1.Grupurile de indici pt aprecierea calitatii apei potabile.

a)determinarea proprietatilor fizice:

-temperatura-pt masurare se foloseste termometrul cu mercur cu diviziunile scarii de
0,1grade.
-mirosul-se deosebeste dupa caracter si intensitate. Dupa caracter pot fi de origine
naturala(influentate de organiosmele ce traiesc si mor in apa, maluri, solurile
inconjuratoare) si de origine artificiala(influentate de apele inustriale si de uz casnic.
Apa pt analiza e turnala intrun balon cu un volum de 150-200ml, se acopera cu sticla
pt ceasornic, se agita printro miscare circulara, se deschide si se apreciaza intensitatea
mirosului. Determinarea tipului de miros se efectueaza la temperature apei de 20grade,
intensitatea la t=20grade si prin inclazire pina la 60grade.
-gustul-se determina organoleptic calitativ si dupa intensitate. Se determina dupa
indicii existenti:de clor, de peste, metalic. Se determina la temperature de 20grade, apa
in cantitate de 15ml se tine in gura citeva sec fara a fi inghitita.
-transparenta-se foloseste cilindrul Snellen-gradat in centimetri. Transparenta se
determina intro incapere bine iluminata de o lumina difuza, la o departare de 1m de la
fereastra. Apa e bine agitate si turnata in cilindru la inaltimea ce corespunde
transparentei apei potabile. Cilindrul se fixeaza deasupra unei inscriptii la inaltimea de
4m. adaugind sau varsind apa din cilindru, se gaseste inaltimea maxima a coloanei de
apa.
-culoarea-se determina calitativ-apa analizata in cantitate nu mai putin de 40ml se
toarna intrun cilindru incolor, in al 2-lea cilindru se toarna aceeasi cantitate de apa
distilata. Compararea culorii apei distilate si analizate se face pe hirtie alba:incolora,
galbuie-deschis, galbena, roscata. Cantitativ-se determina pe calea compararii apei
analizate cu scara standart.
Apa folosita de populatie in scop de menaj si baut trebuie sa corespunda anumito
parameetri de calitate:
apa trebuie sa posede calitati organoleptice corespunzatoare

sa aiba componena chimica cuvenita ddin punct de vedere fiziologic

compusii toxici nu vor depasi concentratiile admisibile

apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alti agenti care pot pune sanatatea

in pericol
parametrii microbiologic: escherechia 0, enterococi (streptococi) 0

parametrii chimici: arsen 10 microg/l, benzen 1, bor 0,5.

parametrii cimici indicatori: aluminiu 200 microg/l, amoniu 0,5, bacterii

coliforme 0, carbon organic nici o modificare anormala, cloruri 250, clor

rezidual 0,5, conductivitate 2500, culoare acceptabila consumatorilor si nici
o modificare anormala, oxidabilitate 5 mgO2/l, pH 6,5-9,5, Na 200 mg/l,
sulfat 250 mg/l, turbiditatea 5 UNT, zinc 3 mg/l, radioactivitatea totala
0,10 mSv/ran, alfa globala 0,1 Bq/l, beta globala 1 Bq/l.

2.Indicii chimici de poluare a apei cu substante organice, interpretarea lor.

-determinarea reactiei cu ajutorul hirtiei indicatoare universale-pH=6,5-8,5. fisia
de hirtie indicatoare se cufunda in eprubeta cu apa pe 10-15s, apoi intensitatea culorii
se compara cu scara alaturala la indicatorul universal.
-determinarea compusilor azotului amonical-calitativa-in eprubeta se torna 10ml de
apa pt analiza, se adauga 0,2-0,3 sol de sare Seginette de 50% si 0,2ml de reactive
Nessler. Aparitia peste 5-10min a culorii galbene demonstreaza prezenta azotului
amoniacal. Cantitativa-prin metoda calorimetrica in cilindrul lui Ghener sau prin
utilizarea scarii colorimetrice. La volumul de apa cercetat se adauga reactivul Nessler.
Apa se coloreaza in galben .
-azotul de nitriti- calitativa-in eprubeta se toarna 10ml de apa cercetata, 0,5 ml de
reactive Griess si se incalzeste intro baie de apa timp de 5mn pina la 70-80grade,
aparitia culorii roz demonstreaza prezenta in apa a a azotului de nitriti. Cantitativa-prin
metoda colorimetrica in cilindrul Gnere sau dupa scara colorimetrica. La un volum de
apa cercetata se adauga reactive Griess. Apa se coloreaza in roz.
-azotul de nitrati-calitativa-intro eprubeta se toarna 10ml de apa cercetata, 1 ml acid
disulfofenolic, caruia I se da drumul din pipeta in asa mod, incit picaturile sa cad ape
suprafata apei. Se aduga 1ml de solutie de ammoniac de 10%. Continutul eprubetei se
amesteca si peste 20min, comparam gradul de coloratie. Cantitativa-in cilindrii Gener
sau prin folosirea scarii colorimetrice.
-determinarea nitratilor cu difenil amina-calitativ-intro eprubeta se toarna 2ml de
apa cercetata, se arunca in ea cu ajutorul bagjhetei de sticla citeva cristale de
difenilamina sau brucina si se toarna atent pe perete citeva picaturi de acid sulfuric
concentrat0 la prezenta sarurilor de acid azotic se produce coloratia:la reactia cu
difenialmina-siniliu, la reactia cu brucina-roz-intens, ce trece repede in galben.
-determinarea clorurilor-calitativ-intro eprubeta se toarna 10ml de apa cercetata, se
aciduleaza cu citeva picaturi de acid azotic diluat 1:4 si se adauga 3-5picaturi sol de
10% azotat de argint. La prezenta a 1-10mg/l de cloruri se formeaza o depunere slaba,
a 10-50mg/l depunere pronuntata, a 100mg/l sediment alb brinzos. Cantitativa-reactia
depunerii clorurilor cu azotat de argint in prezenta indicatorului de bicromat de
potasiu, care uninduse cu surplusul de azotat de argint, conditioneaza trecerea culorii
galbene in rosu-caramiziu.
-determinarea duritatii generale-duritatea poate fi permanenta, temporara si
generala. Temporara e cauzata de carbonatii de K si Mg. In timpul fierberii ei se
sedimenteaza, formind calcar, apa devine mai moale. Permanenta e conditionata de
compusii Ca si Mg cu toti ceialti anioni. Ea nu se inlatura la fierbere. Generala se
compune din duritatea temporara si permanenta. Intro retorta conica se toarna 100ml
de apa cercetata, adaugam 5ml de solutie tampon amoniacal, 5-7 picaturi de solutie a
indicatorului eriocrom negru. Apare o coloratie rosie-visinie. Se titreaza cu solutie cu
trilon B de 0,1N pina la aparitia culorii albastre verzui. X=ank*100/V.
a-cantitatea de trilon B la titrare, ml
n-normalitatea solutiei trilonului B
k-coeficient de corectie al trilonului B
V-volumul de apa cercetat
1000-recalcularea rezultatului pt 1l de apa
-determinarea sarurilor acidului sulfuric-se efectueaza cu ajutorul bariului colorat
care sedimenteaza sulfatii intrun sediment alb cristalin.
-determinarea fierului-in apa cercetata se adauga 2 picaturi de acid azotic, 1ml sol de
10% rodanura de amoniu sau K si 1-2picaturi de apa oxigenata. Dupa intensitatea
culorii se determina continutul sarurilor de fier.

3.problema la apa
4. De determinat proprietatile organoleptice si chimice ale apei. (de la 1 si 2)

5. De ales doza de coagulant pt limpezirea apei.

La o cantitate insuficienta a coagulantului se formeaza putini fulgi, ceea ce reduce
eficacitata de epurare a apei. Dozele mari, ca rezultat al faptului ca nu tot coagulantul
intra in reactie, duc la aparitia secundara a depunerilor in apa limpezita(apa poate
capata un gust acriu). Doza de coagulant se stabileste pe cale experimentala, pina la
coagularea apei trebuie stabilita duritatea temporara, de ea depinde viteza reactiei:doza
maxima a coagulantului e egala aproximativ cu produsul dintre duritatea temporara,
mg/echivalent/l si 2,2.
In 3 pahare se toarna 200ml de apa cercatata si cu pipeta se adauga cantitatea necesara
de sulfat de aluminiu:in 1-ul pahar o doza calculate, in al 2-lea cu 1ml mai putin, in al
3-lea cu 1ml mai mult. Continutul paharelor se amesteca cu o bagheta de sticla si se
observa viteza de formare a fulgilor. Doza de coagulant se considera aceea, la care
formarea maxima de fulgi se observa peste 10min. Daca fomarea fulgilor se retine-se
adauga sol 1% de Na2CO3. Pt coagularea 1l de apa, aceasta marime se inmulteste cu
5.
6. De ales doza de clor pentru dezinfectia apei.
In 3 pahare se toarna cite 200ml de apa si se adauga cu pipeta o sol de 1% clorura de
var: in 1-ul pahar 0,1ml, in al 2-lea 0,2ml, in al 3-lea 0,3ml. Apa se amesteca cu
bagheta de sticla si se lasa pe 30min. Dupa 30min in fiecare pahar se adauga cite10ml
solutie de 5% KI, 2ml sol de 20%HCl, 1,5ml solutie de 1% amidon si se titreaza cu
tiosuflat de Na. La calcularea dozei de Cl se allege acel pahar, in care cantitatea de clor
residual constituie 0,3-0,5mg/l. Dupa ce a fost determinat paharul in care clorul
residual se afla in limitele de 0,006-0,1mg, se calculeaza doza de Cl pt 1l de apa.
Inmultim cantiatea de ml ai solutiei de 1%clorura de var consumata pt clorinarea unui
pahar la 5.

