC, CARE APOI MIGREAZ SPRE
ZONELE MODIFICATE ALE MCP

ELIBERAREA: PRIN NMUGURIRE

NA AJUT LA DESPRINDEREA VIRIONILOR DE MCP I EVIT FORMAREA
AGREGATELOR. CELULA RMNE APARENT VIABIL, DAR EPUIZAT I MOARE.
CITOLIZA ESTE DETERMINAT DE RSPUNSUL IMUN CITOTOXIC (NK, LTC).

PATOGENITATEA
BOALA LA OM. GRIPA INCEPE BRUSC DUPA O
INCUBATIE DE 1-3 ZILE CU FEBRA, FRISON, DURERI
MUSCULARE SI IN GLOBII OCULARI, STRANUT,
CATAR, PRECUM SI FENOMENE RESPIRATORII
NECARACTERISTICE. BOALA DUREAZA 2-7 ZILE SI
NUMAI IN PERIOADE DE EPIDEMII SE POATE INSOTI
DE COMPLICATII PULMONARE, IN SPECIAL
PNEUMONII, PRIN SUPRAINFECTII BACTERIENE
(STAFILOCOC, STREPTOCOC, H.INFLUENZAE).
SURSA DE INFECIE OMUL BOLNAV (ANIMALE)
CANTITATEA VIRUSULUI ESTE MAXIMA N
RINOFARINGE N PRIMELE 2 ZILE DE LA DEBUTUL
BOLII, DAR POATE PERSISTA PANA LA 9 ZILE.

MOD DE
TRANSMITERE
TRANSMITEREA ESTE RESPIRATORIE, DE LA O PERSOANA LA
ALTA, PRIN PICATURILE DE SALIVA ELIMINATE PRINTUSE,
STRANUT, VORBIRE. CONTAGIOZITATEA ESTE DE 1-2 ZILE
INAINTE SI 4-5 ZILE DUPA DEBUTUL BOLII. BOLNAVII CU
FORME ATIPICE DE BOALA SUNT DE ASEMENEA CONTAGIOSI.
REZERVORUL DE VIRUS POT FI SI UNELE ANIMALE, PENTRU
TIPUL A DE VIRUS. VARFUL INCIDENTEI ESTE SITUAT IN
PERIOADA NOIEMBRIE-MARTIE.
PRIN CONTACT CU LICHIDELE BIOLOGICE INFECTATE
(SECREII NAZALE, SALIV, SPUTA)
PRIN CONTACT CU SUPRAFEELE CONTAMINATE
BANCNOTE, MANERE, INTRERUPATOARE, ETC

 VIRUSUL SE PROPAG N CILE RESPIRATORII SUPERIOARE I INFERIOARE,

INDUCND O INFLAMAIE A MUCOASEI I EDEM AL LARINGELUI, TRAHEII I
BRONHILOR. CELULELE EPITELIALE CILIATE SUNT DISTRUSE (FR A AFECTA
CELULELE BAZALE). PROCESUL REGENERATIV NCEPE CU ZIUA A 5 I
REGENERAREA COMPLET A EPITELIULUI ARE LOC N 1 LUN.

DIAGNOSTICUL DE
LABORATOR
PRELEVATE: LAVAJE/ASPIRAII NAZALE, TRAHEALE, EXPECTORAII BRONHICE (N
PRIMELE 48 ORE)
EXAMENUL VIRUSOSCOPIC MICROSCOPIA ELECTRONICA, RIF
EXAMENUL VIRUSOLOGIC
- IZOLAREA N OUL EMBRIONAT DE GIN DE 10-11 ZILE SAU CULTURI DE
CELULE (MDCK).
- INDICAREA VIRUSULUI ACTIVITATE
HEMAGLUTINANT FA DE ERITROCITE DE COBAI, GIN, CURCAN A LICHIDULUI
AMNIOTIC I ALANTOIC, HEMADSORBIA LOR PE CULTURA DE CELULE.
- IDENTIFICAREA RIF, RIHA, RIHADS, RN
DETECTAREA AG VIRALE N SEDIMENTUL CELULAR (RIF, ELISA)
DETECTAREA GENOMULUI VIRAL

SERODIAGNOSTICUL
GRIPEI
RETROSPECTIV, DE CONFIRMARE. SE EXAMINEAZ SERURI PERECHI. SE
DETERMIN CRETEREA TITRULUI DE AC DE 4 ORI, SAU PREZENA AC IG M.
REACII:
RFC CU AG NP (DETERMINAREA TIPULUI)
RIHA CU TULPINA VIRAL CIRCULANT
ELISA
RN

