INFLAMAȚII

Nespecifice
INFLAMAȚIA ( lat. Flamma= flacără)
Definiție: Reacție sistemică și locală a țesutului viu și
microvascularizației în fața unui factor agresor
Inflamațiile pot fi clasificate în funcție de
răspunsul gazdei în:
INFLAMAȚII NESPECIFICE INFLAMAȚII SPECIFICE
 MENINGITA PURULENTĂ  MIOCARDITA
 APENDICITA ACUTĂ REUMATISMALĂ
FLEGMONOASĂ  TUBERCULOZA
 ABCESE HEPATICE GANGLIONARĂ
 PAROTIDITA EPIDEMICĂ  TUBERCULOZA
 ENTERITA ULCERO- PULMONARĂ
NECROTICĂ  AORTITA LUETICĂ
 PLEUREZIA FIBRINOASĂ  INFECȚIA CU CMV
 ȚESUTUL DE GRANULAȚIE  PIELONEFRITA MICOTICĂ
 ACTINOMICOZA
 Clasificare din punct de vedere morfologic
1. exudative cu PMN-uri; evoluția este acuta; etiologia
predominant bacteriană, nespecifică.
2. alterative cu leziuni distrofice alterative necrozante;
evoluția poate fi acută, subacută, cronică;
3. proliferative cu țesut de granulație, cu o evolutie cronică
nespecifică, cu specifitate limitată sau specifică.
MODELE MORFOLOGICE ALE INFLAMAȚIEI ACUTE

• Seroasă – apoasă, săracă în proteine, de ex. în urticarie, arsuri

etc.
• Fibrinoasă – cu exudat bogat în fibrină, se vindeca în intregime
sau lasă cicatrici
• Supurativă– prezența celulelor moarte, dată de germeni
piogeni=>puroi
• Ulcerativă- cu necroza epiteliului de suprafață dată de traume,
toxine, insuficiențe vasculare etc.
 MENINGITA PURULENTĂ
Inflamație acuta exudativă/ purulentă întâlnită la
nivelul SNC cu îngroșarea meningelui datorită
congestiei capilare și exudatului purulent format
din lichid de edem + fibrină + PMN

o Etiologie: meningococ, pneumococ, Haemophilus

influenzae, Escherichia colli, streptococ, slafilococ
etc.
o Clinic: dureri de cap intense, febră, fotofobie,vomă,
creșterea presiunii intracraniene, rigiditate nucală,
convulsii, purpura fulminans, deficit motor ș.a.
MENINGITA PURULENTĂ- aspecte macroscopice
 Encefalul și măduva spinării apar mărite de volum și
congestionate. LCR poate fi tulbure sau purulent. Leptomeningele
este îngroșat, fără luciu, congestionat și uneori poate prezenta
depozite purulente (material cremos de culoare galben-verzui sau
galben-cenușiu, murdar, în funcție de agentul etiologic).
Cantități variate de puroi se găsesc în spațiul subarahnoidian de
pe convexitatea sau de la baza neurocraniului.
MENINGITA PURULENTĂ-
Aspecte microscopice
• Meninge îngroșat ce conține vase hiperemiate, edem,
numeroase PMN, rare limfocite, mononucleare, filamente
de fibrină, piocite și bacterii. Straturile externe ale cortexului
cerebral sau ale maduvei spinării pot prezenta PMN
aglomerate în jurul vaselor (marginație leucocitară)
 Apendicita acută flegmonoasă
Inflamație exudativă purulentă ce interezează difuz
întreg peretele apendicular (caracter flegmonos= colecție
exudativă/purulentă difuză).
Etiologia: colibacili, stafilococi, streptococi, germeni
anaerobi, paraziți ș.a.
Macroscopic: Apendice tumefiat, seroasă mata cu
aspect cartonos si culoare alb-cenușie, desen vascular
evident, perete friabil, puroi in lumen ± lipsă de
substanță la nivelul peretelui. Mezoapendice cu edem
si hiperemie activă marcată
Apendicita acută flegmonoasă- aspecte
macroscopice

Apendice tumefiat, seroasă mată cu

aspect cartonos și culoare alb-cenușie+
depozite purulente, soluție de
continuitate la nivelul peretelui.
 Apendicita acută flegmonoasă-
aspecte microscopice
Mucoasa peretelui apendicular prezintă zone ulcerate (lipsa de substanță);
celelalte sraturi ale peretelui apendicular sunt infiltrate cu numeroase PMN,
hiperemie accentuată cât și hemoragie. În lumenul apendicelui se identifică
numeroase PMN, piocite, celule necrozate,hematii, fibrină Mezoul este
hiperemiat, infiltrat cu leucocite, iar pe seroasă se constată depozite
fibrinoleucocitare.
 Apendicita acută flegmonoasă- aspecte
microscopice

