MALOCLUZIILE DUPA

ANGLE.
CLASA I

A elaborat : Munteanu Elena, gr.S1506

 CLASIFICAREA MALOCLUZIEI DUPA
ANGLE
Anomaliile de Clasa I Angle cuprinde ocluziile în care
cuspidul mezio-vestibular al primului molar superior
articulează cu șanțul intercuspidian vestibular al
primului molar permanent inferior, modificările fiind
anterioare de MI.
ANOMALIILE DE CLASA I
ANGLE
 Sunt caracterizate prin tulburari de crestere si
dezvoltare,cu caracter primar sau dobandit,al
sistemului dentar,alveolar si intr-o masura mai mica
a bazelor osoase maxilare,ceea ce determina
dezechilibre majore la nivelul arcadelor dento-
alveolare si ocluzale.Trasatura comuna este relatia
intermaxilara anteroposterioara normala.
• Se caracterizeaza prin rapoarte normale
(neutrale) intre molarul de 6 ani superior si
cel inferior, dar restul dintilor au probleme
de spatiere, aglomerare, sub sau
supraeruptie.
ETIOPATOGENIE
- Factor genetic: dinti supranumerari, macro-,
microdontia, anodontii, anomalii dentare de forma,
pozitie si structura,sindroame genetice cu perturbarea
cresterii maxiarelor.
- Factor filogenetic: reductie diferentiata a maxilarelor si
a dintilor este cauza inghesuirelor dentare.
- Factori generali de dezvoltare: tulburari de ordin
endocrin,metabolic duc la dereglarea ritmului de
crestere a componentelor ATM
- Disfunctiile si obiceiurile vicioase: respiratie orala,
sugerea degetelor (sau interpunerea altor
obiecte),comportament muscular lingual anormal.
- Factori morfologici si patologici: insertia frenului cu
baza larga de implantare, prezenta unui sept osos,
edentatia, traumatisme.
ANOMALIILE SISTEMULUI DENTAR

• De numar(Anodontie,pleiodontie)
• De forma(Geminatie,hipertrofie
cingulara,tuberculi dentari
Bolk,Carabelli,Zuckerkandel,dinte
cuneiform,dinti Mosser,Turner,Hutchinson.)
• De volum(macro-,microdontie)
• De pozitie-sagitala(vestibulo-oro-pozitie,mezio-
distopozitie);transversala(meziodistopozitie,ves
tibulooropozitie;verticala(infrapozitie,suprapozit
ie)]
 Anomaliile dentare de poziţie:
- produc tulburări ale relaţiei dento-alveolare şi ocluzale, ale dinamicii mandibulare şi ale
fizionomiei;
- anomaliile dentare izolate de poziţie sunt posibile în oricare din planuri;
- anomaliile dentare de grup determină aceleaşi modificări spaţiale.

VERTICAL-Suprapozitia
-Infrapozitia
SAGITAL-Vestibulo si palatopozitia dintilor
frontali
-Mezio si distopozitia dintilor
laterali
TRANSVERSAL-Mezio si distopozitia dintilor
frontali
-Vestibulo si palatopozitia
dintilor laterali
Diastema:
- forma cu coroanele incisivilor paralele este caracterizată prin fren inserat pe
creastă; sept osos, anodonţii de incisivi laterali;
- forma cu coroanele convergente: meziodent neerupt sau odontom;
- forma cu coroanele divergente: insuficienţa de spaţiu la nivelul bazei osoase;
- centralii pot să folosească pentru alinierea lor din spaţiul incisivilor laterali,
apărand incongruenţa în zonă;
- funcţia fonatorie, afectată de prezenţa vocii siflante şi cea estetică sunt, de
regulă cauze subiective invocate de pacient;
 Tulburări de ocluzie
1. Ocluzia deschisă funcţională:
- se pune în evidenţă clinic prin prezenţa inocluziei verticale la nivel incisivo-canin;
- este expresia blocării creşterii procesului dento-alveolar din zonă prin interpoziţia
degetelor, tetinei sau, cel mai des, a limbii
2. Ocluzia deschisă scheletală:
- absenţa ocluzo-articulării, cu prezenţa unei inocluzii în zona latero-fronto-laterală;
- contactele ocluzale se produc doar la nivelul ultimilor molari;
- etajul inferior al feţei este mărit;
- afectează funcţiile fizionomică, fonatorie şi de masticaţie;
- apar de timpuriu semnele suferinţei parodontale;
CAZURI CLINICE
CAZUL II
CAZ III
TRATAMENT
Mijloace terapeutice