7.Metodele de conditionare a calitatii apei.

Coagularea apei-epurarea apei de subst. in suspensie numai pe calea dacantarii
necesita timp indelungat. Pt accelerarea proceselor de limpezire se foloses subst
chimice, numite coagulanti-sulfat de aluminiu, sulfat de fier, clorura de fier. Mai ales
se utilizaza sulfatul de aliminiu. Adaugat in apa, el, in prezenta carbonatilor si
hidrocarbonatilor de Ca si Mg, formeaza hidroxid de aluminiu in forma de fulgi
gelatinosi. Fulgii sedimentindu-se atrag dupa sine substn in suspensie si bacteriile. Ca
rezultat apa destul de repede se limpezeste. Fulgii marunti, care nu au dovedit sa se
sedimenteze, se retin la filtratia ulterioara. Procesul de coalgulare e inlesnit de reactia
alcalina a apei, ce depinde de cantitatea bicarbonatilor de Ca si Mg, continutul sporit al
subst.in suspensie, temperature apei si doza de coagulant aleasa correct.
Dezinfectarea apei- La folosirea apelor de suprafat, dezinfectarea este obligata-
rie, iar in unele cazuri e obligatorie i pentru apele subterane. Mai frecvent, in
scop de dezinfectare a apei, in conditii de campanie e folosit clorinarea. in acest
caz se folosesc dou metode: clorinarea cu doze normaie de clor i superclorinarea
apei cu doze marite de clor. Substantele utilizate in acest scop vor corespunde
unor conditia, dintre care:
s nu modifice calitatea organoleptic a apei i s nu lase urme de substrate nocive
dup tratare,
- utilizarea acestor substance s se fac prin metode cat mai simple, rapide,
eficiente i cu pret ct mai redus.
Clorinarea apei este efectuat prin diferite procedee, care ne permit a aplica
aceast metod att la instalatiile de aprovizionare centralizat cu ap, ct i la
aprovizionarea in campanie.
Pentru clorinare se utilizeaz diferici compui clorigeni. La dezinfectarea apei, in
apeducte este folosit clorul lichid, care se pstreaz in cisterne on baloane de oel
sub presiune. La clori--narea unei cantitci mici de ap, in instalaiile locale,
rezervoare etc,, este folosit clorura de var. Ea trebuie pstrat in butoaie nchise
in ncperi uscate, bine aerisite, deoarece la pstrare, sub acciunea factorilor de
mediu, clorura de var i pierde activitatea. nainte de a fi ntrebuincat, e necesar
de a controla activitatea ei (va concine nu mai pucin de 20-25% clor activ) in afar
de clorul lichid i clorura de var, pentru dezinfectarea apei se mai folosesc un sir
de substrate clorigene - hipocloritul de calciu sau sodiu, cloraminele etc.

8. Metodele de dezinfectia a apei. (de la 7)

9.Metodele de limpezire si decolorare a apei.

Limpezirea i decolorarea apei pot fi obinute prin sedimentarea ndelungat.
Sedimentarea, in condiii naturale, decurge foarte i:ncet, iar decolorarea practic
nu se produce. De aceea pentru a majora eficacitatea acestor procese, nainte de
sedimentare in ap, se adaug substance chimice, care au proprietatea de a
accelera sedimentarea particulelor i de a separa substane, care contribuie la
coloracia apei.
Acest proces numit coagularea apei este un proces de mrire, agregare a
particulelor coloidale din ap, care se termin cu formarea agregatelor vizibile -
flocoanelor. Coagularea are loc sub acciunea coagulancilor - srurilor de
aluminiu i tier (cel mai des se folosete sulfatul de aluminiu). Doza de coagulant
se va calcula in funccie de alcalinitatea i culoarea apei prelucrate, ins neaprat
se va determina pe cale experimental.
Pentru ca procesul de coagulare a apei s decurg mai rapid, se folosesc
lloculancii sintetici, ca poliacrilamidul etc.
Procesul final al limpezirii i decolorrii este filtrarea apei printr-un strat de
material granulat (nisip sau antracit). Limpezirea i decolorarea apei pot fi
efectuate dup dou scheme:
1. Decantarea i filtrarea lent.
2. Coagularea, decantarea i filtrarea rapid.

10. Metodele de tratare a apei din rezervele individuale a ostasilor.

sarcini Metode mijloace

1.limpezire -filtare filtre rapide
-sedmentare rezervoare de
sedimentare
-coagulare+filtrare coagularea FeCl3
-hiperfiltarea
-osmoza reversa Instalatii speciale
2.decolorarea -coagulare+filtrare
-filtrare cu carbune

-filtrare prin tesut si

cabune
3.dezinfectia -clorinare
-ozonare
-fierbere
-tratare cu RUV
-tratarea cu argint
-iodurarea
4.detoxicarea -hemoabsorbtia
5.dezactivarea
7.defierizarea
8.defluorizare
a
9.fluorizarea
10.deodorarea
11. Metodele de conditionare a calitatii apei in conditii de campanie.
12. Mijloacele tehnice unitare pt conditionarea apei.
Exista multe metode de ameliorare a calittii apei, metode, prin care apa se
epureaz de microorganisme patogene de substantile in suspensie i
huminoase, de cantitatea excesiv de sruri (calciu, magneziu, fier,
manangan, fluor, etc.), de gaze fetide, substante toxice i radioactive.
Utilizarea diferitelor metode de epurare permite ca sursele locale s fie
folosile la maximum pentru aprovizionarea populatiei cu ap potabila.
Cele mai rspndite metode de ameliorare a calitlii apei la apeducte snt
lirnpezirea,inlturarea impuritlilor sulide din ap, decolorarea -inlturarea
coloratiilor excesive, dezinfectarea - nimicirea agenlilor patogeni i
viruilor din ap .
Exista si o serie de metode special de ameliorare a calitatii apei cum ar fi
dezodorarea , eliberarea apei de compusii de fier, dedurizarea ,
desalinizarea , defluorarea fluorizarea etc.
Cele mai noi si perfomante metode sunt ozonaraea si tratarea cu raze UV.

13. Particularitatile aprovizionarii cu apa a ostirilor in conditii de campanie.

Modul de aprovizionare cu apa a colectivitatilor militare difera in functie de conditiile
in care sint ele amplasate. La alimentarea unitatilor de la reteaua localitatilor, apa
distribuita in retea e controlata de organelle locale responsabile. La alimentarea
autonoma cu apa, serviciul militar va lua parte la alegerea sursei de apa, stabiliraea
zonei de protectie sanitara, la controlul starii sanitare a sursei de apa si a instalatiilor de
tratare a ei.
Asigurarea cu apa a trupelor in campanie se realizeaza prin punctele de aprovizionare
cu apa, pe baza de regulamente si instructiuni speciale. La aprovizionarea cu apa a
ostirilor in conditii de campanie sint implicate:seful adjunct al comandantului unitatii
pt probleme de logistica, sefii serviciilor ingineresti, chimice si medicale. Seful
serviciului ingineresc e dator sa organizeze recunoasterea surselor de apa si sa asigure
amenajarea si exploatarea PAA, restabiliraea sistemelor de aprovizionare cu apa
existente in localitate, sa asigure unitatea militara cu instalatii tehnice unitare pt
dobindirea si tratarea apei, reparatia lor.

14. Functiile serviciului medical intru aprovizionarea cu apa a ostirilor.

-sa distribuie forte si mijloace pt recunoasterea surselor de apa si sa decida
eventualitatea utilizarii lor;
-sa aprecieze starea sanitary-epidimiologica a raionului unde se amplaseaza PAA sau
de repartitie a apei;
-sa participle la alegerea celor mai convenabile metode de tratare a apei in coditiile
date;
-sa urmareasca starea sanitara a PAA si PRA.
-sa organizeze controlul calitatii apei distribuite ostirilor pt baut si necesitati menajere.
-sa urmareasca respectarea normelor cantitative ale apei;
-sa aprecieze calitatea apei si sa acorde viza de utilizare a ei;
-sa exercite controale mediale ale efectivului militar ce deserveste PAA si PRA

15.De determinat volumul necesar de ventilatie pentru 15studenti.

