= răspunsul tisular la diverse agresiuni şi noxe, externe

sau interne, cu rol de aparare.

Apare ca răspuns la orice leziune tisulară determinată de:

a. agenţi chimici – acizi, baze, toxine

b. agenţi fizici- temperatură, radiaţii, factori mecanici
c. organisme vii – bacterii, virusuri, paraziţi
d.raspunsul imun – hipersensibilitate, complexe imune, reacţii
autoimune
e. corpi străini
Semne si simptome:

1.RUBOR (ERITEM) – PRIN VASODILATAŢIE

2.TUMOR (EDEM) – PRIN

CREŞTEREA PERMEABILITĂŢII
CAPILARE

3.CALOR (CĂLDURĂ) – PRIN CREŞTEREA FLUXULUI

SANGVIN

4.DOLOR (DURERE) – PRIN MEDIATORII CHIMICI

SAU PRIN PRESIUNEA MECANICĂ EXERCITATĂ PE
TERMINAŢIILE NERVOASE LOCALE

5.FUNCTIO LESSA (IMPOTENŢA FUNCŢIONALĂ)

CELULELE DIN INFILTRATUL INFLAMATOR:

¨ PMN neutrofile
-caracteristice inflamaţiilor acute şi sunt primele care ajung la
locul inflamaţiei;
-ies din capilare şi migrează în ţesuturi, ca răspuns la chemotaxie;
-sunt active în condiţii de hipoxie şi posedă granule cu echipament
enzimatic complex (enzime lizozomale, peroxidaze, fosfataza
alcalina, lactoferina);
-sunt capabile de fagocitoză şi sunt sursă pt.producţia de
prostaglandine si leucotriene din acid arahidonic.

¨ PMN eozinofilele
– sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate; conţin aril-
sulfataze, histaminaze şi proteina cationică eozinofilică;
-sunt asociate cu inflamatii alergice şi infectii parazitare.
¨ Limfocitele
-apar în inflamaţiile cronice nespecifice şi participă la răspunsul
imun umoral şi celular;
-sunt responsabile de eliberarea unor citokine (IL-2, IL-4, etc.)
ce atrag alte celule la locul inflamaţiei.

¨ Plasmocitele – derivă din limfocitele B activate şi produc

anticorpi; sunt asociate inflamaţiei cronice.

¨ Macrofagele
-derivă din monocitele circulante şi migrează din vase în ţesutul
inflamat.
-au capacitate fagocitară şi o dată activate devin
celule prezentatoare de antigen (APC);
-elibereaza citokine (IL-1, TNFalfa)
Inflamaţii nespecifice-leziunile sunt asemanatoare indiferent de
agentul etiologic

Inflamaţii specifice-tablou caracteristic util dg. (ex: TBC, sifilis)

Din punct de vedere al evoluţiei:

- acute
- subacute
- cronice

Din punct de vedere morfologic:

1. Inflamaţii predominant exudative
2. Inflamaţii predominant alterative
3. Inflamaţii predominant proliferative
¨ Inflamaţia exudativă (exudat cu PMN, evolutie acuta)
Exudat seros
Exudat fibrinos
Exudat purulent
Exudat hemoragic

¨ Inflamaţia predominant alterativă (lez. distrofice,

alterative, necrozante, cu ev. ac, subac. sau cr.)
Inflamaţia catarală
Inflamaţia ulcerativă
Inflamaţia necrotizantă
Inflamaţia putridă
(gangrenoasa)

¨ Inflamatia
predominat
proliferativa
Tesutul de
granulatie
¨ Exudatul seros este un exudat sero-citrin ce conţine săruri minerale, proteine, rare
celule; reprezintă stadiul de debut al inflamaţiei sau apare ca reacţie în jurul unor
focare alergice sau în înţepături de insecte. Apare pe piele în arsuri sub formă de
vezicule, în urticarie, pe mucoase (gastrica, vaginala), pe seroase (pleura,
pericard, peritoneu), în organe (hepatita acută, apendicita acuta).

