INFLAMAȚII

Specifice/cu
specificitate
discutabilă
(1)
Inflamațiile pot fi clasificate în funcție de
răspunsul gazdei în:
INFLAMAȚII NESPECIFICE INFLAMAȚII SPECIFICE
 MENINGITA PURULENTĂ  MIOCARDITA
 APENDICITA ACUTĂ REUMATISMALĂ
FLEGMONOASĂ  TUBERCULOZA
 ABCESE HEPATICE GANGLIONARĂ
 PAROTIDITA EPIDEMICĂ  TUBERCULOZA
 ENTERITA ULCERO- PULMONARĂ
 AORTITA LUETICĂ
NECROTICĂ
 PLEUREZIA FIBRINOASĂ  INFECȚIA CU CMV
 ȚESUTUL DE GRANULAȚIE  PIELONEFRITA MICOTICĂ
 ACTINOMICOZA*
*specificitate descutabilă
 Cardita Reumatismală
Def: Inflamație specifică granulomatoasă, produsă prin
mecanism imun, agentul etiologic declanșator fiind
streptococul beta hemolitic grup A.
Apare în cadrul unui reumatism articular acut secundar unei infecţii
amigdaliene cu streptococ beta hemolitic de grup A şi este o pancardită ce
cuprinde toate structurile morfologice ale inimii (boala “linge” articulaţiile şi
“muşcă” inima)

Angina streptococică Strepthococcus pyogenes -Coci Gram +

(faringo-amigdalită/ în grupuri sau lanțuri scurte
 Fiziopatologia Carditei reumatismale

Reactivitate imunologică înaltă la Ag streptococic (ex proteina M)=> R încrucișată a

Ac cu țesuturi ,,antigene’’ – mimetism imunologic între Ag streptococice și unele
țesuturi.+ Reacție autoimună cauzată de infecția streptococică
Reumatismul articular acut/Febra reumatică
Criteriile lui Jones pentru diagnosticul reumatismului
articular acut:
I) Criterii majore : II) Criterii minore :
 cardită  Clinice : febră, artralgii
 coreea minor Sydenham  Laborator :leucocitoză,
 Artrită/poliartrită VSH crescut, proteina C
 eritemul marginat Maynet reactivă prezentă,
 noduli subcutanaţi intervalul PR > 0.21s pe
EKG (bloc atrioventricular
grad 1)

Diagnosticul pozitiv se face când sunt îndeplinite 2 criterii

majore sau 1 criteriu major şi 2 minore, cu titrul ASLO > 300
U.I.
 Aspecte ale Reumatismului articular acut

noduli subcutanați Eritemul marginat Maynet

Coreea minor/Sydenham/,,Dansul Sf. Vitus” Pancardită reumatismală

 Cardita
Este o pancardită:
reumatismală
 Endocardita – faza acută: valvulită verucoasă, faza cronica petele
Mac Callum și stenoze valvulare(> 50% mitrală- aspect de ,,gura
de pește’’
 Miocardita - prezenţa nodulilor Aschoff, localizaţi interstiţial şi
perivascular (reacţie de hipersensibilitate de tip IV –
granulomatoasă)
 Pericardita – fibrinoasă(
Modificarile histopatologice aspect
depind de ,,limbă
de etapa evolutivăde pisică’’) sunt parcurse 3
a leziunilor;
etape:
-l.leziuni degenerative (distrofie fibrinoidă) și exudative
-2.etapa proliferativă,/granulomaloasă
-3.etapa cicatricială/fibrozantă
Nodulii reumatismali sunt localizați în interstițiile miocardului, perivascular și
subendocardic. În etapa degenerativă se modifică fibrele conjunctive și substanța
fundamentală rezultând fibrinoidul, material PAS +; acest focar distrofic este
înconjurat de limfocite, plasmocite, histiocite, rare PMN. În etapa proliferativă, în jurul
focarului de necroză fibrinoidă se acumulează monocite, histiocite, limfocite,
fibroblaști cât și celule patognomonice: celulele Aschoff numite și gigante
Aschoff și celula Anitschkow , mai mică, are citoplasma bazofilă, iar nucleul
prezintă cromatina dispusă sub forma de bară zimțată/omidă
 1. Endocardita reumatismală
Endocardita reumatismala acuta (verucoasă) este forma cea mai caracteristica a
carditei reumatismale. Tipic leziunile interesează valva mitrala și valvulele ei,
sigmoidele valvei aortice, mai rar valva tricuspidă.

