RABIA sau TURBAREA

Rabia (turbarea) este o boala produsa de un virus ce afecteaza creierul si maduva spinarii atat la animale, cat si la oameni. Rabia este o boal infecioas acut determinat de virusul rabic transmis de la animale la om prin muctur. Este o encefalo-mielit (boala a sistemului nervos) cu evoluie rapid i invariabil duce la deces. Virusul rabic, ARN, din familia Rhabdoviridae; - este rezistent la uscciune, temperaturi sczute; - este sensibil la ultraviolete, lumin, cldur (distrus n 5 minute la 600C), alcool, compui cuaternari de amoniu, acizi tari. Rabie nseamn: nebunie. Cuvntul rabie vine din latinescul "rabiere: a fi violent Rabia este n zilele noastre o maladie complet incurabil. Aceast maladie, n prezent practic disprut la om n majoritatea rilor dezvoltate, reprezint nc o problem major de sntate public n multe ri din Asia i n Africa. Anual se nregistreaz in lume intre 50.000-70.000 de mori de rabie, 30-50% din aceste cazuri fiind copii. Rezervorul de infecie: animale domestice: cini, pisici; animale slbatice:vulpi, lupi, coioi, lilieci, etc. Transmiterea se face prin: - muctur, prin saliv (animalele elimin virusul cu 1014 zile nainte de debutul clinic al bolii); - transplacentar; - accidental, n laboratoare; - transplant de cornee; - pe cale respiratorie, de la lilieci (n cazul explorrii unor peteri). Receptivitatea este general. Boala are rspndire universal, exceptnd unele continente sau ri unde nu au aprut cazuri (Australia,

Antarctica, Noua Zeeland,Cipru). Afeciunea evolueaz sporadic .

Simtome Aparitia simptomatologiei marcheaza un stadiu evolutiv al bolii care de cele mai multe ori este fatal. Virusul ataca si lezeaza sistemul nervos central care include atat encefalul (creierul) cat si maduva spinarii. Pentru a preveni rabia, persoanele infectate trebuie tratate inainte de aparitia vreunui simptom. Primele simptome pot aparea intr-un interval cuprins intre cateva zile si aproape un an, insa in majoritatea cazurilor simptomele se dezvolta in 4-6 saptamani de la momentul infectiei. Tratamentul afectiunii este indicat si in cazul in care simptomatologia nu debuteaza la scurt timp de la expunerea la virusul ce produce boala. Simptome la animale Animalele infestate pot manifesta simptome vizibile sau tulburari de comportament. Animalul care a muscat o persoana si care s-a comportat sau se comporta ciudat poate fi infectat cu virusul rabic. Este importanta urmarirea, pe cat este posibil, a animalului respectiv pentru a putea oferi un tratament corespunzator si la momentul oportun oricarei persoane care a intrat in contact cu animalul respectiv. Este foarte posibil ca un animal sa aiba rabie daca prezinta urmatoarele semne: - lipsa fricii de oameni, mai ales la animalele salbatice - atitudine timida la un animal de casa care era de obicei prietenos - neliniste, excitabilitate, agresiune sau schimbari bruste de comportament - salivare in exces - animale active noaptea (lilieci, ratoni si sconcsi) care devin active in timpul zilei - consumul de substante care in mod normal nu sunt comestibile - paralizie, care uneori poate fi unicul semn. Simptome la oameni

Perioada tipica de incubatie a virusului rabic este de 4-6 saptamani. In aceasta perioada, de obicei nu este prezent nici un simptom al bolii. Primele simptome care apar includ durerea si amorteala la locul muscaturii, urmate apoi de simptomatologie vaga, care poate apare in multe alte afectiuni si care includ: - febra - tuse sau senzatia de gat uscat - durere, arsura, mancarime, furnicaturi sau amorteala la locul muscaturii sau al expunerii initiale - durere abdominala - anxietate sau neliniste care se accentueaza si poate evolua spre agitatie extrema Simptomatologia ulterioara este mai specifica si poate include: - perioade alternante de comportament normal si comportament bizar sau neobisnuit (anxietate, halucinatii, delir) - frica de apa (hidrofobie) sau frica de aer (aerofobie) - spasme musculare la nivelul muschilor fetei, gatului sau diafragmului, urmate de convulsii - paralizia, care este adesea singurul simptom, se dezvolta in cazul unei forme de rabie mai putin obisnuita, rabia paralitica, care apare dupamuscatura liliecilor vampir - fluctuatii mari ale temperaturii corporale, pulsului si presiunii sangvine - coma, insuficienta cardiaca si respiratorie. Dupa o expunere posibila la virusul rabic, se impune curatirea ranii si vaccinarea pentru ca acestea sunt cele mai eficiente metode de a stopa raspandirea infectiei. Ingrijirea ranii Cand o persoana este muscata de un animal, rana trebuie curatata imediat cu multa apa si sapun pentru a reduce riscul unei infectii. Este indicata efectuarea unui consult medical de specialitate pentru a se stabili un tratament mai complex al ranii. Comportamentul n faa unei plgi, produse prin muctur de cine sau animal slbatic:

1. Dac animalul este sntos i poate fi inut sub observaie (2 s ptmni): - tratamentul plgii (splare cu ap i spun, cu ap oxigenat, cu sol1/1000 compui cuaternari de amoniu, fr suturare), vaccinar e saurevaccinare antitetanic i vaccinare antirabic numai dac apare boala la animal; dac plaga survine la cap, organe genitale sau mucturilesunt profunde, multiple, se administreaz ser antirabic sau imunoglobuline specifice antira bie, dup care se continu vaccinarea numai dacsurvine boala la animal. 2. Dac animalul este suspect, se ncepe imediat vaccinarea; dac nu apare boala, dup 5 zile se ntrerupe; n plus la mucturile grave situate la cap, sau la cele profunde sau multiple aflate la trunchi sau mem bre, se administreaz ser antirabic sau imunoglobuline specifice. 3. Dac animalul este turbat, mort neexaminat sau disprut, se ncepe imediat vaccinarea complet; n plus la mucturile g rave situate la cap, la cele profunde sau multiple aflate la trunchi sau membre i la cele produse de animale slbatice, se administreaz ser a ntirabic sauimunoglobuline specifice. 4. La mucturile profunde, multiple sau cu localizare periculoas, produse de un animal turbat, sau la cele produse de animale slbatice, sefac infiltraii n jurul plgii cu ser antirabic. Vaccinarea Vaccinarea contra rabiei constituie singurul mijloc de a preveni n mod eficient maladia. Aceasta poate fi administrat cu titlu preventiv, i totodat cu titlu curativ la persoanele care au fost n contact cu un animal, potenial, turbat.

In cazul expunerii la virusul rabic este necesara administrarea unor vaccinuri. Acestea constituie terapia post expunere. Vaccinarea ajuta sistemul imun sa combata boala in stadiile timpurii. Cand se administreaza vaccinurile inaintea aparitiei simptomelor severe, ele previn de obicei dezvoltarea infectiei si cresc sansele de recuperare. Daca apar simptomele bolii, vaccinurile nu mai sunt eficiente si persoana infectata decedeaza. Vaccinul este administrat in functie de riscul de expunere la virusul rabic. Medicii pot evalua acest risc si pot stabili daca este necesara vaccinarea.

n concluzie, aceast vaccinare are drept obiectiv contracararea virusului n timpul perioadei de incubaie a maladiei. Vaccinarea de post-expunere include 5 injecii, uneori asociat unei doze de imunoglobulin antirabic n funcie de gravitatea mucturii. Vaccinarea preventiv contra rabiei este n prezent justificat pentru persoanele, inclusiv pentru copiii de peste un an, care efectueaz o cltorie sau un sejur prelungit ntr-o zon endemic. La vaccinarea iniial sunt necesare trei injecii, care ns nu anuleaz necesitatea altei vaccinri (2 injecii) n caz de mucturi suspecte. n prezent, vaccinurile recomandate de OMS sunt preparate din diferite substraturi celulare, cum ar fi, celulele diploide umane, celulele primare sau fibroblastele de embrion de pui i celulele cu linii continue (celulele VERO). Aceste vaccinuri de cultur celular sunt vaccinuri inactivate cu virus ntreg.

Concluzii Rabia cauzeaz anual ntre 50, 000 i 70, 000 de mori i 4 milioane de persoane din peste 80 de ri unde este prezent maladia, recurg anual la un tratament dup expunere. Rabia se plaseaz astfel pe plan mondial, pe locul al zecelea din maladiile infecioase mortale.