¨ Exudatul fibrinos conţine multă fibrină şi apare pe mucoase, seroase dar şi

intraparenchimatos (ex. pulmonar).
Pe mucoase, exudatul fibrinos abundent si necroza tisulara formează
pseudomembrane; prototipul îl reprezintă difteria (Corinebacterium Difteriae) cu
localizarea falselor membrane pe faringe, laringe, trahee, determinând crupul
difteric ce poate duce la asfixie şi moarte.

¨ Exudatul purulent se datorează germenilor piogeni, cu mare putere de invazie

si
necroza ţesuturilor (stafilococul auriu, streptococul piogen).

¨ Exudatul hemoragic: in inflamatii cu leziuni vasculare grave (inflamatia

gripala virala cu Influenza, antrax)
¨ Inflamaţia catarală apare frecvent la nivelul organelor tapetate de mucoase (sino-nazale,
bronşice, tub digestiv).
Se caracterizează prin alterarea epiteliilor cu descuamare (exulceratii), prezenţa unui exudat
sero-mucos şi apoi purulent; în corion apare vasodilataţie cu edem şi un infiltrat
inflamator leucocitar.
Inflamaţia catarală evoluează spre resorbţie sau cronicizare (ex.: la nivelul
mucoasei nazale, poate duce la rinită cronică hipertrofică).

¨ Inflamaţia ulcerativă apare în dizenterii bacilare (shigelle, salmonelle, colibacili

enteropatogeni) sau amoebiene(Entamoeba histolytica).

¨ Inflamaţia necrotizantă: angina necrotizantă cu fuzospirili (Plaute-Vincent), hepatite acute

grave fulminante cu virus hepatitic A ce evoluează spre atrofie galbenă acută a ficatului sau
ingerarea de substante caustice.

¨ Inflamaţia putridă apare prin pătrunderea în exudat a bacteriilor anaerobe de putrefacţie,

cu necroză şi distrugeri tisulare; exudatul este cenuşiu-verzui murdar, cu miros respingător.
¨ Celulele caracteristice inflamaţiei acute sunt PMN.

¨ Exudatul din inflamaţia acută este un secretie bogata in electroliţi şi proteine >
3g/dL (în special fibrinogen şi imunoglobuline); de asemenea conţine mediatori
chimici şi PMN

¨ Mediatorii chimici din inflamaţia acută produc manifestări specifice si nespecifice

precum:

-vasodilataţie (ex.: prostaglandinele, oxidul nitric, bradikinina)

-cresterea permeabilitatii vasculare (histamina, bradikinina)
-chemotaxia (factorul C5a şi leucotriena B4).
-febră (IL1, TNF)
-durere (prostaglandine, bradikinina)
-necroza ţesuturilor (enzime lizozomale, radicali liberi de oxigen).
Procesul inflamator acut poate urma 4 căi:

¨ Rezoluţia – restaurarea normalităţii ţesutului afectat; apare ca rezultat al unei

inflamaţii uşoare sau a unei infecţii fără necroză tisulară în condiţiile în care
celulele sunt capabile de regenerare (ex.: rezoluţia din pneumonia francă lobară
cu pneumococ sau în arsurile solare)

¨ Vindecarea prin fibroză (cicatrice) apare când rezoluţia este imposibilă ca

urmare a unei necroze întinse, cu pierderea stromei şi incapacitatea celulelor de
regenerare; macrofagele îndepărtează detritusurile celulare, iar zona este populată
cu fibroblaşti, ce secretă colagen; zona se fibrozează sau se poate calcifica .

¨ Supuraţia este cauzată de infecţii cu bacterii piogene (staphilococcus aureus,

streptococcus piogenes) cu formarea puroiului. Puroiul poate fi difuz, infiltrându-
se între ţesuturile plane (flegmon) sau poate colecta în focare circumscrise
(abces), ce pot drena prin fistule.