Calculul volulmului necesar de ventilatie
Volumul de ventilatie se numeste cantitatea de aer pur, m3 , necesar de a debita in
incapere in decurs de o ora pentru o persoana
El se calculeaza dupa formula
L =C/(q-p)
L volumul de ventilatie
C cantitatea de CO2 expirata de o persoana pe ora
p CMA a CO2 in aerul incaperii,
q cantitatea de CO2 din aerul debitat in incapere,
La un lucru fizic usor o persoana elimina in mediu 22.6 litri de CO2 , la un lucru
de efort mijlociu 30-32litri, la un lucru greu 40. litri si mai mult.
CMA pentru CO2 in incaperi este 1l/m3 sau 1 . Concentratia CO2 in aerul
atmosferic e luata de 0.4 sau 0.4 l/m3 .
Aceasta marime a volumului de ventilatie poate fi calculata astfel numai pentru
incaperile de locuit si cele de productie, unde factorul limitant al impurificarii
aerului este CO2
16. De determinat volumul real de aer care patrunde in laborator intro ora prin
ferestruica deschisa.
17. De determinat multiplul schimbului de aer necesar in laborator daca aici se
afla 15 studenti.
Multiplul schimbului de aer se numeste marimea ce arata de cite ori aerul
incaperii este schimbat complet in decurs de o ora.
P=Q/W
Unde:
P - multiplul schimbului de aer;
Q - volumul de aer debitat sau expirat din incapere intr-o ora, m3
W - volumul incaperii, m3.
Volumul de aer debitat sau aspirat din incapere prin gaura de ventilatie se
determina dupa formula
Q=a*v*3600 (m3/h)
Unde
Q - volumul de aer, m3/h;
a - suprafata gaurii de ventilate, m2;
v - viteza de miscare a aerului in gaura de ventilatie, m/s.
3 600 - secunde intr-o ora
Daca in incapere sint citeva gauri de ventilafie, atunci se de-termina volumul
debitat sau aspirat pentru fiecare din ele si rezultatele se sumeaza.
Viteza de miscare a aerului in gaura de ventilate este determinata cu anemometrul
cu palete sau cu catatermometrul.

18. De determinat multiplul schimbului de aer real in laborator daca aici sin
debitati 400m3/h.

19. De determinat eficacitatea ventilatiei in laborator prin metoda de calcul.

20. De determinat eficacitatea ventilatiei in sala de studii prin metoda de

laborator.

21. De determinat numarul de sectii ale caloriferului necesare pt a incalzi

laboratorul.
O sectiune de calorifer de fonta e egala cu 0,25 m2. Suprafata caloriferului metalic plat
e egala cu suprafata lui dublata, iar a radiatorului plat dublu, cu suprafata lui marita de
4 ori. Un 1m2 de suprafata a caloriferului trebuie sa revina la 16-20m3 de volum al
incaperii. In camerele de colt ale etajelor de jis la 1m2 de suprafata a caloriferului
trebuie sa renina 16m3 de volum al incaperii, pt camerele interioare, care au un singur
perete exterior, 18m3. In camerele de la colt ale etajelor de sus la 1 m2 de suprafata a
caloriferului trebuie sa revina 18m3 de volum al incaperii, pentru camerele interne
20m3.

22. Aprecierea igienica a planului situational al proiectului de spital.

Planul situational-o prezentare grafica a planului localitatii in care se va inscrie viitorul
obiect.
Spitalele pot fi amplasate in limita orasului, aproape de zonele locative, ceea ce
faciliteaza asistenta medicala. Spitalele in asemenea cazuri vor ocupa un cartier aparte,
aproape de zonele verzi. Amplasarea spitalelor la marginile localitatilor creeaza
conditii mai bune pt procesul de tratament si protectie. Pt spitalele mari cu 600-1000
de locuri, spitalele speciale de ftiziologie, oncologie, psihiatrie se cer terenuri mari. De
aceea astfel de spitale vor fi situate la mariginea oraselor sau chiar in afara lor. Se va
tine cont de facilitatea comunicarii spitalelor cu cartierele locative, ele vor avea
drumuri accesibile acoperite cu material izolant, ce diminueaza zgomotul si vibratiile.
Teritoriul spitalului va fi ferit de zgomot, de poluari gazoase, adica se va afla la
distante de intreprinderile industriale, magistralele de transport, locurile de agreement
zgomotoase, obiectivele comunale de neutralizare a deseurilor. Pt proiectia spitalelor
de eventualele poluari se vor folosi fisii de zone verzi cu latimea de 50-1000m.
Concentratiile subst nocive din aerul zonei spitalicesti nu va depasi CMA. Fata de
eventualele surse de poluare a aerului atmospheric spitalele vor fi situate in locuri
ferrite de vint.
Corectitudinea alegerii terenului se determina dupa planul situational: copie din
planul localitatii unde va fi construit spitalul.
La aprecierea lui se va atrage atentia la amplasarea terenului fata de roza
vinturilor, aflarea evenutalelor obiecte de poluare a mediului ambient si deci a
spitalului (gunoisti, autostrazi, fabric, ppoluare sonora)
1)terenurile pentru spitale se vor alege dinspre vnt, la distan de sursele
eventuale de poluare a aerului i sursele de zgomot.
2)Intensitatea zgomotului pe teritoriul spitalului ziua nu va depi 45 dB, noaptea
-35 dB.
3)suprafaa teritoriului ales va satisface condiia ca pentru un loc sa fie de de 100
150 m2.

23. Aprecierea igienica a zonelor functionale pe teritoriul spitalicesc.

Sistematizarea sectorului spitalicesc: se va efectua conform planului general.
planul general al terenului spitalului trebuie s aib urmtoarele zone funcionale :
1) zona blocurilor curative necontagioase,2) zona blocurilor curative contagioase,
3) zona verde a blocului (parcul spitalului), 4) policlinica, 5) zona blocului de
morfopatologie, 5) zona de gospodrie . a.
Cldirile spitalului vor avea o arhitectur sobr, vor fi luminoase, nconjurate cu
verdea. Blocurile curative vor fi cel puin la 30 de metri de hotarul teritoriului.
La nord cldirile spitalului se vor construi compact, cu coridoare comunicante.
Secia de boli contagioase va fi aparte, la distana de 3050 m de celelalte secii.
Intrarea n policlinic va i izolat de celelalte zone ale spitalului. Blocul de
anatomie patologic cu morga va fi izolat de celelalte blocuri ale spitalului. Zona
de gospodrie va i amplasata ntr-un loc mai ferit, se va izola printr-o zon verde
cu limea de 78 m. Teritoriul spitalului va fi mprejmuit cu o zon verde cu
limea de 15 m, care asigur protejarea de zgomot, praf i vuit. Fiecare bloc
curativ trebuie s aib zon verde, n afar de cea general a spitalului, n afar de
ele, spitalul va avea un parc (30 m2 zon verde pentru fiecare loc).
Practic s-a ajuns la concluzia, c zona verde trebuie s ocupe 6065 % din supra-
faa totala a terenului, cldirile nu nui: mult de 15 %, iar zona de gospodrie,
drumurile 20-25 %.
Zonele functionale:
-blocul principal
-blocul maternitatii
-blocul sectiei boli contagioase
-blocul de gospodarie
-sectia morfopatologica
Informatiile extrase de pe proiect referitor la zomele functionale:
-nr. de blocuri si etajele lor
-pozitia in raport cu celelalte blocuri
-sectiile din cadrul blocurilor si nr de paturi
-caracteristica detaliata a sectiilor

24. Aprecierea igienica a densitatii de constructie pe terenul spitalicesc.

Densitatea constructiei nu trebuie sa depaseasca 15% din suprafata totala. Ea
include suprafata ocupata de cladiri, raportata la suprafata totala a terenului.
Blocurile curativevorfi la o distant de cel putin 30 m fata de hotarul teritoriului.
Distanta dintre blocuri va fi egala cu 2.5 inaltimi ale cladirii invecinate, distanta
dintre partile laterale 15 m. Sectia de boli contagioase va fi aparte, la distanta de
30-50 m de celelalte sectii. Blocul de anatomie patologica cu morga va fi izolat de
celelalte zone ale spitalului. Zona de gospodarie va fi amplasata intr-ul loc mai
ferit, se va izola printr-o zona verde cu latimea de 7-8m.

25. Aprecierea igienica a corectitudinii amplasarii zonei verzi pe teritoriul

spitalicesc.
La aprecierea corectitudinii amplasarii zonei verzi vom atrage atentia la:
-suprafata totala a zonei verzi(norma-60% din totalul terit.spitalicesc)
-spatiul verde din jurul zonei de gospodarie(norma:latimea-7-8m)
-sp. Verde din jurul teritoriului spitalului care ar trebui sa asigure protejarea de
zgomot,praf si vint(n.- latimea 15m)
-fiecare bloc curativ trebuie sa aiba o zona verde aparte
-zona verde de la periferia teritor(lat-30m)
-prezenta unui parc(30m patr. Pentru fiecare loc)
-tipul copacilor saditi(inalti cu coroana mare)
De pe proiect putem extrage urmatoare inform:
-supraf . totala a zonei verzi
-suprafata parcului
-latimea zonelor verzi pe tot perimetrul spitalului
-amplasarea zonelor verzi vis-a-vis de blocurile spitalului

