ADENOPATILLE

LATEROCERVICALE
DEFINITIE

Adenopatie cervicala este cea mai

frecventa formatiune tumorala
cervicala din perioada copilariei
Majoritatea formaţiunilor tumorale
cervicale la copii
 leziuni congenitale

 leziuni neoplazice

 leziuni inflamatorii

Cauzele inflamatorii - etiologia cea mai

frecventa de adenopatie cervicala
- mai frecvent la copiii cu vârste
cuprinse între 2 ani și 10 ani.
- sunt mai puțin frecvente la sugari
EPIDEMIOLOGIE
 
Limfadenita acuta - cea mai frecventa
 etiologie virala

 etiologie bacteriana

 
Limfadenita cronica
 mycobacterii atipice

 mycobacterium tuberculosis

 bartonella henselae

 agenti fungici

 Paraziti
LIMFADENITA
CERVICALĂ ACUTĂ

Limfadenita cervicală acută – etiologie virala

 ganglionii limfatici reactivi in cadrul unei
infectii virale sunt bilaterali, multipli si
mici.
 agentii virali implicaţi: adenovirus,
coronavirus, reovirus, influenza virus,
parainfluenza, virus virusul sincitial
respirator, rinovirus, virusul Ebstein-Barr,
cytomegalovirus
 limfadenita bilaterala secundara unei infectii
virale se remite spontan în 2-3 saptamani.
 adenopatia cervicala care persista mai mult
de 3 saptamani necesita investigatii
suplimentare
LIMFADENITA
CERVICALĂ ACUTĂ

 Limfadenita cervicală acută – etiologie

bacteriana
 apare secundar unei infecţii cu stafilococ
auriu sau streptococ piogen, streptococul
grup B, hemophilus influenzae sau
germeni anaerobi
 adenopatie unilaterala, rar bilaterala,
dureroasa, care implica ganglionii
submandibulari, cervicali superior,
occipitali, cervicali inferior
 febra, starea generala alterata şi semnele
sistemice de boala
 Ar trebui cautata si tratata corespunzator o
infecţie primară la nivelul capului şi a
gatului, inclusiv a orofaringelui si a urechii
mijlocii (otita, amigdalita, faringita)
LIMFADENITA
CERVICALĂ ACUTĂ

 Diagnostic clinic

 Anamneza si exemen clinic

 Investigatii paraclinice

 ecografia de parti moi -> pentru a

diferentia între formatiunile solide
si cele chistice
 identificarea fluidului in asociere
cu noduli inflamati, mariti in
volum, poate stabili necesitatea
drenajului chirurgical
 tomografia computerizata si
rezonanta magnetica nu sunt
necesare in majoritatea cazurilor
 Management
 Tratamentul medicamentos

LIMFADENITA  Limfadenita cervicala necomplicata -> 5-10 zile antibioterapie

CERVICALĂ  Tratamentul inițial cu antibiotice este deseori urmat de remisie fără

supurație.
ACUTĂ
 Fără tratament, adenopatia se mărește adesea și devine fluctuenta

 Absenta semnelor clinice de ameliorare -> realizarea altor investigatii

(ecografie parti moi, aspiratie cu ac fin a formatiunii)
LIMFADENITA CERVICALĂ ACUTĂ

Management
 Tratament chirurgical

 Aparitia fluctuentei cauzată de supuratia nodulului implicat

 aspiratie repetata si antibioterapie (10 zile)

 incizie si drenaj – penrose drain

 sistem de drenaj deschis

 Rezolutia poate dura saptamani

 Adenopatiile fara semne de
inflamatie si fara tendinta la
LIMFADENITA fluctuenta necesita investigatii
suplimentare pentru

CRONICA tuberculoză,micobacterii atipice

și bartonella henselae.
  Limfadenita micobacteriană

 Prevalența și incidența relativă a infecțiilor cauzate de diferite

micobacterii variază în funcție de succesul măsurilor de
preventive
LIMFADENITA  tulpini nontuberculoase, de obicei micobacteriile atipice ale

CRONICA Mycobacterium aviumintracellulare-scrofulaceum (MAIS)

 poarta de intrare este în primul rând prin mucoasa faringiana.