¨ Cronicizarea apare când stimulul lezional persistă împiedecând vindecarea iar

procesele distructive, de organizare şi de reparare sunt concomitente.
=Procese inflamatorii infectioase sau de alta
cauza ce induc modificari histopatologice
necaracteristice, cu raspuns inflamator
asemanator pe sectiunile histologice.
Definitie: Inflamatie acuta exudativa, purulenta a leptomeningelui , cu
prognostic sever, cu extensie frecventa la nivelul ventriculilor si
substantei cerebrale.

Etiologie:
- Neiserria meningitidis –tineri
- Escherichia Coli, steptococii de gr.B -nou nascuti
- Haemophilus Influenzae (sugari si copii)
- Streptococcus pneumoniae, Listeria monocytogenes -batrani

Cale de transmitere:
- direct- plagi pentrante ale craniului, fracturi ale bazei craniului
- indirect-proces infectios in vecinatate (ex.supuratii
ale stancii temporalului dupa otite )
Macroscopic:

-dura mater destinsa; dupa incizia acesteia se scurge un

lichid clar sau tulbure, purulent;

-leptomeningele apare mat, ingrosat, acoperit uneori de

membrane si depozite purulente , cu aspect diferit in functie de
agentul infectios. (verzui, filant – pneumococ; cenusiu-
albicios, grunjos – streptococi beta -hemolitici)

-encefalul apare edematiat si congestionat;

Meningita cu pneumococi
Depozitele gri- albicioase se observa si la nivelul santurilor si fisurilor.
LCR : tipic apare cu nivel scazut al glucozei, concentratie crescuta de
proteine si PMN .
Microscopic:
- Meninge ingrosat ce contine vase hiperemiate, cu lumen largit,
plin de hematii, edem, abundent infiltrat inflamator cu PMN
(fenomenul de marginatie leucocitara si diapedeza), rare limfocite,
mononucleare si filamente de fibrina.

- Infiltratul inflamator se poate regasi si in straturile externe

ale cortexului sau maduvei spinarii.
Leptomeningele (piamater si arahnoida) este ingrosat prin prezenta exudatului purulent
(puroi) format din PMN-uri integre si lizate, fibrina, lichid de edem, germeni. Vasele din
leptomeninge sunt congestionate si prezinta aspecte de marginatie leucocitara. Vasele
din parenchimul cerebral prezinta congestie si edem perivascular. (Hematoxilina-
eozina, ob. x4)
Vase hiperemiate in meninge si in substanta cerebrala invecinata;
Leptomeninge ingrosat pe seama acumularii de exudat, leucocite si
filamente de fibrina. Se obseva infiltrare leucocitara si in substanta
cerebrala.
LCR, coloratia Gram: evidentiaza diplococi gram-negativi in intereiorul unui
neutrofil, aspect tipic pentru Neisseria meningitidis.
Definitie: inflamatia acuta exudativa purulenta ce
infiltreaza peretele apendicelui, cu tendinta de
perforare si extindere peritoneala a infectiei in
lipsa interventiei prompte. Este o urgenta
chirurgicala.