26. Aprecierea igienica a sistemului de constructie a spitalului.

Sistemele de construcie a spitalelor:1. de tip decentralizat; 2. de tip centralizat;
3.mixt, 4.polibloc
1.Sistem decentralizat de construcie se consider spitalul amplasat n cteva cl-
diri aparte, nu prea mari, n care snt repartizate seciile spitaliceti. Majoritatea
spitalelor vechi snt construite n astfel de sisteme.
Cldirile spitalului decentralizat fiind relativ joase, faciliteaz plimbrile i aflarea
bolnavilor n aer curat.
2. Sistemul centralizat prevede amplasarea tuturor seciilor i serviciilor ntr-o
singur cldire cu multe etaje.
Avantajele:
a) se poate obine izolarea maxim a seciilor ntre ele i de policlinic, fapt, care
contribuie la meninerea regimului de protecie i de profilaxie a infeciilor intra-
spitaliceti.
b)se exclude dublarea ncperilor de aceeai destinaie, ceea ce permite utilarea lor
cu tehnica medical modern, se scurteaz drumul lucrtorilor medicali i a
pacienilor din seciile spitaliceti spre centrul diagnostic sau fizio-terapeutic, se
simplific i se faciliteaz transportarea bucatelor gata n secii
c) snt dotate mai bine cu utilaj tehnic sanitar modern (nclzire central,
ventilaie, condiionarea aerului), sisteme centralizate de nlturare a prafului prin
conducte vacuum, de aprovizionare cu oxigen i bioxid de azot. n perioada rece a
anului nu e nevoie, ca personalul medical i bolnavii s ias din spital (dintr-o
cldire n alta).
Dezavantaje:
a)este dificil izolarea perfect a seciilor (sau a unor bolnavi),
b)organizarea i meninerea regimului protector i sanitar,
c)plimbarea bolnavilor ia aer.
3. sistemul mixt (centralizat-diecentralizat) de construcie mbin avantajele
spitalelor decentralizate i ale celor centralizate, reduce la minimum dezavantajele
acestora.
La spitalele de tip mixt n blocul principal se amplaseaz seciile de baz
necontagioase, laboratorul clinic i seciile de diagnostic i tratament, n blocurile
mai mici se amplaseaz policlinica, seciile de boli contagioase pentru copii i cea
radiologic, maternitatea. Secia de anatomie patologic i serviciile auxiliare se
amplaseaz n cldiri auxiliare cu totul aparte.

27. Aprecierea igienica a cailor de acces pe teritoriul spitalicesc.

-aprecierea intrarii spre policlinica,stationar si ginecolagie(treb sa fie izolate si
dinspre str centrala)
-aprec intrarii spre bloc de boli contagioase(treb sa fie izolata si in directia opusa
amplasarii celorlalte bl.prezenta a 2 intrari-1 prubolnavi,alta pru lucratorii
medicali)
-aprec intrarii spre bl. alimentar(bl alimentar treb sa sa afle in centrul si sa aiba
mai multe cai de intrare)
-aprec intrarii spre bl.gospodaresc(treb sa fie zolata,dinspre sud?)
-aprec intrarii spre bl morfopatologic(izolata si nu dinspre strazile principale)

28. Aprecierea igienica a serviciului de internare in spitalul multifunctional.

La aprecierea sectiei de internare se va analiza:
-amplasarea sectiei centrale de internare(in cel mai mare bloc,aproape de
acensor,legatura directa cu sect. de reanimare,radiologie si chirurgie)
-principiul de flux la internarea bolnavilor (intr-o sing directie:sectia de internare-
sectia de externare, si nu invers)
-Incaperile si suprafetile lor
-Conditiile de ajutor medical urgent(atentie maxima fata de bolnav,rapiditate si
precizie)
-organizarea internarii in sectia de boli contagioase,componenta si suprafata
inacperilor (bolnavii se vor interna direct in sectiile respective.sectiile sa fie
subdivizate, o sectie-maxim 4 paturi)
-internarea piturientelor si copilului,amplasarea acestei sectii si specificul ei
(consta din antru,sala de examinare,ecluza-intrare pu medici)
-incaperile pentru externarea pacientilor
Sectia de internare este o subdiviziune de structura a spitalului. Internarea poate fi
efectuata centralizat sau decentralizat. La nternarea decentralizata fiecrae sectie isi
are ncaperile sale separate de primire si externare a bolnavilor.
Internarea centralizata presupune incaperi comune pentru internare si externare la
toate sectiile cu exceptia celor de boli contagioase, pediatrice, obstetrica, care au
fiecrae separat serviciile sale. S
erviciul de internare va avea o planificare care asigura princi--piul de flux in
functionare (minimum de incaperi si amplasare lor una fata de alta).
Pentru asigurarea acestui principiu, in componenta serciciului de internare trebuie
sa fie incaperile:
-sala de asteptare cu registratura, vestiar si birou de informatii
- cabinetul medicului
- grupul sanitary und ebolnavul este supus unei prelucrari in sensul igienei
corporale
- sala de procedure
- boxa si saloane de diagnostic pentru bolnavi cu diagnoza nestabilita
- blocul sanitary
- sala de externare, care va fi pe linga fiecare sectie
In spitalele mari, de profil larg mai sunt:
1. Sala de operatii urgent

2. Laborator de urgent

3. Cabinet radiodiagnostic

Functiile sectiilor de internare: inregistrarea, examenul medical, prelucrarea

sanitara, acordarea primului ajutor medical.

29. Aprecierea igienica a amplasarii sectiilor in blocul spitalicesc.

1.Blocul spitalicesc se amplaseaz n zonele: locativ, verde sau suburban.
2. Distana de la hotarul (gardul) instituiei pn la alte obiecte (inclusiv
industriale) va fi de minimum 30 m.
3. Spitalele specializate cu capacitatea de 1000 i mai multe paturi, cu tratament
de lung durat,
precum i staionarele de psihiatrie, boli infecioase, inclusiv ftiziopneumologie,
oncologie,
dermatovenerologie, pot fi amplasate pe teritoriul localitilor urbane i rurale, la o
distan de cel puin 500 m de zona locativ.
4. La proiectarea i construcia instituiilor se va avea n vedere distanarea lor de
zonele cilor ferate, aerogrilor i autogrilor, magistralelor auto, ntreprinderilor
industriale i altor surse de poluare a mediului: cu noxe, radiaii ionizante i
neionizante i sonore.
5. Teritoriul instituiilor trebuie s fie ngrdit, amenajat, nverzit, iluminat i
meninut n stare
salubr.
6. Suprafaa teritoriului nverzit i a aleilor va constitui cel puin 60% din
suprafaa total a terenului instituiilor.
7. Pe teritoriul spitalelor se difereniaz zonele: blocurilor curative pentru bolnavii
infecioi i neinfecioi, pediatric, psihosomatic, radiologic,
dermatovenerologic, a maternitii, a policlinicii, morfopatologic,
gospodreasc, a instalaiilor inginereti i a spaiului verde.
8. Zona morfopatologic i pentru funeralii va fi izolat de zonele funcionale
curative printr-un
coridor verde din arbori sau arbuti i va fi amplasat la o distan de cel puin 30
m de acestea. Camera mortuar trebuie s dispun de acces separat.
9. Blocul/secia de boli infecioase va dispune de teren separat, izolat de alte
sectoare printr-un gard sau o fie verde (arbuti), cu intrri separate i teren
opronat pentru dezinfecia transportului.
10. n zona gospodreasc, la o distan maxim posibil de blocurile curative i
auxiliare, se
amenajeaz o platform betonat,ingradita, pentru containerele destinate colectrii
deeurilor. Containerele trebuie sa fie nchise cu capace.
11. Courile pentru colectarea gunoiului trebuie s fie golite zilnic i meninute n
stare curat.
12. ncperile laboratorului de microbiologie trebuie s fie izolate de ncperile
altor laboratoare.
13. Laboratorul de microbiologie trebuie s dispun de o intrare din exterior
pentru vizitatori.
14. Secia de transfuzie a sngelui trebuie s fie amplasat la primul etaj
15. Blocul alimentar al instituiei se va amplasa ntr-o cldire/anex separat.
Blocul alimentar trebuie
s corespund cerinelor regulamentelor sanitare pentru ntreprinderile alimentaiei
publice.

30. Aprecierea igienica a unitatilor de ingrijire medicala din sectiile boli interne.
Sectia de boli interne include:
a) saloane:
-numrul de paturi n secii se determin prin sarcina de proiectare;
- capacitatea saloanelor nu trebuie s depeasc 4 paturi.
b) hol,
c) postul asistentei medicale,
d) sufragerie:
-numrul de locuri n sufrageria seciilor din spitalele va constitui minimum 60%
din numrul de paturi n secie
- se admite utilizarea unei sufragerii pentru dou secii curative, cu excepia
seciilor infecioase
e) blocul sanitar.
-numrul de instalaii se va determina din calculul un obiect pentru maxim 10
persoane, n
blocul sanitar pentru brbai i maxim pentru 8 persoane, n blocul sanitar pentru
femei.
-cabine de du reieind din calculul: cel puin o cabin la 15 persoane
f)sala de tratament
g)se vor prevedea camere de zi pentru vizite i comunicarea bolnavilor i rudelor
acestora cu personalul medical.
h) n instituii se vor prevedea secii de sterilizare centralizate, ale cror suprafa
i componen se determin dup numrul de paturi din staionarele deservite

31. Aprecierea igienica a unitatii de ingrijire medicala din sectiile chirurgie.

Sectia de chirurgir consta din saloane si bloc de operatii si sala de pansamente
1. Sectiile de chirurgie vor contine blocuri de operaii ce se amplaseaz n cldiri
isolate sau n secii izolate n componena cldirii.
2. La amplasarea blocului de operaii n afara cldirilor curative se vor prevedea
treceri comode cu nclzire, care vor face legtura ntre blocul de operaii i
celelalte subdiviziuni clinice i curative diagnostice.
3. Slile de operaii urgente se amplaseaz n componena seciilor de internare.
4. Seciile blocurilor de operaii nu vor avea funcia de trecere.
5. Intrarea n blocurile de operaii pentru personal va fi organizat prin filtre
sanitare, iar pentru
bolnavi prin ecluze.
6. Vor fi prevzute blocuri pentru operaii septice i aseptice cu divizarea strict a
ncperilor (zona steril, zona de regim strict, zona ncperilor murdare).
7. La amplasarea slilor de operaii pe vertical, slile septice trebuie s fie situate
deasupra celor aseptice sau la etajele superioare ale blocurilor de profil terapeutic.
8. Fluxurile n blocul de operaii trebuie s fie divizate:
steril pentru trecerea chirurgilor i a asistentelor de operaii;
curat pentru transportarea bolnavului, deplasarea anesteziologilor,personalului
medical inferior, personalului tehnic, mbrcmintei curate, medicamentelor;
murdar pentru evacuarea deeurilor rezultate din activiti medicale, albiturilor
folosite etc. Fluxurile se doteaz cu ascensoare separate i nu trebuie s se
intersecteze.

