CARACTERISTICA CLINICA

GENERALĂ ŞI LOCALĂ A
FLEGMONULUI HEMIFACIAL.

Profesor:Chele Dumitru
Student:Rotaru Vasile
 DefiniĘia d e „supuraĘie difuză”.Factorii
principali ce d u c la supuraĘiile difuze.

• Termenul de supuraţii difuze sau flegmoane se înţeleg acele

supuraţii ale pă rţilor moi din jurul maxilarelor şi ale lojilor feţei
care prezintă urmă toarele caractere:
• Caractere anatomo-patologice. Ţesuturile în totalitatea lor –
muşchi, vase, glande, ţesut gră sos, suferă un proces de liză
tisulară şi de necroză , astfel încâ t se sfacelizează . Ţesuturile sunt
infiltrate în masă cu o serozitate sanguino-purulentă , murdară ,
foarte fetidă şi adesea conţinâ nd gaze.
• Infiltraţia şi alteraţia ţesuturilor este difuză , nu se limitează la
o singură lojă , ci prezintă o tendinţă manifestă să invadeze şi
lojile învecinate.
• Nu se gă sesc colecţii purulente, localizate: atunci câ nd există
totuşi puroi, acestea se prezintă sub formă de cuiburi purulente
diseminate difuz, în masa ţesuturilor infiltrate şi necrotice.
• Caractere microbiologice. Flegmoanele sunt date de o floră
multimicrobiană , cu agenţi patogeni foarte virulenţi, fă ră să existe
o specificitate bacteriană . Ală turi de germenii aerobi obişnuiţi
tuturor supuraţiilor (streptococ hemolitic, streptococ viridans, mai
rar stafilococ, enterococ, pneumococ etc.) se constată prezenţa
germenilor anaerobi (vibrionul septic, bacilul perfringens, bacilul
histoliticus, fuzospirili etc.). Aerobii şi anaerobii trăiesc în asociaţie
şi prin aceasta puterea lor toxiinfecţioasă este mult crescută .
• Creşterea virulenţei este pusă în legă tură cu marea putere
de multiplicare a acestor germeni, la care se adaugă
interacţiunea multiplelor specii şi producerea de toxine foarte
puternice: neurolizine, miotoxine, neurotoxine etc.
• Caracterele florei din supuraţiile difuze explică
gravitatea fenomenelor septice şi toxice pe care le produc.
• Caractere clinice. Din punct de vedere clinic,
flegmoanele se caracterizează prin gravitatea
fenomenelor generale infecţioase şi mai ales
toxice şi prin evoluţia continuu progresivă .
Sfâ rşitul letal poate surveni fie prin
progresiunea rapidă a stă rii septicemice, fie
brusc, prin acuitatea manifestă rilor toxice
(asfixie acută , sincopă toxică bulbară etc.).
• Etiopatogenia supuraţiilor difuze recunoaşte
aceleaşi cauze şi acelaşi mecanism de
producere ca şi celelalte supuraţii perimaxilare.
Ele au ca origine leziuni dentale sau
parodontale precum şi leziuni osoase, leziuni
mucoase, litiaza salivară , corpi stră ini etc., de la
care se infectează spaţiile bogate în ţesut
conjunctivo-gră sos, ţesut în care germenii
patogeni aerobi şi anaerobi gă sesc condiţii
optime de dezvoltare.
 F l e g m o n u l hemifacial: lojele
a fecta te,etiopatogenie, s i m p t o a m e clinice
g e n e r a l e ș i locale,date d e
laborator,diagnostic,tratament.
• Flegmonul hemifacial proces inflamator cu
caracter difuz care intereseaza toate lojile
superficiale si profunde ale fetei : loja
submandibulara, jugullara, temporata,
infratemporala, pterigoidiana, infraorbitala, etc.
Tablou clinic:

• Debut prin supuratie localizata frecvent in obraz, uneori

submandibular
• Local o tumefiere enorma , edematoasa, porneste din
regiunea cervicosubmaxilara,deformeaza obrazul si regiunea
parotidomaseterica si se extinde in regiunea palpebrala.
• Globul ocilar complet acoperit
• Buzele si jumatatea nasului edematiate, tumefiate
• Relieful osos si santurile fetei sterse
• Tegumentele tensionate, infiltrate, alb-cenusii cu aspect de
erizipel
• La palpare tumefierea are consistenta dura, cu zone de edem moale si zone
cu crepitatii gazoase
Endobucal- mucoasa obrazului si a buzelor tumefiate ,
sunt prezente amprentele dintilor.
Saliva este viscoasa, halena fetida, trismus puternic
Starea generala grav afectata cu semne de intoxicatie
severe.
 Etiopatogenie
• Etiopatogenetic se explica prin agentii
traditional ca la alte tipuri de inflamatie
purulenta din zona facaiala. Prin tesuturile laxe
si grase are loc difuzia usoara printre loje ca in
curind sa se extinda pe jumatate de cap.
Prezinta un risc crescut de difuzare a infactiei
in mediastin, riscul de afectiuni hepato-renale,
septicemii, septicopiemii, trombioflebite,
meningite purulente, etc.
S i m p t o a m e clinice g e n e r a l e ș i
locale
• Clinic: Se incepe de la inflamatia purulenta a unei loje din cauze
odontogene (inf periapicala, af odontoparodontale, etc.), lipseste
fluctuenta initial, rapid sunt afeectate alte zone a capului si a fetei,
are loc extinderea hemifaciala. Vizual pacientul are jumatate de fata
edemata cu inceputul submandibular inclluzind pina la urma zona
temporala si chiar orbita, relieful natural al fetei este sters, santurile
(ex: geniolabial, etc.) si ascensiunile (ex: ungh. Mandibula, etc) se
sterg/omogenizeaza din cauza edemului pronuntat. Buzele si nasul
la fel sunt edemate pe jumatatea afectata. La palpare este dura zona,
nu se distinge limita dintre zonele normale si cele afectate, pielea
capata o culoare cianotica din cauza diferitor dereglari locale de
circulatie, dar in general e rosietica_cianotica, intrabucal se observa o
mucoasa edemata in pozitia zonei afectate cu imprimarea dintilor
pe dinsa – este puhava, miros fetid, creste viscozitatea salivei, e
prezent un trismus pronuntat.
 S i m p t o a m e clinice g e n e r a l e și
locale
• General pacientul prezinta o simptomatica de
intoxicare pronuntata.
•
Febra 40 C,
•
Cresterea VSH,
• cresterea
numarului de
neutrofile
 Tra ta m e nt
• Tratamentul: se fac incizii pentru curatarea lojelor
afectate de puroi si drenare: Submandibular pentru loja
submandibulara, submaseteriana si infratemporala,
suprazigomatic pentru infratemporala si temporala,
temporale conform topografiei nervului facial si vaselor
pentru drenarea zonei temporale, endobucal se
realizeaza incizii la undul sacului vestibula, in regiunea
tuberozitatii pentru deschiderea spatiilor profunde. In
fiecare zona incizata se aplica cite doua tuburi de drenaj
si spalaturi cu ser antigangrenos, enzime preoteolitice,
antibiotice. Se asigura un tratament sistemic cu
antibiotice, bacteriostatice, dezintoxicante, etc.
 P r e g ă t i r e a bo l n avu l ui către intervenĘia
chirurgicală ( p r e g ă t i r e a p si h o l o gi c ă,
m e d i c a m e n t o a s ă , pregătirii g e n e r a l e ş i
locale).
• Pregatirea pentru interventii cuprinde totalitatea masurilor de psihica, fizica si
medicameantoasa.
• Explicarea bolnavului necesitatea si scopul interventiei, sa cistigam incredere si
colaborare la examinare , investigatzii, anestezie si operatie.
• Asezarea bolnavului in fotoliu intr-o pozitie corecta si comoda,cu capul bine
fixat, cu hainele desfacute la git.
• Prelucrarea antiseptica a cavitatii bucale.