Macroscopic: valvulele afectate sunt edemațiate și prezintă la nivelul liniilor

de închidere vegetații verucoase mici (1-3 mm), de culoare brun-cenușie,
aderente la endocardul valvular, Sunt leziuni nodulare , ne-friabile, ne-
embolice cu aspect moniliform (,,șirag de mărgele/mătănii’’)

Microscopic: vegetaţiile sunt alcătuite din fibrină, limfocite, macrofage şi

plachete ce acoperă zonele de endoteliu ulcerat, care prezintă leziuni
proliferative mezenchimale similare cu cele din granulomul Aschoff

În evolutie vegetațiile verucoase sunt remaniate conjunctiv determinând

sudura comisurilor valvulare, fibroza cu retracția și micșorarea cordajelor
tendinoase, care dau în ansamblu un aspect “ palnie”, iar valva mitrală are
aspect de “gura de peste“. De asemenea apar depozite de fibrină pe peretele
posterior al atriului (de obicei stâng) (petele Mac Callum)
 1. Endocardita reumatismală

Valvulita verucoasă și pete Mac Callum valvulita verucoasă

Proliferare mezenchimală subendotelială Stenoza mitrală cu aspect de ,,gură de pește ‘’

 2. Miocardita reumatismală
Leziunea patognomonică : Nodulul / granulomul
Aschoff/reumatismal. Leziunea este la limita vizibilității și
se afla de obicei interstițial, perivascular și subendocardic.
Elemente componente:
Zona de necroza fibrinoidă a fibrelor
de colagen înconjurată de:
- monocite, histiocite, limfocite,
fibroblaști și celule patognomonice :
Aschoff și Anitschkow
Celula Aschoff- cea mai
mare dintre celulele care
participă la alcătuirea nodulului
reumatismal, are formă ovală,
citoplasma bazofilă și prezintă 1 -
2 nuclei lobați; rar multinucleată

Ludwig Aschoff

Celula Anitschkow mai

mica, are citoplasma
bazofilă, iar nucleul prezintă
cromatina dispusă sub forma
de bară zimtață/ ,,în omidă’’

Nikolay Anitschkov
 Nodulul reumatismal Aschoff
cardiomiocite

Necroza
fibrinoidă

Celula
Aschoff

Celula
Anitschkow
Infiltrat inflamator cu monocite, histiocite, limfocite, fibroblaști
 3. Pericardita reumatismală
Este o pericardită fibrinoasă, caracterizată prin depunerea unei
reţele de fibrină albicioase pe pericardul visceral şi parietal, care îi
dă aspectul de “tartină cu unt dezlipită” sau “limbă de pisică”
(Laenec).

Exudat fibrinos abundent la nivelul epicardului

 Infecția cu citomegalovirus (CMV)
 Virusul citomegalic (HHV 5)face parte din aceeași familie cu virusul
herpes simplex, Epstein-Barr și virusul varicelo-zosterian ( Fam.
Herpesviridae) și determină o infecție (de multe ori latentă) la nivelul
tuturor țesuturilor din corp, cantonându-se cu predilecție la nivelul
glandelor salivare, unde determină modificări caracteristice
(sialadenita CMV/boala incluziilor citomegalice)
 Omul este singurul rezervor natural de virus citomegalic uman
Cai de diseminare:
Infecția primară la adult este în majoritatea cazurilor  intrauterină
asimptomatică; atunci cand devine manifestă, tablourile  perinatală
 picături Flugge
clinice sunt variate: stare febrilă de etiologie
 transfuzie sangvine
neprecizată, tablou de mononucleoză infectioasă,  transplant
hepatita cu icter, pneumonie intersitițiala, etc  lapte matern
 spermă
CMV, infecție componenta a sindromului TORCH
(Toxoplasma, O*,Rubeola,CMV, Herpes simplex 2)

O*- others- alte infectii: virus Coxsackie, Virusul varicelo-

zosterian, parvovirus B19, Chlamydia,HIV, HTLV-1, sifilis.
 Sialadenita CMV/Boala incluziilor
citomegalice
Inflamație exudativă specifică Ia nivelul glandelor parotide
determinată de virusul citomegalic (forma localizată a bolii cu
incluzii citomegalice).