32. Aprecierea igienica a unitatii de ingrijire medicala din sectiile de boli

contagioase.
-bolnavii de boli contagioase evita sectile de internare central, sint spitalizati in
boxa de examinare a sectiei respective
-sectia de boli contagioase are 2 intrari: una pt bolnavi, alta pt lucratori medicali si
substante curate
-sectiile de boli contagioase se divizeaza in subdiviziuni, destinate bolnavilor cu
maladii de acelasi gen
-fiecare subdiviziune are ecluza sa, blocul sau sanitar,
-in saloane se aranjeaza 1-2 paturi
-exista saloane cu ecluza de un loc, saloane-semiboxe (salon, ecluza, loc sanitar),
saloane-boxe.
-boxa deplina garanteaza absolute profilaxia infectiilor aeriene, ea consta din:
tambur exterior, bloc sanitar, salon si ecluza, suprafata boxei-22m2

33. Aprecierea igienica a unitatii de ingrijire medicala din maternitati.

34.APRECIEREA IGIENICA A MICROCLIMATULUI DIN SALOANELE

SPITALICESTI .
Microclimatul reprezinta un complex de factori fizici ai mediului aerian ce
influenteaza starea termica a organizmului (temperatura ,umiditatea si miscarea
aerului).
Temperatura aerului . Pentru cercetarea regimului de temperatura se folosesc
termometre stationare maxim si minim . Termometru maxim estecu mercur
,termometrul minim cu alcool.Valorile optime de temperatura pentru diferite
incaperi spitalicesti :cabinete medicale (20-23);saloane pentru bolnavi
febrili(18);saloane pentru adulti ,pentru bolnavi de tuberculoza (20);saloane
postoperatorii ,sali de reanimare,de terapie intensiva ,sali de operatie(22);saloane
pentru noi nascuti ,prematuri,sugaci(25);saloane boxe ,saloane semiboxe(22).
Umiditatea aerului.Se caracterizeaza prin continutul vaporilor de
apa,influenteaza asupragradului de cedare a caldurii ,starii termice si generale a
organismului .Pentru determinarea umiditatii aerului se folosesc psihrometre si
higrograful.Umiditatea optima relativa a aerului din incaperile spitalicesti se
considera 40-60% cu unele variatii.
Viteza curentilor de aer.Exercita o influenta mare asupra schimbului de caldura
al organismului ,asupra proceselor de respiratie ,consumului de energie ,starii
neuropsihice .Importantaigienicaa vitezei de miscarea vintului e determinata de
eficienta de aerisire a localitatilor ,adica de capacitatea de indepartare a
impuritatilor atmosferice dupa hotarele ei si de influenta vitezei de miscare a
aerului asupra starii neuropsihice aorganismului ,respiratiei,termolizei si senzatiei
termicea lui.Vitezade miscarea aerului se determina cu anemometrul si
catatermometru.Pentru incaperile spitalicesti,institutiile pentru copii optima se
considera miscarea aerului in limitele de 0.2-0.4m/s;la o viteza mai mica are loc
un schimb deaer insuficient,iar in timpul miscarii aerului mai mult de 0.4m/s se
observao senzatie neplacuta de curent.

35.APRECIEREA IGIENICA A EFICACITATII VENTILATIEI DIN

SALOANELE SPITALICESTI.
Conform normativelor igienicede proiectare aspitalelor ,fiecarui bolnav din spital
ii revine minimum 80m3 aer pe ora.La calcularea acestui volum s-a luat in
consideratie prezenta in aer a formaldehidei,benzenului,NH3,oxidului si
bioxidului de carbon ,substante organice,stafilococi patogeni,streptococi
hemolitici alfa si beta ,poluarea bacteriana generala a aerului .Surse de poluare cu
toate aceste substante si bacterii sunt pacientii ,materialele de constructie si
tapitat ,polimerele ,mobila,hainele, medicamentele,alimentele. Volumul minim de
aer pe ora se calculeaza pentru un bolnav dupa formula:
V=a/CMA,
unde:V-volumul necesar deaer pentru un bolnav ,m3/h;
a-cantitatea de substanta sau numarul de bacterii emanate intr-o ora de un
bolnav ,mg/h;
CMA-concentratia maxim admisibila pentru substanta din aerul atmosferic .

37.APRECIEREA IGIENICA A EFICACITATII MASURILOR

NESPECIFICE DE PROFILAXIE A INFECTIILOR NOZOCOMIALE.
Masurile sanitaro-igienice din spitale au ca scop optimizarea conditiilor ,profilaxia
infectiilor in institutiile curative ,toate acestea facilitind insanatosirea
bolnavilor.Masurile de profilaxiasint indeplinite de medici si de sora majora a
sectiei ,acesta,la rindul sau,instruind surorile si infermierele in privinta masurilor
igienice.Controlul conditiilor sanitaro-igienice din spitale se face aplicindu-se
cercetari instrumentale si de laborator:se determina parametrii microclimatici
,prezenta in aerul incaperilor spitalicesti a bacteriilor,vaporilor de alcool etilic
,fluoretan,CO2,produselor organice neoxidate,impurificarea cu bacterii a
obiectelor uzuale,a materialului de pansamente,instrumentelor
chirurgicale.Frecventa investigatiilor depinde de specificul incaperilor ,spre
exemplu,in saloane,salile de operatii ,de nasteri temperatura si umiditatea se vor
masura in fiecare zi ,CO2,viteza curentilor de aer o data pe
saptamina,oxidabiliatea ,poluarea bacteriana ,iluminarea,multiplul schimbului de
aer o data pe luna.In saloanele de reanimare,terapie intensiva,saloanele pentru
lauze,nou-nascuti,salile de pansamenta ,s.a se determina o data pe
saptamina.Rezultatele obtinute se compara cu normativele si se trag concluziile
respective.

38.INDICII DE APRECIERE A STARII FUNCTIONALE A SISTEMULUI

CARDIOVASCULAR SI RESPIRATOR LA EFECTUAREA MUNCII
FIZICE SI INTELECTUALE.
Aprecierea modificarilor functionale a sistemului circulator.
1.Frecventa pulsului se determina la artera radiala timp de 30s,recalculindu-se la
minut.
2.Tensiunea arteriala se determina cu monometrul Krotov in mm Hg.
3.Presiunea pulsului se prezinta cadiferenta dintre tensiunea arteriala maxima si
cea minima si se masoara in mm Hg.In pauza presiunea pulsului e de 40-50 mm
Hg.
4.Tensiunea dinamica medie ,mm Hg,se prezinta ca o rezultanta a tensiunii in
diferite artere si se calculeaza dupa formula :TDM=PP/3+TD;Tensiunea diastolica
medie in pauza ede 80-90 mm Hg.
5.Debitul sistolic ,ml,-volumul de singe ce se elimina la o contractie cardiaca -se
calculeaza dupa formula :DS=100+0.5PP-0.6TD-0.6V;unde V reprezinta virsta
celui examinat.
6.Debitul cardiac,l/min,-volumul de singe eliminat de inima de un minut -se
calculeaza dupa formula :DC=DSXFP;la pauzadebitul cardiac ede 3-5l/min.
7.Rezistenta vaselor periferice ,determina tonusul vascular,acesta micsorindu-se in
timpul lucrului din cauza vasodilatatiei in muschii solicitati.RVP se calculeaza
dupa formula:
RVP=TDMX1333X60/VC;unde:
1333-coeficientul detrecere a mm Hg in dine .
60-coeficientul de trecere a minutelor in secunde.
Rezistenta vaselor periferice la pauza estede 1400-2500 dyn*sxcm(la puterea -5).
Functiile sistemului respirator.
Sedetermina frcventa respiratiilor (excursii alecutiei toracice)pe minut.In pauza
frecventa respiratiilor este de 16-20 pe minut.Determinare excursiei cutiei toracice
larespiratii normale si fortate se face cu ajutorul spirometrului.Volumul respirator
temporar reprezinta volumul de aer inspirat in decurs de o secunda la respiratie
libera.

