Curs 2 Infecţiile cranio-maxilo-faciale.

Tesuturile moi perimaxilare sunt frecvent sediul unor procese infectioase care imbraca
aspecte variate in functie de forma anatomo-patologica, localizare, virulena germenilor,
capacitatea de aparare imunologica a organismului.
De obicei, flora microbiana este nespecifica, mixta, polimorfa
87% plurimicrobiene
13% monomicrobiene – cultura unica este semn de gravitate
Flora cauzala este dominata atat calitativ, cat si cantitativ de germenii aerobi.

Germenii cel mai frecvent implicati:

Streptococul beta-hemolitic→ genereaza enzime de tipul streptokinazei si
hialuronidazei, care depolimerizeaza fibrina si substanta fundamentala a
tesutului conjunctiv, creând conditii pentru difuzarea infectii de-a lungul
planurilor anatomice, cu aparitia unui tablou clinic de supuratie difuza
Stafilococul auriu→ elibereaza enzime de tipul colagenazelor, care tranforma
fibrinogenul in fibrina, limitand astfel extinderea procesului supurativ
Pseudomonas aeruginosa
Clostridii - apar in patologia traumatica, cand plagile sunt asociate cu
patrunderea de corpi straini, distrugeri tisulare.

Procesele infectioase ale tesuturilor moi perimaxilare au urmatoarele cauze:

- Leziuni dento-parodontale sunt cel mai frecvent cauza proceselor septice perimaxilare:
- caria cu gangrena pulpara complicata cu parodontita apicala acuta supurata
- pungi parodontale adanci
- fracturi dentare
- accidente de eruptie ale dintilor temporari si definitivi
- leziuni traumatice – fracturile portiunii dentate ale mandibulei sunt de regula fracturi
deschise in cavitatea orala septica, si se pot infecta, din focarul de fractura fiind
însămânțate spatiile perimaxilare
- osteomielita maxilarelor- este insotita adesea sau poate chiar debuta printr-o supuratie
perimaxilara
- litiaza salivara infectata (abcesul salivar) – poate insamanta lojile din imediata
vecinatate a glandei – submandibulara, sublinguala, parotida
- tumorile maxilarului – chisturile se pot suprainfecta
- corpii straini patrunsi accidental prin mucoasa sau tegumente
- infectii faringo-amigdaliene pot difuza in tesuturile perimaxilare
- furunculele
- complicatiile anesteziei loco-regionale – daca nu se respecta regulile de
asepsie/antisepsie in timpul punctiei anestezice, pot aparea supuratii uneori cu caracter
destul de grav dupa anestezii tronculare periferice la tuberozitate ( in spatiul pterigo-
maxilar) sau la spina spix ( in spatiul pterigo-mandibular)

1
- complicatiile extractiei dentare, in cazurile in care nu s-a ales momentul optim pentru
realizarea extractiei - extractia facuta ”la cald”, fara posibilitatea drenarii alveolare a
colectiei; cand dupa extractie nu s-au indepartat elementele patologice din alveola sau
in urma extractiilor traumatizante
- complicatiile diferitelor tratamente stomatologice – obturatii coronare cu mortificari
pulpare, obturatii radiculare cu depasire, tratamente ortodontice cu exercitari de
tractiuni sau presiuni exagerate.

Mecanisme patogene

1. Calea transosoasa – procesul periapical migreaza de-a lungul canalelor Havers, care
se dilata (faza endoosoasa); ulterior procesul supurativ difuzeaza transosos pe calea
minimei rezistentei, pe directia in care procesul alveolar are dimensiunea cea mai
redusa si ajunge sub periost, pe care la inceput il decoleaza (faza subperiostala), apoi
il erodeaza si ajunge in tesuturile moi perimaxilare (faza de supuratie). Apare tabloul
clinic de supuratie periosoasa sau de supuratie a spatiilor fasciale primare.
2. Calea submucoasa - intalnita in parodontopatiile marginale cronice, in accidentele
de eruptie ale dintilor, fracturi de maxilare. Colectia supurata difuzeaza intre os si
fibromucoasa.
3. Calea directa – in traumatisme cu retentie de corpi straini si in punctiile anestezice
septice
4. Calea limfatica – in infectii faringo-amigdaliene sau dento-parodontale; procesul
supurativ difuzeaza in ganglionii locali sau loco-regionali.