Mucoasa apendiculară denudată, bogat infiltrat

inflamator acut în lamina propria și în peretele
muscular, detritusuri necrotice intraluminal,
hiperemia reactivă în seroasă
 ABCESE HEPATICE
Def:Abcesul hepatic este un proces inflamator
exudativ purulent, bine circumscris.

în funcție de calea de vehiculare a germenilor patogeni abcesele

hepatice pot fi:
-pioemice (cale arterială de regulă în urma unei
septicemii)=> abcese mici(3-4mm), multiple, rotund -
ovalare.
-pileflebitice (cale venoasă)=> abcese mai mari(50-60mm
sau mai mari), multiple, rotund-ovalare sau neregulate.
Forma particulară: abcesul areolar Chauffard
-colangitice (cale biliară) =>proces supurativ (puroi verde)
extins uneori la intregul parenchim hepatic
Etiologie : Bacterii ( G+,G-, aerobi sau anaerobi) paraziți( ex.
Entamoeba histolytica, Echinococcus granulosus etc. )
fungi( Candida sp.)
 Abcese hepatice-aspecte macroscopice

Abcese hepatice

• Pileflebitic
• Colangitic
• Pioemice
Abcese hepatice-aspecte microscopice
Formațiune rotund-ovalară, bine delimitată în interior hepatocitele sunt
distruse și înlocuite cu exudat inflamator(granulocite, macrofage, globule
de puroi/piocite, detritus necrotic, fibrină +/- colonii bacteriene)

În jurul abcesului- proliferare de țesut conjuntiv-tesut de granulație—fibroblaste,

fibrocite, vase de neoformatie, PMN=> ,,membrana piogena’’. Adiacent
abceselor hepatocitele prezintă leziuni distrofice + hiperemie reactivă
 PAROTIDITA EPIDEMICĂ
Boală infecțioasă acută și contagioasă ce se caracterizează
prin inflamație acută exudativă, de etiologie virală (virusul
urlian- Fam. Paramyxoviridae) a glandelor parotide.
În afara de gladele salivare, (în 70% din cazuri afectarea
patotidelor este bilaterală), mai sunt afectate: pancreasul, SNC,
tiroida și testiculele.
Clinic: -febra,cefalee, otalgie
parotidită, orhiepididimită,
anorexie rar meningită urliană
PAROTIDITA EPIDEMICĂ-Aspecte microscopice
Infiltrat inflamator dens cu limfo-
monocite (infecție virală!!!!),modificări Histologia normală a glandei parotide:
degenerative și descuamarea și necroza Acini glandulari seroși
Canale de excreție
celulelor glandulare și epiteliale. Edem
Septuri conjunctive
intraparechimatos, hiperemie marcată
cu extravazarea hematiilor și
condensarea secreției în lumene.
-
PAROTIDITA EPIDEMICĂ-Aspecte
microscopice

Modificări degenerative,
descuamarea și necroza
celulelor glandulare și
epiteliale

Hiperemie marcată cu
extravazarea hematiilor și
condensarea secreției în Infiltrat inflamator dens
lumene. cu limfo-monocite
 ENTERITA ULCERO-NECROTICĂ
Inflamație alterativă, mai frecvent întâlnită la sugari, la
nivelul intestinului subțire- în contextul careia țesutul
necrozat este îndepărtat și apare astfel o ulcerație (lipsa de
substanță). Frecvent entero-colită necrozantă !

Factori de risc: Prematuritatea !!!, colonizarea microbianaă

precoce, ischemie, deficit imun, imaturitatea imuno-enzimatică și
structurală a tubului digestiv.