39.METODE DE APRECIERE A STARII FUNCTIONALE A SISTEMULUI

NERVOS CENTRAL LA EFECTUAREA MUNCII FIZICE SI
INTELECTUALE.
Cu ajutorul cronoreflexometrului sedetermina peroada latentaa reactiei
videomotorii RVM si acusticomotorii RAM.Cel examinat apasa butonul
cronoreflexometrului in momentul perceptiei semnalului vizual sau al celui auditiv
de pe panoul de comanda.Experimentatul emite alternativ 5 semnale vizuale si
auditive cu intervallul de 3-5 secunde fiecare.Perioada latenta a RAM si RVM se
determina separat in milisecunde.
40.METODE DE APRECIERE A STARII FUNCTIONALE A SISTEMULUI
NEURO-MUSCULAR LA EFECTUAREA MUNCII FIZICE.
1.Determinarea tremorului miinii.
Cel examinat trece cu bagheta metalica prin falturile cu figuri ale tremometrului
electric ,fiecare atingere fixindu-se pe contor . Experimentatorul calculeaza
numarul de atingeri in decurs de o secunda.
Aprecierea gradului de tremor :
8-12 atingeri-tremor mare;
5-8 atingeri-tremor mediu;
3-5 atingeri-tremor mic.
2.Determinarea fortei musculare cu ajutorul dinamometrului.
Cel examinat incordeaza maximal mina intinsa in care este dinamometrul .Cel mai
mare indice de forta aratat pe dinamometru se ia ca rezultat initial.
3.Determinarea rezistentei musculare.
Cel examinat,stind in picioare ,fixeaza cu mina intinsa pe dinamometru o forta ce
echivaleaza cu 2/3 din cea initiala.Indicele fixat se mentine in aceiasi pozitie pina
la oboseala.Experimentatorul fixeaza timpul rezistentei musculare in secunde.

40. Metodele de apreciere a starii functionale a sistemului neuro-muscular la

efectuarea muncii fizice. Aparate utilizate.
1)Determinarea tremorului miinii:
Aprecierea gr de tremor:
*8-12 atingeri-tremor mare
*5-8 atingeri-tremor mediu
*3-5 atingeri-tremor mic
2)Determinarea fortei muscular cu ajutorul dinamometrului.
3)Determinarea rezistentei muscular.
Aparate utilizate:Tremometru electric(1),dinamometru(2,3).
20.Aprecierea gradului de effort fizic si incordarea organismului
 1)Efortul fizic efectuat se determina dupa formula:
N=A/T*10,
Unde: N-efortul fizic,W
A-lucrul efectuat,kgm
T-timpul de lucru,s
10-coeficient de recalculare a kgm/s,W
2)Determinarea si aprecierea gradului de effort fizic dupa modificarile
functiilor fiziologice.

41. Modalitatea de efctuare a controlurilor medicale preventive si periodice a

muncitorilor intru profilaxia bolilor profesionale.
Se deosebesc masuri:generale si individuale.
Masuri de inspectie sanitara preventive:
1)sistematizarea rationala a sectiilor.
2)amplasarea rationala a utilajului.
3)alegerea corecta a materialelor de constructive.
4)amplasarea si sistematizarea rationala a incaperilor uzuale.
Masuri curative si profilactice:
1)examene medicale periodice.
2)organizarea si functionarea profilactoriilor,fotariilor.
3)pauze cu gimnastica.
42.Modalitatea de efectuare a controlurilor medicale preventive si periodice a
muncitorilor intru asigurarea conditiilor inofensive de munca.
Metodele de investigatie se aleg luindu-se in consideratie factorii externi de
productie:
-temperatura aerului,prezenta prafului,prezenta gazelor,prezenta
zgomotului,vibratiei,etc.
Investigatiile fiziologice se fac paralel cu cronometrajul,astfel incit sa se poata
evedentia atit factorii negativi de munca,cit si particularitatile in constructia
masinilor.Pentru investigatii se alege un grup de oameni omogen:dupa
virsta,sex,vechime de munca in profesia data,conditii de trai,etc.Grupul de
cercetari se iau persoane de 25-40 ani,cu o vechime de munca nu mai mica de un
an.In grup vor fi numai putin de 10 oameni.
Se determina functiile SNC,ale sistemului mai mult sau mai putin solicitat in
munca.
Inainte de a incepe investigatiile muncitorii vor lua cunostinta cu metodele
aplicate si li se vor face citeva investigatii de antrenament.Modificarile fiziologice
se determina pe parcursul a 3-4 zile.Toate investigatiile se vor efectua nu mai mult
de 5 minute si intro anumita consecutivitate.Ca date initiale se iau rezultatele
investigatiilor inainte sau peste o ora de la inceputul lucrului.Ultimele examene
se fac cu 30-60 min pina la sfirsitul zilei de munca.
 Pentru investigatii fiziologice se vor utiliza aparate si instalatii cit mai
simple,portative,dar care ar asigura date precise si obiective si iar sustrage pe
muncitori cit mai putin de la lucru.

43.De recomandat masuri intru profilaxia oboselii la munca intelectuala.

Exercitarea si antrenamentul:Antrenamentul organismului apare in
rezultatul repetarii sistematice a unui si aceluiasi lucru si se caracterizeaza printro
crestere a capacitatii de munca.Antrenarea pentru activitatea intelectuala.In acest
caz se perfectioneaza astfel de functii ale SNC ca
ratiunea,memoria,atentia,chibzuinta,etc.Exercitiul se prezinta ca un antrenament
de rang particular,repetarea caruia mareste capacitatea de munca pe un termen
strict limitat.
Adaptarea treptata la noile locuri de munca.
Ritm de munca adecvat cu includerea pauzelor juste atit in ceea ce
priveste durata cit si plasarea lor in cadrul timpului activ de munca.
Alimentarea rationala.
Asigurarea conditiilor sociale optime
Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice.

44.De recomandat masuri intru profilaxia oboselii la munca fizica.

Eliminarea factorilor profesionali etiologici
Adaptarea treptata la noile locuri de munca.
Ritm de munca adecvat cu includerea pauzelor juste atit in ceea ce
priveste durata cit si plasarea lor in cadrul timpului activ de munca.
Alimentarea rationala.
Asigurarea conditiilor sociale optime
Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice.
Exercitarea si antrenamentul. In rezultatul antrenarii creste cantitatea de
glicogen si ac.creatinfosforic ,se mareste masa lor,consumul de energie pentru o
unitate de munca scade,adica in acest caz creste randamentul fortei
musculare.Deasemeanea mareste volumul sistolic al inimii,concomitent
micsorinduse frecventa contractiilor inimii,creste capacitatea vitala a
plaminilor,scade frecventa respiratiei

45.FUNCTIILE ORGANIZATORICE ALE MEDICULUI DE SECTIE LA

INTREPRINDEREA INDUSTRIALA.
1.Medicul e obligat sa controleze zilnic starea sanitara a sectoarelor de munca si a
incaperilor uzuale .
2.Sa organizeze si sa efectueze examenul medical al celor ce se angajeaza in
munca si sa recomande profesiile conform gradului de sanatate.
3.Sa organizeze si sa efectueze examenele medicale periodice conform ordinului
M.S.al Republicii Moldova.
4.Sa dispensarizeze si sa ia masurile cuvenite cu persoanele cesufera de boli
cronice sau profesionale.
5. Sa duca evidenta si sa analizeze morbiditatea generala si accidentele de munca .
6.Saefectueze profilaxia accidentelor si intoxicatiilor profesionale .
7. Sa efectueze masurile antiepidemice complexe ,in special profilaxia bolilor de
racire.
8.Impreuna cu administratia si organizatia sindicala a intreprinderii sa elaboreze
un plan complex de asanare a conditiilor de munca a muncitorilor,ulterior
controlind realizarea acestui plan.
9.Sa recomande in fiecare caz mijloace individuale de protectie si sa controleze
folosirea lor de catre muncitori.
10.Sa efectueze lucrul de educatie sanitara a muncitorilor ,sa-i invete sa acorde
primul ajutor medical in caz de accident.
11.Sa organizeze activul sanitar obstesc intru ameliorarea conditiilor de munca la
intreprindere.

46.FUNCTIILE MEDICULUI DE SECTIE INDUSTRIALA IN ASPECT

DE PROFILAXIE A MORBIDITATII GENERALE SI PROFESIONALE.
Pentru a evidentia corelatia dintre morbiditatea generala si conditiile de munca
,medicul anual va face lista celor ce muncesc in conditii nocive si-i va
dispensariza. Analizindu-se morbiditatea ,medicul deasemenea vadefini corelatia
conditii de munca -boala.Elaborarea planului de asanare a conditiilor de munca se
va face dupa analiza si elucidarea cauzelor morbiditatii.La elaborarea planului iau
parte:
1.medicul de sectie sau medicul de sector din policlinica;
2.inginerul pentru tehnica securitatii;
3.medicul igienist;
4.reprezentanti ai administratiei itreprinderii.
Planul va fi intarit de directorul intreprinderii ,realizarea acestui plan va fi
controlata de catre serviciul medical.