 Macroscopic: glandele salivare

sunt puțin dureroase, ușor
mărite de volum și prezintă
discretă hiperemie și edem.
Temperatura locală este
crescută.
 Sialadenita CMV/Boala incluziilor
citomegalice
 Microscopic: La nivelul canalelor excretoare ale glandei parotide se identifică,
celule epiteliale de dimensiuni mari (celule infectale de virus), rotunde; 30-
40µ care au nucleul voluminos, iar la nivelul acestuia prezinta o incluzie de
7-8µ, acidofilă; între incluzie și membrana nucleară se constata un spațiu
optic clar (halou). Aspectul celulei asemanator cu ,,ochiul de pește /ochiul
de buftiță’’
 Interstițial se evidențiază:
vase hiperemiate și
infiltrat inflamator
limfo-monocitar.
 Candidiaza/Candidoza/Moniliaza
Inflamație specifică, acută provocata de Candida
albicans .
Candida albicans- un fung saprofit, comensal pe piele, mucoasa
bucală, tract gastrointestinal, vagin, potențial patogen.
În anumite condiții (scaderea imunității, tratament prelungit cu antibiotice și
steroizi, schimbări de pH, etc) acest fung oportunist trece de la forma de
rezistență (blastospori) la cea de pseudohifă, se înmulțește și determină
diferite infecții ( cele mai comune : candidoza/candidiaza/monilioza
orală, vaginală ,tegumentară și la imunocompromiși infecții viscerale
grave: esofagita, gastrită,enterită, endocardită,pneumonie, pielonefrită
candidozică
Celule tubulare neramificate,
dispuse plexiform=pseudohifa si
blastospori/blastoconidii +/-
klamidiospori.
Candida albicans
Aspect microscopic

Colonii C. albicans,
Mediu Sabouraud agar
 Pielonefrita micotică
Inflamație specifică acută a bazinetului și a parenchimului
renal produsă de Candida albicans.
Macroscopic: la nivelul parenchimului renal, pe suprafața de
secțiune, cât și la nivelul bazinetului, se constată microabcese.

Microabcese subcapsulare, în bazinet și în corticala renală

 Pielonefrita micotică
Microscopic: în contextul microabceselor formate din numeroase
PMN, PME si limfocite se evidențiază coloniile de Candida albicans (PAS+)
constituite din hife/pseudohife – formațiuni alungite aranjate plexiform și
blastospori – fomațiuni rotund-ovale rezultate prin înmugurirea hifelor și
detașarea lor.
 Actinomicoza
Infecție lent progresiva, supurativă cronică produsă de Actinomyces israelii
Deși descris inițial ca fung, A. istraelii este o bacterie G+, anaerobă ,comensală în
cavitatea bucală, tub digestiv, vagin ce se organizează sub forma de colonii
filamententoase ramificate cu îngroșări la capate (conidii)

3 forme:
-cervicofacială=> tumefacție lemnoasă, dureroasă la nivelul gingiei ce se
cronicizează-> extindere la piele formată din material granular galbui ->colonii
mari de Actinomyces-> “granule de sulf”+ fibroză la periferia granulomului

-abdomino-pelvină=> mucoasa apendice/colon-> abcese peritoneale localizare

retroperitoneal/perete abdominal=>sinusuri de drenaj extern (fistule)
=>abcese hepatice/forme pelvice

-toracică=> abcese pulmonare cu fistulizare în

pleura/pericard, cu erodare
coastelor/sternului/coloanei vertebrale

Caracteristic-stare generală bună

Actinomicoza cervicofacială

Diferite aspecte clinice ale actinomicozei

cervicofaciale:
1. Tumefiere lemnoasa dureroasă la
nivelul mucoasei vestibulului bucal
2. Actinomicoză facială (faza acută)
3. Actinomicoza cronică-cicatrice
mutilantă cu fibroza și retracție
tisulară.
 Actinomicoza pulmonară
Inflamație specifică determinată de Actinomyces israelii la nivelul
parenchimului pulmonar.
Macroscopic: la nivelul parenchimului pulmonar se identifică
abcese
 Actinomicoza pulmonară
Microscopic În contextul abceselor, alcătuite din numeroase PMN, histiocite,
macrofage (spumoase-celule xantomatoase) și rare plasmocite și celule
gigante multinucleate, se evidențiaza coloniile de Actinomyces cu fomă regulată
sau neregulată, dimensiuni diferite, constituite din filamente, dispuse
radiar/stelat, asemanător ,,soarelui care arde’’ la una din extremități filamentele
prezintă o îngroșare numită conidie.