O dată stabilit planul de tratament, opţiunea ortodontului în ceea ce

priveşte mijloacele terapeutice utilizate poate fi:
1) terapie biomecanică mobilizabilă, cu sau fără extracţii
2) terapie fixă, cu sau fără extracţii prealabile
3) aparate funcţionale cu rol biomecanic
4) terapie prin extracţie fără utilizarea niciunui aparat ortodontic (extracţia dirijată,
driftdontic)
 Decizia asupra tipului de aparat ortodontic depinde de:
- tipul dentaţiei
- înclinaţia şi angulaţia dinţilor şi a rădăcinilor dentare
- numărul şi gravitatea rotaţiilor dentare
- tipul deplasărilor necesare (basculare sau translaţie)
- cariorezistenţă
- starea de igienă dentară
- gradul de colaborare al pacientului
- condiţii socio-economice

În ceea ce priveşte momentul instituirii tratamentului activ, DDM se poate trata într-o
singură etapă, în dentiţia permanentă sau în două etape, una în dentaţia mixtă în care se
urmăreşte alinierea grupului incisiv şi o a doua după erupţia ultimilor dinţi de înlocuire cînd
se urmăreşte alinierea zonelor laterale şi corectarea relaţiilor ocluzale prin deplasări dentare.
Terapia biomecanică mobilizabilă utilizează plăci palatinale şi linguale
ancorate cu croşete sau cu gutiere atunci cand este necesară înălţarea ocluziei (saltul
articular in angrenajele sau ocluziile inverse) sau este nevoie de un ancoraj mai puternic.
Elementele active utilizate sunt:
- şuruburile ortodontice, atunci cînd spaţiul se obţine prin dilatare sau expansiune sau atunci
cand DDM se asociază cu ocluzie încrucişată; se utilizează şi pentru distalizarea
grupurilor laterale.
Şuruburile unidentare deplasează dinţii în plan sagital şi transversal.
- arcuri auxiliare pentru deplasări dentare:
- arcuri de protruzie (în ciupercă, opt, semiopt)
- arcuri pentru retruzia grupului incisiv (arcul vestibular)
- arcuri pentru deplasări mezio-distale (arcul în diapazon, arcul în ac de siguranţă, arcul în
finger)
- arcuri pentru aliniere în linia arcadei (arcuri cu bucle în T)
- elemente pentru deplasări dentare de grup, verticale (ingresiune, egresiune) (platoul
retoincisiv drept, croşetele Schwarz)
Terapia fixă (tehnica edgewise clasic sau straight-wire) asigură deplasări dentare
multiple, simultane, corporale, în toate cele trei planuri spaţiale, avînd avantajul unor modificări de
fineţe şi a deplasării individuale numai a coroanei sau numai a rădăcinii dentare (mişcarea de
torque).
Alte aparate fixe şi scopul lor :
- disjunctorul realizează disjuncţia suturii medio-palatine lent, rapid sau ultrarapid
- quad-helixul, pe langă rolul de ancoraj are şi un rol activ de dilatare sau expansiune a arcadei
superioare
- arcul facial, pe langă rolul de a suplimenta ancorajul, distalizează molarii de 6 ani sau arcadele laterale
în întregime; pe verticală, ingresează sau egresează aceşti dinţi
- bara Gosgharian, pe langă ancoraj poate dilata uşor arcada superioară la nivelul molarilor unu
permaneţi
- dispozitive de distalizare de tipul pendulum,distal-jet şi placa Acqo in arcada superioară
- lip-bumper-ul activ creează spaţiu in arcada inferioară prin protruzia incisivilor şi distalizarea
molarilor de şase ani inferiori
Disjunctorul maxilar
Quad-helixul Bara Gosgharian

Arcul facial Lip-bumper