Sunteți pe pagina 1din 17

Elaborarea metodică N 5

Tema : Abcesele şi flegmonele teritoriului OMF.

Student:Popov Ion
Grupa:S2002
Profesor:Vlas Vasile
„Chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie orală „Arsenie Guțan”
Etiologia, patogenia, caracteristica generală a proceselor inflamatorii în teritoriul
OMF. Noțiune de „celulita, „abces” și „flegmon”.

Supuraţiile oromaxilo-faciale sunt În proporţie de 87% plurimicrobiene şi doar


13% monomicrobiene: Germenii cel mai frecvent implicaţi sunt Streptococu/ beta-
hemolitic, Stafilococul auriu şi Pseudomonas aeruginosa: Flora cauzală este
dominată atât cantitativ cât şi calitativ de germenii aerobi faţă de cei anaerobi.
 Streptococii generează enzime de tipul streptokinazei şi hialuronidazei, care depolime-
rizează fibrina şi substanţa fundamentală a ţesutului conjunctiv de susţinere al gazdei.
Astfel se facilitează difuzarea infecţiei de-a lungul planurilor anatomice, cu apariţia
unui tablou clinic de supuraţie difuză de tipul fleg- moanelor.
 în schimb, stafilococul auriu determină apariţia unei colecţii limitate (abces) deoarece
echipamentul său enzimatic include coagulaze ce transformă fibrinogenul în fibrină,
limitând astfel extinderea procesului supurativ.
I. Stadiul de celulita acuta- este prima stadie a procesului inflamator si aceasta se
caracterizeaza prin vasodilatatie si cresterea permeabilitatii vaselor sanguine, infilitratie
leucocitara. In aceasta faza are loc formArea unui exudat seros si a elementelor
figurate care intra in mecanismul de aparare antimicrobiana.
 Clinic: avem prezente urmatoare semne calor ,tumor,dolor ,functia leza , rubor
 Starea generala: usor alterata, febra moderata , frisoane.
I. Stadiul de Celulita cronica- in aceasta stadie avem present un infiltrate inflamator,in
care predomina congestia capilara (aflux excesiv de sange) ,hemoragii difuze .Uneori
aceasta se prezinta sub forma de cavitate umpluta cu puroi ,delimitata la periferie de un
strat subtire de tesut de granulatie .
 Clinic: se va observa un infiltrat putin dureros ,fara modificari,sau poate fi
prezenta o colectie limitata inchistata. La nivelul dintilor se va observa un cordon care
duce la dintele in cauza.
 Starea generala: normal
I. Stadiul de abces- aceasta se caracterizeaza printr-o colectie purulenta,bine
delimitata.Constituita din tesuturi necrotizate,cellule distruse,germeni patogeni,iar la
periferie aceasta este delimitat de o bariera biologica de origine histocitara ,alcatuita
din vase neoformate ,limfocite,histocite,plasmocite fibroblasti
 Clinic: avem toate semnele inflamatiei dar mai
accentuate( tumor,calor,dolor,functia leza )
 Starea genrala: este considerabil alterata ,pacientul prezinta febra,frisoane ,dureri ,in
zona in care este present abcesul acesta nu poate efectua miscari etc
I. Stadiul de flegmon- este un process supurativ difuz ,nu este delimitat de o bariera ca in
cazul abcesului.
 Clinic: la paplapare evidentiem un infiltrate dur,si ft dureros
 Starea generala: grav alterata, frisoane musculare,febra,cefalee ,insomnia,
slabiciunii,pierderea capacitatii de munca
Rolul spaţiilor interfasciale şi intermusculare ale capului şi gâtului la difuzarea
infecţiei în părţile moi maxilo-faciale. Căile de difuzie a infecţiei

 Spatiile interfasciale sunt umplute cu tesut celuloadipos, deaceea ele au un rol


important in raspindirea infectiei cu atit mai mult ca ele sunt strabatute de vase si nervi
care favorizeaza difuzarea infectiei dintr-o loja in alta. Transmiterea rapida a
procesului infectios pe cale vasculara se efectueaza din cauza retelei ambundente in
aceasta regiune, care nu au supape (valvule).
 După difuziunea sa transosoasă şi erodarea corticalei procesul supurativ afectiaza in
primul rind spatiile fasciale primare. Ele sunt vecine cu zona proceselor alveolare ale
maxilarului şi ale mandibulei. În lipsa tratamentului adecvat, supuraţia se extinde de la
spaţiile fasciale primare la spaţiile fasciale secundare. În cazul afectării acestora
infecţia devine severă,
Spatiile fasciale:

 a) primare maxilare  c) secundare


• bucal • maseterin
• canin • pterigomandibular
• infra-temporal • temporal superficial şi profund
 b) primare mandibulare • laterofarigian
• bucal • prevertebral
• submandibular  • parotidian
• submentonier
• sublingual
Căile de difuzie a infecţiei

 1.calea transosoasă prin care un process patologic periapical migrează de-a lungul canalelor Hawers,
ajungând subperiostal. După decolarea şi erodarea periostului apare tabloul clinic de supuraţie periosoasă
sau de supuraţie a spaţiilor fasciale primare. Procesul supurativ difuzează Întotdeauna transosos, pe calea
minimei rezistenţe, respectiv pe direcţia În care procesul alveolar are dimensiunea cea mai redusă.
 2.calea submucoasă care este Întâlnită În parodontopatiile marginale profunde sau În accidentele de
erupţie dentară. Colecţia supurată difuzează Între os şi fibromucoasa acoperitoare, dând naştere
supuraţiilor periosoase sau de spaţii fasciale primare.
 3.calea directă care este Întâlnită În traumatism ele cu retenţie de corpi străini precum şi În cazul
"puncţiilor septice".
 4. calea limfatică În care infecţiile faringoamigdaliene şi dento-parodontale difuzează direct În ganglionii
locali sau loco-regionali.
 