Macroscopic : Intestinului subțire cu numeroase zone

necrotice de culoare galben murdar, de diverse dimensiuni,
cu contur regulat sau neregulat, inconjurate de un lizereu de
culoare roșie. Prin eliminarea materialului necrotic =>
ulcerații de adâncimi variabile, chiar perforații; mucoasa+
seroasa sunt hiperemiate și edemațiate.
 ENTERITA ULCERO-NECROTICĂ
Aspecte macroscopice

Enterocolita ulcero-necrotică: multiple zone necrotice

Aspect comparativ al la nivelul intestinului subțire și colonului, edem si
mucoasei intestinale hiperemie seroasă marcată
normale cu cea din
Enterita ulcero-necrotica
 ENTERITA ULCERO-NECROTICA
Aspecte microscopice
 Mucoasa prezintă pierderi de substanță pâna la nivelul muscularis
mucosae (exulcerații); la nivelul submucoasei există hiperemie, edem
si uneori hemoragie.Bogat infiltrat inflamator limfoplasmocitar și
PMN în mucoasă, submucoasă și uneori în seroasă.
 În lumenul intestinal se observă detritus fibrino-leucocitar și hematii.

Aspect comparativ al
mucoasei intestinale
normale(stg.) cu cea
din Enterita ulcero-
necrotică(dr.)
ENTERITA ULCERO-NECROTICA Aspecte microscopice

Microtromboze
recente în submucoasă Mucoasa
și musculară intestinală
necrotică

Infiltrat inflamator
limfoplasmocitar/PMN

Glande restante

Mucoasa
intestinala
necrotică
 PLEUREZIA FIBRINOASĂ
Inflamație acută exudativă a seroasei pleurale
obiectivată prin apariția depozitelor de fibrină pe
seroasa și acumularea unei cantități minime de lichid
în cavitatea pleurală.
Pleurezia poate fi concomitentă cu: -alte boli
pulmonare( TBC, pneumonie, infarct, abcese pulmonare,
bronsiectazii); boli sistemice( LES, PR, uremie),
postiradiere etc.
Macroscopic: pleura are luciul dispărut, culoare roșie
închisă, cu depozite de culoare alb-gri, rugoase la
palpare, uneori aceste depozite pot imbrăca un
caracter vilos, datorită cantității mari de fibrină.
PLEUREZIA FIBRINOASĂ- Aspecte macroscopice

Arii largi de exudat fibrinos alb-gălbui

în special pe pleura viscerală cu
aspect de ,,limba de pisica’’/,,tartină
cu unt dezlipită’’
PLEUREZIA FIBRINOASĂ- Aspecte microscopice
Mezoteliul este parțial dispărut, stroma conjunctivă este hiperemiată și
acoperită de filamente de fibrină care se intersectează sub diverse
incidente => rețea de fibrină ce conține rare PMN, hematii și celule
endoteliale.
Sumezotelial, se identifică țesut de granulație, ce va organiza fibrina și o va înlocui
prin țesut conjunctiv. Mai târziu depozitele de fibrină sunt resorbite de către
histiocite =>tesut cicatriceal și adeziuni între suprafețele pleurale.

Parenchim
pulmonar, HEx 20
 Țesutul de granulație
Inflamație nespecifică de tip proliferativ care poate
fi o etapă intermediară în cursul procesului de vindecare
a plăgitor, fiind înlocuit apoi de țesut conjunctiv fibros.

Se mai poate întâlni în procesele de organizare a

exudatelor fibrinoase, organizare a zonelor infarctizate sau în
procesul de organizare conjunctivă/recanalizare a trombilor.

Functii:
Demarcație – țesutului normal de cel necrozat
Resorbția țesutului necrotic prin organizarea lui
conjuctivă
Repararea defectelor tisulare
ȚESUTUL DE GRANULAȚIE- Aspecte macroscopice
Formațiune pseudotumorală- asemănătoare unei mase
cărnoase, roșie,burjonată, de consistență moale care sângerează
ușor la traumatisme minore
ȚESUTUL DE GRANULAȚIE- Aspecte microscopice
3 zone:
Zona de resorbție-PMN în
imediata apropiere a materialului
necrotic=> macrofage cu citoplasma
spumoasă(grăsimi greu solubile în
vacuole lizozomale)
Zona de granulație-capilare+
Limfocite+ fibroblaste (funcția
reparativă și de resorbție)
Zona de țesut conjunctiv matur
stratul extern ce conține tesut de
granulație maturat în țesut fibros
matur conferindu-i rezistentă
mecanică
 Granulomul de corp străin- variantă particulară a
țesutului de granulație
Pe lângă elemetele
caracteristice țesutului de
granulație mai apar și:
celule gigante
multinucleate, cu citoplasma
slab bazofilă și nc. răspândiți
în toată masa celulei
+/- corpul străin
(tal algal- sus, fir sintetic de
sutură-jos)