Etiopatogenie: obstructie prin fecaloame, tumori, paraziti,

si proliferare microbiana de colibacili, streptococi,
stafilococi etc.
Microscopic:
-mucoasa:
epiteliu intestinal simplu cilindric si celule caliciforme,
lamina propria (corion) cu foliculi limfoizi cu centri clari
si muscularis mucosae slab reprez;
-submucoasa formata din vase si tesut conjunctiv lax;
-musculara propria form din fb musc.netede disp circ la
int si longit la ext;
- seroasa reprez de peritoneul
visceral este separata de tunica
musc printr-un tes conj lax
(subseroasa).
Macroscopic:
-apendice edematiat, cu desen vascular vizibil; seroasa mata,
fara luciu;
-la sectiune, peretele apendicelui este ingrosat, friabil, cu ulceratii
pe suprafata mucoasei;
-lumenul are un continut purulent.
 A B
Aspecte macroscopice ale apendicitei acute. A- aspect laparoscopic. B- apendicita acuta cu
important edem, si infiltrarea cu exudat seroasei si grasimii periapendiculare. C- apendicita acuta
cu perforarea peretelui apendicular si exteriorizarea unui fecalit. D – apendice sectionat – se
observa peretele ingrosat, necroza focala a mucoasei si hiperemie marcata in submucoasa si
seroasa, bogate in vase dilatate. C D
Microscopic:
-lumenul apendicular ocupat de puroi cu PMN si
detritusuri celulare.
-mucoasa intestinala prezinta exulceratii/ulceratii
-PMN-urile infiltreaza straturile muscularei propria;
-hiperemie importanta la nivelul vaselor seroasei;
Microscopic in apendicita acuta se observa inflamatia peretelui apendiceal
si ulceratia mucoasei. In lumen se gaseste material necrotic format din
PMN si detritusuri celulare. In seroasa vasele sunt dilatate.
 Apendicita acuta

Material necrotic
intraluminal

Exulceratii ale mucoasei

Definitie: Inflamatie exudativa purulenta, bine delimitata,
localizata la nivelul ficatului.

Etiopatogenie: abcese piogene (Escherichia coli,

Klebsiella, stafilococi, streptococi)
abcese amoebiene (Entamoeba histolytica)
Cu poarta de intrare:
- biliara (diseminarea unei colangite purulente; prin obstructie
biliara complicata cu infectie bacteriana; cea mai frecventa
cauza a abceselor hepatice)
-venoasa (pe calea venei porte in sepsisul abdominal
(diverticulite, apendicite) abcese pileflebitice)
-arteriala (cateterismul a. ombilicale, pioemii
generalizate).
Macroscop
ic: -abcesul colangitic se prezinta sub forma de colectie purulenta
de culoare verzuie cu tendinta de propagare in ramurile arborelui
biliar ce apar dilatate; procesul supurativ se extinde partial in
tesutul hepatic adicent. Mb piogena este frecvent prezenta.
-abcesul pileflebitic –unic sau multiplu, voluminos, colectii
purulente cu diametru 5-6 cm, contur rotunjit, policiclic, net
delimitate de o membrana piogena;
-abcesul pioemic – ficat friabil in care se observa numeroase
leziuni nodulare de 3-4 mm (abcese miliare) delimitate de o zona
hemoragica; poate fi si un singur abces mare, periferic, sub
capsula Glisson; de obicei fara membrana piogena.
Abces hepatic subcapsular
Abces hepatic intraparenchimatos, constituit din tesut necrozat, detritus
celular , numeroase PMN si colonii bacteriene, HE, 4x
Definitie: Afectiune severa a nou nascutilor prematuri, caracterizata de
inflamatia predominant alterativa a intestinului subtire (ileonul
terminal), ce poate interesa si colonul ascendent, cu ulceratii si
necroza mucoasei intestinale.
Manifestarile clinice includ ileus, intoleranta alimentara,
distensie abdominala, hematochezie la cateva zile de la
nastere.
Etiologia:
-imaturitate a mucoasei: tulburari de perfuzie si incompetenta
imunitara locala.
-infectioasa bacteriana/fungica: Salmonella, Shigela,
Escherichia coli, stafilococ auriu, Clostridium botulinum;
Macroscopic:
Leziuni timpurii:
- mucoasa hiperemiata, edematiata, cu zone de ulceratii; uneori pot
ap. depozite membranoase alb- galbui +/-exudat hemoragic
(Cl. botulinum).
-leziunile pot fi unice sau multiple, confluand, cu formarea arii
largi denudate de mucoasa;
-seroasa din zona interesata prezinta un exudat
seros/fibrinos/hemoragic.

Leziuni avansate:
-necroza hemoragica, distensie intestinala, stricturi intestinale,
 A B
A. Aspecte
macroscopice –
anse
intestinale cu
enterocolita
ulceronecrotica
.