Forma anatomo-patologice

1. Celulita acuta este primul stadiu in evolutia procesului septic, stadiul presupurativ,
reversibil. Se caracterizeaza prin vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare,
marginatie leucocitara, proces mediat chimic de histamina si alte substante cu
actiune similara. Se constituie un exsudat inflamator. Clinic apare o tumefactie
dureroasa, cu tegumente congestionate. Starea generala este moderat alterata, cu
febra si frison.
Celulita se poate remite spontan sau dupa tratament antibiotic.
Se poate croniciza in cazurile in care infectia evolueaza de la inceput lent, datorita
virulentei scazute a germenilor, sau dupa tratamente antibiotice incorect conduse.

2. Abcesul este o colectie purulenta limitata, constituita din tesuturi necrozate, celule
partial sau complet distruse, germeni fagocitati sau chiar vii. In jurul colectiei exista
o bariera biologica de origine histiocitara (membrana piogena) formata din vase de
neoformatie, histiocite, limfocite, plasmocite, polinucleare si la periferie fibroblasti.
Consistenta si mirosul puroiului sunt in functie de germenii cauzali si de terapia
antibiotica instituita.

2
 Clinic, tumefactia deformeaza regiunea, este dureroasa, tegumentul sau mucoasa
acoperitoare sunt congestionate, la palpare se deceleaza fluctuenta. Starea generala
este alterata - febra, frison, tahicardie.
Tratamentul consta in incizia si drenajul colectiei purulente.
Abcesele netratate se pot fistuliza, pot difuza in lojile vecine sau pot invada osul din
vecinatate, producand osteomielita.

3. Flegmonul este forma difuza a proceselor supurative, cu caracter extensiv. Se

caracterizeaza prin tromboza septica vasculara, necroza intinsa, cu aparitia de
sfacele.
Clinic se remarca o tumefactie dura, lemnoasa, cu tegumentele acoperitoare
cianotice, destinse sau livide.
Starea generala este marcata de prezenta sindromului toxico-septic.

Sindromul toxico-septic se instaleaza atunci cand la infectie se adauga unul sau mai
multe din urmatoarele semne:

a. Generale
- T > 38°C sau T ˂ 36°C
- Alterarea statusului mental
- Alura ventriculara > 90 batai/min sau > 2 x valoarea normala
- Tahipnee
- Edeme
- Hiperglicemie in absenta diabetului zaharat
b. Inflamatorii
- Leucocitoza sau leucopenie sau forme imature > 10%
- Proteina C reactiva sau procalcitonina > 2 x valoarea normala
c. Hemodinamice
- TA s ˂ 90mmHg
d. Disfunctii de organ
- Hipoxie
- Oligurie ˂ 0,5ml/kgc/h
- Creatinina peste 2mg/dl
- Trombocite ˂ 100 000/mm3
e. Scaderea perfuziei tisulare

Tratamentul urmareste echilibrarea starii generale si incizia si drenajul tuturor spatiilor

fasciale implicate in procesul supurativ. Flegmoanele netratate corespunzator au o evolutie
letala.

Principii generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale

1. Supuratia este o urgenta medico-chirurgicala, iar tratamentul trebuie sa fie precoce

si complex – medicamentos si chirurgical

3
2. Incizia se practica in zone declive, pentru a favoriza drenajul colectiilor. Exceptie
fac situatiile in care necesitatile estetice sunt mari, in aceste cazuri inciziile fiind
practicate in zone estetice
3. Incizia nu se practica in zonele centrale ale colectiei, in care vascularizatia
tegumentului este deficitara
4. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile fasciale interesate,
extinderea spre spatiile invecinate, structurile vitale prezente la acest nivel
5. inciziile vor fi largi pt a facilita drenajul colectiilor si evacuarea tesuturilor necrozate
6. drenajul supuratiei se practica cu tuburi care se mentin 24-72 ore pâna la diminuarea
semnificativa a secretiei purulente sau disparitiei acesteia
7. tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical in functie de amploarea
procesului suparativ si starea dintelui cauzal evaluata clinic si radiologic
8. tipul anesteziei

Anestezi loco-regionala – indicatii:

- abcese periosoase fara implicarea spatiilor fasciale secundare
- pacienti care refuza nestezia generala
- pacienti cu stare generala alterata, cand anestezia generala este
contraindicata