• Pregatirea instrumentariului pentru examinare si interventiile
chirurgicale(tavitele sa fie acoperite)
• Prelucrarea cimpului operator cu antiseptice(apa oxigenata, eter, alcool, iod,
solutie Liugol.)
• Pregatirea fizica a bolnavului.
• Scopul principal al pregatirii preoperatorie a bolnavului(reducerea riscului
anesteziei si interventiei chirurgicale.)
• Curatirea sistemului nervos al bolnavului de supraexcitatii.
• Pregatirea medicamentoasa a pacientului(generala si locala).
• Pregatirea psihica a pacientului consta în explicarea
bolnavului necesitatea și scopul intervenției, să cîștigam
incredere și colaborare la examinare, investigații
anestezice și operație. Se îndepă rteaza teama, starea de
excitație, asigurîndu-l de o buna anestezie, i se cistiga
increderea și colaborarea. Bolnavilor li se creeaza un
regim de protecție: liniște, buna îngrijire, somn regulat.
• Pregatirea fizica constă în așezarea bolnavului în poziție
corecta și comodă , cu capul bine fixat, cu hainele
desfă cute la gît, cu obiectele care i-ar jena respirația
îndepartate, cu o pregă tire corespunză toare a gurii, cu
protezele mobile scoase. Bolnavul va fi nemincat de
cîteva ore, cel puțin 5-6 ore pentru anestezia generală .
• Pregatirea medicamentoasă (premedicația) face parte
integrantă din anestezia moderna, atît locoregională cit
și generală .
• Prin premedicație se reduce excitabilitatea SNC, îndeosebi a scoarței, diminuînd
anxietatea, teama de intervenție, se deprima activitatea reflexa vagala diminuînd
secreția salivară și bronșica, se scade metabolismul și deci necesarul de oxigen și
substanțe anestezice, se ridica pragul de percepție dureroasă la pacienții care
urmează a fi supuși unei intervenții dureroase sau se determina analgezia la pacienții
cu dureri, se reduc unele efecte nefavorabile ale substanțelor anestezice, potențînd
acțiunile lor favorabile și ușurînd anestezia.
• Premedicația este obligatorie: la copii, la pacienții anxioși
• la bolnavii cu reflexe exagerate, hipersalivație, mișcari dezordonate ale limbii.
• Medicamente folosite pentru premedicație:
• Sedative și neuroleptice- barbiturice cu acțiune medie și lungă Barbital, cu actiune
scurta pentobarbital. Sunt sedative hipnotice și anticonvulsivante fenotiazine,
benzodiazepine, dintre care cel mai utilizat este Diazepamul, sedativ, anxiolitic,
miorelaxant, anticonvulsivant, creaza amnezie tranzitorie.
• Vagolitice: atropina sau scopolamina, diminuă reflexele vagale, inhiba secrețiile
salivare, bronșice, previne spasmul bronșic și laringian.
• Analgezice, rezervate pacienților cu dureri: Morfina, cu acțiune maximă la o oră după
injectare subcutanată . Hidromorfon, Pethidina, Meperidina etc.
SelecĘia anestezicilor ş i m e t o d e l o r d e anestezie.

• Selectia anestezicelor depinde de unii factori:

• Efectul anestezic puternic , care sa asigure o anestezie

completa
• Inductie suficient de scurta

• Durata adecvata a anesteziei

• Toxicitatea sistemica redusa

• Sa nu produca iritatii locale

• Raport bun eficienta/toxicitate

• Incidenta scazuta a efectelor

adverse, lidocaina , benzocaina )-cele mai intrebuintate

(articaina
Metode utilizate : anestezia tronculara periferica
 Principiile d e b a z ă în efectuarea inciziilor
(estetice, regionale, m ă r i m e a ş i pr o f u n z i m ea
inciziilor în de p en denĘă d e t o p o g r a f i a nervilor
şi v a s e l o r s a n g v i n e etc.).
• Incizia se practica in zine declive pentru a
permite drenajul gravitational
• Incizia se practica in zonele centrale ale
tumefactiei slab vascularizate
• Incizia trebuie sa faciliteze abordarea spatiilor
fasciale afectate , dar si a spatiilor fasciale
vecine ce ar putea fi afectate de extensia
supuratiei
MULTUMESC!