TRATAMENTU
L
TRATAMENTUL ESTE , DE OBICEI, SIMPTOMATIC,
DE PREVENIRE A COMPLICATIILOR SI
CRESTEREA REZISTENTEI NESPECIFICE A
ORGANISMULUI: ALIMENTATIE, ODIHNA,
VITAMINE.
IMUNITATEA IN GRIPA ESTE REMARCABILA, DAR
NUMAI FATA DE VARIANTA DE VIRUS CIRCULANT
FIIND EXPLICATA PRIN PREZENTA
ANTICORPILOR INHIBITORI, SPECIFICI; INFECTIA
CU VIRUS ANTERIOR NU CONFERA IMUNITATE
FATA DE VIRUSUL MODIFICAT ANTIGENIC.

PROFILAXIA
IN SCOP PROFILACTIC SE URMARESTE CRESTEREA
STARII DE REZISTENTA SPECIFICA A POPULATIE PRIN
VACCINARE, CARE SE FACE INAINTE DE APARITIA
VALULUI EPIDEMIC, PENTRU A AVEA TIMP SA SE
INSTALEZE STAREA DE IMUNITATE. IN ACEST SCOP
SE FOLOSESC VACCINURI INACTIVATE PRIN FORMOL,
CARE SE ADMINISTREAZA PARENTERAL SAU
VACCINURI VII SI ATENUATE (SMORODINTEV, 1957)
ADMINISTRATE PRIN PULVERIZARI NAZALE.
EFICIENTA VACCINARII IN ACEST CAZ ESTE
EXPLICATA PRIN IMUNITATE CELULARA LOCALA;
VACCINAREA SCADE MORBIDITATEA LA VACCINATI
DE 3-5 ORI FATA DE NEVACCINATI.

VIRUSUL GRIPAL NOU

A(H1N1)

LA INCEPUTUL ANULUI 2010 OMS RAPORTEAZ 17.000 DE DECESE DIN

CAUZA GRIPEI DE TIP NOU A(H1N1).
EVENIMENTELE DERULATE PRIN APARIIA BRUSC, RSPNDIREA RAPID I
TRANSMITEREA DE LA OM LA OM A GRIPEI NOI A(H1N1)
VIRUSUL GRIPAL NOU A(H1N1) CONINE GENE ALE VIRUSULUI GRIPAL DE
ORIGINE PORCIN (TULPINI AMERICANE I EURO-ASIATICE), GENE DE ORIGINE
AVIAR I UMAN. OAMENII DE TIIN L-AU MAI NUMIT REASORTANT
CVADRUPLU. SUB ASPECT ANTIGENIC VIRUSUL GRIPAL DE TIP NOU A(H1N1)
MULT DIFER DE ACEL GRIPAL SEZONIER UMAN A(H1N1)

RAPORTUL SPTMNAL (SPTMNA 19-26 OCT. 2009) AL ECDC REFERITOR LA TULPINILE GRIPALE CIRCULANTE LA NIVEL
MONDIAL

SIMPTOMELE GRIPEI
A(H1N1)

PERSOANELE INFECTATE CU VIRUSUL GRIPAL A(H1N1)2009 POT TRECE PRINTR-O PERIOAD DE INCUBAIE DE
APROXIMATIV 3-4 ZILE, PERIOAD N CARE SUNT ASIMPTOMATICI, DUP CARE ACESTEA POT RESIMI
URMTOARELE SIMPTOME:
OBOSEAL
FEBR MODERAT (37,5-38,5C)
RINOREE
DURERI DE GT
DURERI MUSCULARE
FRISOANE
TUSE
STRNUT
UNEORI DIAREE I VOM
CEI MAI MULI BOLNAVI SE NSNTOESC N APROXIMATIV O SPTMN, NS LA UNELE PERSOANE CU
IMUNITATE SCZUT, GRIPA POATE PREZENTA MANIFESTRI MAI GRAVE SAU APARIIA COMPLICAIILOR CUM AR
FI PNEUMONIA. UNII BOLNAVI POT AVEA NEVOIE DE SPITALIZARE, IAR N UNELE CAZURI POATE SURVENI I
DECESUL.

BIBLIOGRAFIE
1. VIOREL ORDEANU MICROBIOLOGIE GENERALA SI FARMACEUTICA - NOTE
DE CURS
2. P. GALETCHII GHID PRACTICE DE MICROBIOLOGIE MEDICALA
3. PRELEGERE ORTHOMYXOVIRIDAE.PPT
4. HTTP://WWW.CIM.UMFCLUJ.RO/GRIPAAH1N1.ASPX
5. HTTP://WWW.SFATULMEDICULUI.RO/GRIPA