47.FUNCTIILE MEDICULUI DE SECTIE INDUSTRIALA IN CAZ DE

DECLANSARE A INTOXICATIEI PROFESIONALE.
1.Se face examenul medical al celor afectati ,se acorda primul ajutor medical,se
cerceteaza cauzele aparitiei intoxicatiei,la necesitate se prescriu investigatii
suplimentare sau internare in spital.
2.Informatia se trimite la CSE sau seanunta prin telefon desprecazul dat.
3.De sine statator sau impreuna cu medicul de laCSE se cerceteaza conditiile de
munca ,se elucideaza cauzele in urma carora a survenit intoxicatia profesionala .Se
iau masuri intru profilaxia aparitiei altor cazuri de intoxicatii.
4.Rezultatele analizelor aerului lacompusi chimici ,alte investigati igienice
secompara cu CMA si alte normative igienice.
5.Avindu-se in vedere toate datele despre conditiile de munca,anamneza
profesionala,datele clinice ,rezultatele investigatiilor de laborator,diagnoza
diferentiala,se stabileste diagnosticul definitiv.
6.Se analizeaza cazul de intoxicatie profesionala ,se intocmeste actul de
inregistrare a cazului,se fac recomandarile de profilaxie a cazurilor asemanatoare.
7.Cazul de intoxicatie se discuta la sedinta administrativa a intreprinderii.
8.Se controleaza realizarea masurior de asanare a conditiilor de munca,examenelor
medicale periodice.

48. De apreciat condiiile de munc dup datele inspeciei sanitare.

Prin condiii de munc nelegem ansamblu factorilor fizici,chimici sau
biologici,care in de sistemul de munc,spaiul i organizarea muncii n cadrul
unui anumit sistem,suprasolicitarea diferitor organe i sisteme n ndeplinirea
sarcinilor de munc.
n dependen de genul i gradul de poluare(zgomot,vibraii,ultrasunete,cmpuri
electromagnetice de frecven nalt,cmp electrostatic,radiaie
ionizante.etc.),specificul tehnologiilor i msurilor de neutralizare a deeurilor
gazoase emanate n aerul atmosferic pentru ntreprinderele se vor stabili
urmtoarele zone de protecie sanitar:
-grupa I - 500 m;
-grupa a II-a - 300m;
-grupa a III-a - 100m;
-grupa a IV-a - 50m;
-grupa a V-a - nu se stabilete.

49. De recomandat msuri generale de profilaxie a intoxicaiilor profesionale

Msuri generale:
1.Msuri de inspecie sanitar preventiv:
1)sistematizarea raional a seciilor;
2)amplasarea raional a utilajului;
3)alegerea corect a materialelor de construcie;
4)amplasarea i sistematizarea raional a ncperilor uzuale.
2.Studierea toxicologic a preparatelor chimice noi.
3.Stabilirea CMA pentru zonele de munc.
4.Msurile de raionalizare a tehnologiilor:
1)mecanizarea i automatizarea proceselor thnologice;
2)dirijarea de la distan;
3)izolarea procedeelor vicioase;
4)ermetizarea utilajului tehnologic;
5)introducerea n producie a tehnologiilor nentrerupte(ciclice);
6)reparaiile la timp a utilajelor;
7)nlocuirea substanelor tpxice cu substane mai puin toxice sau inofensive;
8)standartizarea materiei prime i a roduciei chimice.
5.Msurile sanitaro-tehnice:
1)sistematizarea raional a seciilor;
2)amplasarea raional a utilajului;
3)alegerea materialelor potrivite pentru perei,duumele etc.;
4)sistematizarea raional a ncperilor uzuale;
5)ventilaia adecvat.
6.Msurile medico-sanitare
1)aprecierea sanitar a tehnologiilor noi;
2)controlul sistemic al aerului din zona de munc;
3)eviden i cercetarea cazurilor de intoxicaii profesionale.

50.De recomandat msurile individuale de profilaxie a intoxicaiilor

profesionale
1.Instruirea i respectarea tehnicii securitaii de ctre muncitori.
2.Respectarea igienei individuale.
3.Dotarea muncitorilor cu haine i mijloace de protecie
4.Prescrierea alimentaiei curativo-profilactice.
5.Efectuarea examenelor medicale nainte de angajare n munc i a celor
periodice
6.Dispensarizarea muncitorilor.
7.Respectarea regimului de lucru.

51.De recomandat msuri de asanare ale condiiilot de munc la ntreprinderi

industriale
De ordin curativo-profilactic
1.Reducerea contactului personalului cu deeurile menajere.
2.n caz de predispoziie la intoxicaii,s fie transferat la alt loc de munc.
3.Personalului s i se acorde concediu anual i s fie trimis la tratament n
sanatoriu de profil general.
De ordin igienic
1.Asigurarea cu o ventilaie artificial adecvat.
2.Depozitarea i pstrarea substanelor toxice n camere speciale.
3.Asigurarea personalului cu haine de protecie,acestea fiind splate de 2 ori pe
lun.
4.Regular s fie facut reparaia duurilor,lavoarelor i acestea s fie asigurate cu
ap fierbinte.
5.Administraia seciei i serviciul medical s controleze respectarea igienei
individuale de ctre muncitori

52..De apreciat gradul de dezvoltare fizica a grupului de baieti de...ani dupa

urm ind:Mh..cm,Mp...kg,Md...cm.problema
Pentru aprecierea gradului de dezv fizica a gr.de baieti se folosesc:
- metoda generalizata care elaboreaza periodic normativele dezvoltarii
fizice.Aceste normative servesc drept punct de reper pentru aprecierea gr sanatatii
si dezv fizice
Individuale.
-metoda individualizata permite sa se formuleze legitatile cresterii si dezv
Antropometric se determina numai inalimea,greutatea corporala,perimetrul cutiei
toracice,inaltimea trunchiului, copiilor ,nou nascuti, sugarilior si celor din virsta
fra geda li se masoara circumferinta capului.In rezultatul prelucrarii materialului
se determina indicii medii-normativele dezvoltarii fizice pentru fiecare virsta si
sex.Aceste normative sunt reprezentate sub forme de tabeluri de apreciere si
standart sigmale.

53..De apreciat gradul de dezvoltare fizica ind dupa scara de

regresie.metologia de calcul.
-Coeficientul de regresie indica schimbarea unui indice(greutatea
corpului,perimetrul cutiei toracice)in dependenta de schimbarea inaltimii corpului
cu un centimetru(scarile de regresie)
-Folosind coeficientul de regresie se determina care ar trebui sa fie greutatea
corpului si perimetrul cutiei toracice a copilului in caz concret in dependenta de
statura.Pentru a aprecia armonia dezvoltarii fizice diferenta intre indicele real si
cel care ar trebui sa fie conform inaltimii sa se imparte la sistema coeficientulu de
regresie.daca rezultatul obtinut este in limita unui coeficient de regresie
dezvoltarea fizica se considera armonioasa,iar daca devierile sigmei de regresie
sunt mai mari dezvoltare afizica este nearmonioasa.Nivelul dezvoltarii fizice se
apreciaza dupa scara de trei gradatii folosind sigma coeficientului de
regresie:1.dezvolatrea fizica armoniasa
2.dezvolatarea fizica nearmonioasa
3.dezvoltarea fizica accentuat
nearmoniaosa

54.De apreciat gradul de dezv fizica individuale dupa devierea de la sigma cu

reprezentarea grafica.
Aprecierea gardului de dezvoltare fizica individuala se face cu scopul de a
determina concordanta dintre virsta biologica si cea calendaristica a copilului ,de
a determina particularitatile individuale de dezvoltare .Aprecierea individuala se
face prin compararea datelor antropometrice cu mediile normativelor pentru
acceasta virsta si sex devierea datelor corpurilo de la cele medii se imparte la
devierea sigmala medie caracteristica pentru fiecare indice.Devierile fiecarui
indice antropometric de la midia conventionala se apreciaza in depndenta de
conditiile si scopul studiilor.

55.De apreciat gradul de proportionalitate fizica.

Se face cu scopul de a determina concordanta dintre virsta biologica si cea
calendaristica a copilului,de a determina particularitatile individuale de
dezvoltare.Pentru a aprecia armonia dezvoltarii fizice diferenta intre indicele real
(greutatea,perimetrul cutiei toracice) si cel care ar trebui sa fie conform inaltimii
se imparte la sistema coeficientului de regresie (R).Daca rezultatul obtinut este in
limita unei (R) dezvoltarea fizica se considera armonioasa, iar daca devierile
sigmei de regresie sunt mai mari dezvoltarea fizica este nearmonioasa.
Nivelul dezvoltarii fizice se apreciaza dupa scara de 3 gradatii folosind sigma
coeficientului de regresie:
1.dezvoltarea fizica armonioasa(M+/-si de la M+1,1 si mai mult,pe contul
dezvoltarii musculare )
2.dezvoltarea fizica nearmonioasa (de la M-1,1 R pina la 2R ,de la +1,1R pina
la +2R pe contul depozitarii de grasimi)
3.dezvoltarea fizica accentuat nearmonioasa(de la M-2,1R si mai putin de la
M+2,1R si mai mult din cauza grasimii excesive)

56.De apreciat virsta biologica a unei fetite de 8 ani(semnele caracteristice)

Nivelul de dezvoltare biologica de asemenea se apreciaza dupa scara de 3 gradatii
1.virst abiologica corespunde celei calendaristice(zilei si anului de nastere)
2.o depaseste pe cea calendaristica
3.ramine in urma celei calendaristice
Semnele caracteristice:
a) adaosul anual al staturii 4-5cm
b)osificarea oaselor(aparitia si formarea excrescentei stiloide)
c)nr. de dinti permanenti 9+/-3
d)semnele sexuale secundare Ma0P0AX0

57.De apreciat grupul de sanatate a unui copil cu viciu cardiac congenital.