Semnele clinice generale
 Febra este însoţită de modificarea funcţiilor tuturor sistemelor organismului si ca rezultat apare cefaleea,
pierdrea capacitatii de munca, slabiciuni, inapetenta, insomnie.
 Sistemul nervos central. Se constată o excitabilitate crescută. Un simptom clinic frecvent al febrei este cefaleea.
Febrele cu temperaturi înalte sunt însoţite adesea de delir, halucinaţii, este posibilă pierderea cunoştinţei. La copii
pot apărea convulsii.
 Sistemul endocrin. Se activează sistemul hipotalamo-hipofizar, se constată simptome de stres. Se inregistreaza o
hiperfunctie a tiroidei din care cauza se intensifica metabolismul bazal.
 Sistemul cardiovascular. Ridicarea temperaturii corpului cu 1 C este însoţită de accelerarea contracţiilor cardiace
cu 8–10 pe minut. TA creste din cauza soazmului vaselor periferice si redistribuirea singelui spre organe.
 Sistemului respirator. In primul stadiu al febrei frecventa scade dupa care creste.
 Sistemului digestiv. Hiposecretia tutror glandelor digestive (salivare, gastrice, intestinale) apare xerostomia, limba
saburata. Hipotonia cu stagnarea bolului fecal.
 Scaderea poftei de mincare din cauza hiposecretiei si hipoaciditatii gastrice.

 Tabloul sanguin in caz de inflamatie- leucocitoza, creste concentratia peroteinei C reactiva, VSH creste, cresterea
alfa1-globulinelor.
Semnele clinice locale

 rubor(hiperemie), se caracterizeaza prin dilatarea vaselor sangvine cu aparitia


rosetei locale
 -calor(hipertermie), se caracterizeaza prin accelerarea reactiilor catabolice si
eliminarea caldurii .Se determina prin palpare cu dosul miinii.
 -tumor(edem), se caracterizeaza prin dereglarea permeabilitatii peretilor
vasculari pentru plasma si elemente figurate,are loc extravazarea lichidului in
tesuturi cu formarea edemului.Se determina prin inspectie vizuala.
 -dolor(durere), apare din cauza comprimarii terminatiunilor nervoase de catre
edem.Durerea este pulsativa
 -functio lesae (dereglarea functiei
Principii generale în diagnosticul, tratamentul local și general al proceselor
inflamatorii din regiunea OMF

 stabilirea severităţii infecţiei.


 evaluarea stării mecanismelor proprii de apărare ale pacientului.
 competenţa necesară efectuării intervenţiei respective.
 tratamentul chirurgical - drenajul colecţiei purulente şi îndepărtarea cauzei,
 tratamentul medical.
 indicaţia şi alegerea corectă a antibioticelor.
 administrarea corectă a antibioticelor.
 urmărirea clinică a raspunsului la terapia cu antibiotice
  
 A. Examenul clinic :-subiectiv(acuzele pacientului)
 -obiectiv(hiperemie,edematierea,fluctuenta mucoasei sau pielii,etc.)
 B. Examenul paraclinic :
 - Examen radiologic
 - Tomografia computerizata
 - Examen de laborator :
 antibioticograma
 leucocitoza(marirea nr.de leucocite in singe peste 6000-6500)
 devierea formulei leucocitare spre stinga
 limfocitopenia ,imunocitopenia(scaderea imunitatii )
 cresterea VSH
 

 Tratamentul local al supuratiilor include tratamentul chirurgical se efectuiaza incizia si drenarea


colectiei purulente, spalaturi antiseptice, tratamentul dintelui cauzal.
 Incizia se practică în zone declive pentru a permite drenajul gravitaţional.
 Inciziile cutanate sunt largi pentru a facilita accesul operatorului şi drenajul colecţiei purulente precum
şi evacuarea ţesuturilor necrozate.
 Drenajul supuraţiei se practică preferabil cu tuburi fixate la tegument sau mucoasă. Drenajul trebuie
să permită evacuarea colecţiei purulente dar şi spălăturile antiseptice. Tuburile de dren se menţin 24-
72 de ore, până când secreţia purulentă diminuează semnificativ sau nu mai este prezentă în plagă.
 Tratamentul dintelui cauzal poate fi canservator sau radical. radiologic.Tratamentul conservator al
dintelui causal constă în chiuretajul periapical cu rezecţie apicală şi sigilarea suprafeţei de secţiune a
rădăcinii. Tratamentul radical constă în extracţia dintelui cauzal şi îndepărtarea prin chiuretaj a
tesutului de granulatie sau a resturilor chistice.
 Tratamentul genereal consta in tratament medicamentos antibioticoterapie, tratamemnt
de dezintoxicare, tratament desenzibilizant.
 Sunt 2 principii de administrare a antibioticelor:
- Antibioticoterapia imperiala- cind se administreaza antibiotice cu spectru larg de
actiune in cazul unei infectii polimicrobiene atit aerobe cit si anaerobe.
- Antibioticoterapie rationala- cind antibioticele se administreaza conform
antibioticogramei aceasta este indicata cind: pacientii au alergie la antibioticele uzuale
administrate empiric; in caz de supuratii secundare, profunde, multiple; pacientii
virstnici, imunocompromisi cu afectiuni sistemice.
Bibliografie:

 Materialele cursurilor
 Bucur A. Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială. Bucureşti, 2009.

S-ar putea să vă placă și