A, B. Aspecte macroscopice enterita

ulcero-necrotica – se observa necroza
hemoragica a peretelui intestinal;
C - aspect macroscopic comparativ
intre intestin normal (sus) si enterita
ulceBr.onecrotica (jos).

C
-distensie abdominala
-necroza intestinala cu hemoragie
-peritonita
Microscopic:
 Leziuni timpurii: edem mucosal, hiperemie, necroza, reactie
inflamatorie in cazurile cu evolutie lenta;

 Leziuni avansate: leziuni gangrenoase transparietale

(necroza hemoragica) +/- infectie asociata cu germeni anaerobi,
cu infiltrate inflamatorii bogate in PMN-uri si limfocite; vase
dilatate si hiperemiate; intraluminal: detritus necrotico-
fibrino-leucocitar si hemoragic.
Sectiune a peretelui intestinal cu
necroza transmurala,mucoasa
ulcerata, vase dilatate,
hiperemiate si infiltrat
inflamator redus; exudat
fibrino-necrotic in lumen.
Comparativ cu intestinul normal din stanga, in dreapta se observa
necroza hemoragica a a peretelui intestinal, initial in mucoasa, apoi cu
extindere catre stratul muscular, crescand risul de perforatie.
Definitie: inflamatie exudativa a pleurei, cu etiologie variata
(TBC, pneumonie, infarct pulmonar, boli colagenice
sistemice, infectii sistemice, neoplazii, postiradiere).

Macroscopic: pleura viscerala are un aspect eritematos, cu luciu

sters, prezentand depozite fibrinoase ca niste false
membrane alb-gri/alb-rosiatice, cu aspect vilos (tartina de
unt dezlipita )
Microscopic:.
-mezoteliul este denudat;
-stroma conjunctiva este hiperemiata, edematiata si
acoperita de o retea de fibrina in care sunt prinse
rare PMN-uri, hematii si celule mezoteliale;
Aspecte macroscopice de
pleurita fibrinoasa.
Pleurezie fibrinoasa - ingrosarea pleurei viscerale cu exudat fibrinos si elemente
inflamatorii. Se observa dilatarea vaselor in parenchimul pulmonar invecinat.
 fibre conjunctive

Vase hiperemiate

Retea de fibrina
Celule gigante
multinucleate
Dilatarea vaselor din stroma pleurei, edem, exudat fibrinoleucocitar cu limfocite,
PMN si celule multinucleate. Posibil de etiologie tuberculoasa. Spre parenchim ul
pulmonar se observa numeroase fibre conjunctive.
-ingrosarea pleurei
viscerale;
-depozite de fibrina pe
suprafata;
-infiltrat inflamator
polimorf difuz
distribuit.
Definitie: Inflamatie nespecifica de tip proliferativ.
Poate fi o etapa in procesul de vindecare a plagilor fiind
ulterior inlocuit cu tesut fibros.
Se mai poate intalni si in procesul de organizare a trombilor,
exudatelor fibrinoase, granuloamelor de corp strain;

Macroscopic: formatiuni pseudotumorale asemanatoare

unei mase carnoase, burjonate, de consistenta moale si
culoare rosie, ce sangereaza usor la traumatisme minore.
Microscopic:
-tesut conjunctiv cu numeroase capilare de neoformatie; celulele
endoteliale au nuclei mari, ce proemina catre interiorul
vaselor;
-fibroblaste cu citoplasma abundenta, fibrocite si celule
inflamatorii de tip limfocite, plasmocite, macrofage si PMN.
-daca procesul inflamator evolueaza spre scleroza (se maturizeaza)
se pot observa numeroase fibre conjunctive cu formarea unei
cicatrici fibroase.
In leziunile inflamatorii proliferative granulomatoase de
corp strain – pe langa elementele de mai sus apar si celule
multinucleate cu citoplasma slab bazofila si numerosi nuclei
raspanditi in toata masa citoplasmatica.