 M. tuberculosis se consideră a fi o extensie a unei infectii

primare pulmonare și implică de obicei ganglionii
supraclaviculari
LIMFADENITA
CRONICA
Infecția cu tulpini atipice
 ganglionii cervicali, cel mai frecvent
submandibular sau submaxilar -infecție
primară
 infecția este cel mai frecvent observată la
vârste cuprinse între 1 și 5 ani; apariția
înainte de vârsta de 1 an este rară.
 Implicarea este de regula unilaterala
 Infecția cu micobacterii atipice este în
general limitată la ganglionii limfatici, dar
fluctenta si fistulizarea spontana apare în
până la 50% din cazuri, cu aparitia de
fistule până la 10%.
 Regresia spontană a infecției nodale atipice
poate să apară, dar cel mai probabil duce la
aparitia fistulelor.
LIMFADENITA CRONICA

Infectia cu M. tuberculosis
 simptomatica,
 semne pulmonare de infectie in momentul diagnosticului
 rar infecția progreseaza de la adenopatia cervicală la nivel pulmonar,
daca Rx pulmonar este normal la inceputul bolii
 rar dreneaza si fistulizeaza spontan
LIMFADENITA
CRONICA

 rx. Pulmonara ajuta la identificarea

cauzei – m. tuberculosis semne
radiologice; m. atipice rx. Nomala
 Testul cutanat – pentru diagnosticul
diferential –testul la PPD – pozitiv
pentru m. tuberculosis si negativ pentru
m. atipice
 Anamneza – prezenta in familie cu
expunere la m. tuberculosis
 Diagnosticul final poate depinde de
rezultatele culturii sau de histopatologie
după biopsie
  Tratamentul
 Diagnosticul diferential este important pentru tratamentul este diferit
pentru m. tuberculosis si m. atipice
 Infecțiile cu m. tuberculosis - chimioterapia antituberculoasă este
necesară, de obicei rezultând o rezoluție marcată a limfadenopatiei
în câteva luni.
 chimioterapia este continuată timp de 2 ani.
LIMFADENITA
 intervenția chirurgicală este limitată la o excizia-biopsia unui
CRONICA ganglion, dacă este necesara pentru diagnosticul poztiv
  
 Infectii cu m. atipice – tratament chirurgical si antibioterapie
 Claritromicina, etambutolul și rifampicina
 Excizia chirurgicala completa – de efectuat inainte de fistulizare.
 Boala ghearelor de pisica
 Incidența bolii ghearelor de pisica variază foarte mult
 Bartonella henselae, un gramnegativ, organism rickettsial, este
responsabil pentru majoritatea cazuri de boala ghearelor de
pisica
 boala este de obicei transmisă printr-o rană superficială cauzată
LIMFADENITA de o pisică, câine sau maimuţă; pisicul sănătos este cel mai
CRONICA frecvent vector.
 boala începe ca o infecție superficială sau pustule formate in 3-5
zile, urmată de adenopatie regională în 1 până la 2 săptămâni.
 este un singur gg implicat, axila este cea mai frecvent implicată
 simptome sistemice rar.
 Boala ghearelor de pisica
 Diagnostic
LIMFADENITA  – teste de laborator- imunofluorescenta indirecta IFA -un anticorp
CRONICA fluorescent indirect disponibil comercial- test pentru detectarea
anticorpilor ;  Borrelia AND PCR ;
 Boala ghearelor de pisica
 Tratament

 este recomandată excizia completă a nodului implicat pentru a

confirma diagnosticul.
 Limfadenopatia se rezolvă spontan pe o perioadă de săptămâni
LIMFADENITA sau luni cu supurație ocazională.
CRONICA  Terapie antimicrobiană specifică împotriva lui B. henselae poate
fi utilizata, azitromicina,rifampicină, ciprofloxacină și
trimetoprim-sulfametoxazol