Grupa I :copii sanatosi,care nu sufera de boli cornice,au o dezvoltare
armonioasa,care corespunde virstei si un nivel normal de indici fiziologici.
Grupa II a :copii sanatosi ,care au devieri functionale si morfologice dupa bolile
suportate ,sint des bolnavi.Aceasta grupa include,de asemenea copii cu miopie de
un grad jos,dereglari de tinuta,picior plat,defecte de anomalii.
Grupa III-a: copii care sufera de boli cornice in stadiul de compensare (faza
neactiva a reumatismului,tonzilita,colicistita,gastrita) de asemenea copii cu
neajunsuri fizice,urmari evidente ale traumelor,dar care nu zadarnicesc adaptarea
lor la conditiile de viata si munca.
Grupa IV-a:copii care sufera de boli cronice subcompensate fara dereglari
evidente,si care frecventeaza scolile de cultura generala,precum si alte institutii
pentru copii.
Grupa V-a:copii care sufera de boli cronice in stare de decompensare.Acesti copii
sint lipsiti de posibilitatea de a frecventa institutiile instructiv-educative.
60.Dupa ce numar de masa si scaun trebuie sa fie aranjat copilul cu inaltimea
de din care grupa de inaltime face parte copilul .
In institutiile prescolare scaunul va fi de inaltimea gambei impreuna cu
incaltamintea.Inaltimea mesei va fi egala cu suma inaltimei gambei (a scaunului)
si a antebratului de deasupra scaunului.Daca inaltimea scaunului si a mesei vor fi
corespunzatoare corpul copilului cu antebratele pe masa va avea o pozitie
corecta,adica trunchiul nu va fi nici ridicat, nici aplecat.Recent a fost stabilit
standartul de stat pentru mobilierul prescolar.Conform acestui standart mobilierul
a fost repartizat conventional in 6 grupuri dupa inaltimea copiilor
1.Pentru copii cu statura pina la 80 cm
2.Pentru copii cu statura de 80-90 cm
3.Pentru copii cu inaltimea de 90-100 cm
4.Pentru copii cu inaltimea de 100-115 cm
5.Pentru copii cu inaltimea de 115-130 cm
6.Pentru copii mai inalti de 130 cm
Pentru a alege mobila potrivita pentru fiecare copil se folosesc rigle speciale, pe o
latura a careia sunt fixate inaltimea scaunului, pe alta inaltimea mesei, pe a 3-a
intervalele de inaltime a copiilor.

61.De apreciat corectitudinea sistematizarii terenului scolii(cerinte igienice).

1.Asigurarea microclimatului confortabil,in zona locativa inalt populata cu
protejarea aerului de praf si CO.
2.Distanta mica dintre scoala si locul de trai.
3.Amplasarea scolii in mijlcul cartierelor de locuit p-u protectie de zgomot(<40
dB),CO(c%=3 mg/m) si alti factori nocivi.
4.Raza de deservire 0,5-0,75 km p-u elevii din clasele inferioare si 1 km p-u elevii
din cl. medii si superioare.
5.Amenajare terenurilor speciale pentru organizarea educatiei fizice.
6.Cladirea se construieste la 15-20 m de perimetrul teritoriului si la 250-300 m de
garaje sau alte surse de poluare a aerului.
7.Teritoriu suficient p-u amplasarea tuturor elementelor, ce ar asigura copiilor
confort microclimatic si sanitar,conditii p-u educatie fizica.
8.Terenurile scolii generale includ:zona sportiva, zona de de odihna cu terenuri
pentru jocuri, zona didactica-experimentala(clase de studii in aer liber, teren
geografic si meteorologic,terenuri experimentale)
9.Mentinerea ordinii si controlul periodic de catre personalul medical.
10. Colectarea, inlaturarea si neutralizarea ratioanala a deseurilor,mentinerea
solului in curatenie.

62. De apreciat corectitudinea sistematizarii interioare a unei scoli(cerinte

igienice).
1.Repartizarea elevilor dupa virsta- izolarea claselor primare de cele medii si
superioare.
2.Asigurarea conditiilor pentru:educatie fizica, instruire prin munca, asigurarea cu
hrana calda, asigurarea somnului de zi p-u prescolari si grupele cu regim
semiintern(cl 1 si 2), odihna rationala la pauze.
3.Asigurarea conditiilor optime microclimatice de iluminare naturala.
4.Cladirile scolilor sint de 3 tipuri: centralizate, de tip locuri comunicante si
decentralizate(pavilioane)
5.Fiecare sectie(4 clase) are intrare separata, vestiar, camera de toaleta, incapere
de recreatie.
6.Prezenta salii de festivitati, sala de gimnastica, atelier, bloc alimentar.
7.Cladirile scolilor nu tre sa aiba mai mult de 3 etaje.
8.Gruparea incaperilor scolilor:
-incaperi de studii(clase, laboratoare, ateliere, Sali de gimnastica, cabinete de lucru
manual)
-inacperi auxiliare(p-u recreatii, hol, vestiare, camere de toaleta)
-incaperi administrative si gospodaresti(cancelaria, cabinetul directorului,sefului
de studii, punctul medical, ospataria)
9.La etajul 1-clasele 1-4 si incaperile p-u grupele cu regim semiiintern, sala de
gimnastica, punctul medical, ateliere scolare, cabinetul directorului, cancelaria,
blocul alimentar.
Etajul 2 cancelaria si cabinetele de studii
Etajul 3- cabinetele de studii p-u clasele superioare
10.Suprafata salilor de studii 60 m si forma dreptunghiulara(unchiul de vedere
27) sau patrata(distanata de la tabla 2,65,unghiul de vedere 35).

63. De apreciat corectitudinea sistematizarii terenului unei gradinite(cerinte

igienice).
1.Asigurarea microclimatului confortabil,in zona locativa inalt populata si se
admite situarea lor in zonele industriale ale oraselor cu conditia ca acestea s nu
polueze prea mult aerul.
2.Distanta mica dintre gradinita si locul de trai.
3.Amplasarea gradinitei in mijlocul cartierelor de locuit p-u protectie de
zgomot(<40 dB),CO(c%=3 mg/m) si alti factori nocivi.
4.Raza de deservire 0,5 km.
5.Cladirea se construieste la 15-20 m de perimetrul teritoriului si la 250-300 m de
garaje sau alte surse de poluare a aerului.
6.Teritoriu suficient p-u amplasarea tuturor elementelor, ce ar asigura copiilor
confort microclimatic si sanitar,conditii p-u educatie fizica.
7.Impartirea teritriului in zone functionale: zona sportiva(teren sportiv si bazin de
scaldat), teren cu tent pentru grupe, zona de gospodarie.Fiecare teren va avea lada
cu nisip,instalatii pentru antrenarea miscarilor copiilor(scrincioburi, scari),
complete de jucarii
8.Gradina de zarzavaturi destinata tuturor grupelor.
9.Ungherasul viu situat aproape de zona de gospodarie.
10.Zonele verzi cu latimea de 5 m sint situate intre starda si cladirea gradinitei si
includ straturi de flori,arbusti, vita de vie.
11. Mentinerea ordinii si controlul periodic de catre personalul medical.
12.Colectarea, inlaturarea si neutralizarea ratioanala a deseurilor,mentinerea
solului in curatenie.

64. De apreciat corectitudinea sistematizarii interioare a unei

gradinite(cerinte igienice).
1.Structurarea in 3 grupuri de incaperi:p-u copii de virsta frageda, p-u prescolari,
incaperi administrative si gospodaresti.
2.Izolarea grupelor una de alta, dar totodata si comunicarea comoda cu incaperile
administrative si medicale.
3.In fiecare grupa tre sa fie dormitoare pentru somnul de zi.
4.Dotarea fiecarei grupe cu salon muzical.
5.Structura grupelor: camera de joc(A>50 m, h>3m),ospatarie, dormitor, bufet,
anticamera(vestiar) si camera de tualeta.
6.Fiecare grupa de cresa tre sa aiba iesire izolata.
7.Gradinitele-cresa pentru 340 de copii vor avea cabinet medical(6 m) si camera-
izolator pentru copii bolnavi.
8.Incaperile administrative includ:cabinetul sefului de gradinita, blocul alimentar,.

65.De apreciat si de organizat masuri de protectie actinica la locul de lucru

cu surse de radiatii ionizante.
1.Timpul (Expunerea totala a unui individ este direct proporionala cu timpul cat
el este expus aciunii sursei).
2.Distanta(Intensitatea sursei de radiaii, si astfel si expunerea la radiaii, variaz
invers proporional cu ptratul distantei).
3.Ecranarea(Alegerea materialului si calculul grosimei ecranului se fac astfel
nct debitul dozei efective la peretele sau exterior sa se reduc la valoarea
expunerii limita pe durata lucrului programat in acel loc).4.Masuri organizatorice
de protectie5.Masuri tehnice.