Anestezie generala – indicatii:

- abcese de spatii fasciale
- supuratii cu evolutie extensiva si rapida
- pacienti necooperanti sau copii sub 10 ani
9. antibioterapia se asociaza tratamentului chirurgical in urmatoarele situatii:
- pacienti imunocompromisi
- pacienti in varsta
- supuratii cu evolutie extensiva si rapida
- supuratii in spatii fasciale secundare
- supuratii perimandibulare cu evolutie indelungata
- stare generala alterata
10. antibioterapia de prima intentie utilizeaza antibiotice uzuale, de regula o asociere
eficace pe flora aeroba si anaeroba

Penicilina 3-6 mil UI/zi im sau iv in 4 prize

Ampicilina 500 mg/6 ore sau 1g la 8-12/ore pana la 6g/zi, im/iv
Augmentin 875/125mg amoxicilina/acid clavulanic 1cp/8-12 ore po sau 1g la 6,8
sau 12 ore Im/iv
Cefalosporine generatia a 3-a – cefotaxim, cefoperazona, ceftriaxon, ceftazidim
Cefalosporine generatia a 4-a – cefpiroma, cefixima, ceftibuten
Clindamicina 300-600 mg la 8-12 ore, po sau iv
Gentamicina 3-6 mg/kg/zi in doza unica sau 2 doze
Metronidazol 500 mg la 6-8 ore, maxim 2g/zi – asociat in infectii cu bacterii
anaerobe

4
 Vancomicina 2g /zi in 2 sau 4 prize
Carbapeneme - antibiotice de ultima intentie meronem, imipenem/cilastatin,
ertapenem

11. antibioterapia tintita conform antibiogramei se indica in :

- tratament initial ineficient
- evolutie rapida, severa
- supuratii care intereseaza spatii fasciale secundare
- pacienti cu alergie la antibioticele uzuale administrate empiric
- pacienti in varsta, imunocompromisi sau cu afectiuni sistemice
- supuratii perimandibulare, cu risc de osteomielita
- supuratii trenante, cu evolutie indelungata
12. vindecarea plagilor se va realiza per secundam

Clasificarea infectiilor

Infectii nespecifice

1. infectii periosoase
- spatiul vestibular
- spatiul palatinal
- spatiul corpului mandibular
2. infectiile spatiilor fasciale
- primare maxilare
- bucal
- canin
- infratemporal
- primare mandibulare
- bucal
- submandibular
- submentonier
- sublingual
- secundare
- maseterin
- pterigo-mandibular
- temporal superficial si profund
- latero-faringian
- prevertebral
- parotidian
- localizari particulare
- abcesul limbii
- abcesul orbitei
3. supuratii difuze
- flegmonul difuz hemifacial
- flegmonul de planseu bucal

5
 4. fasciite necrozante
5. limfadenite
6. infectii osoase

Infectii specifice
1. sifilis
2. tbc
3. actinomicoza

Spatiile fasciale sunt zone delimitate de fascii care pot fi destinse de procesul inflamator.
Aceste zone sunt spatii potentiale care nu exista la omul sanantos, dar pot deveni reale in
infectii. Spatiile care sunt implicate direct sunt cunoscute ca spatii fasciale primare. Extinderea
infectiei dincolo de insertia ms.buccinator, milohioidian, orbicularis oris→implicarea spatiilor
fasciale.

Fascia cervicala superficiala - inveleste

- ms.platisma
- Ms.mimicii - cu care alcatuieste sistemul musculo-aponevrotic superficial (SMAS)
- Ms.epicranieni – galea aponeurotica

Fascia cervicala profunda

- Situata profund de ms.platisma
- Inveleste ms, vase, nervi, viscere la nivelul gatului
- Se intinde de la baza craniului pana la baza gatului
- Se continua cu structurile mediastinale ale toracelui la nivelul aperturii toracice
superioare
- 3 portiuni:
• Anterioara – situata suprahioidian
- Inveleste mandibula, ms.masticatori, gl.parotida (fascia parotideo-
maseterina)
• Mijlocie – inveleste ms.infrahioidieni, traheea,laringele, esofagul, gl.tiroida,faringele –
(fascia viscerala)
• Posterioara - inveleste AC, VJI, n X – teaca carotica
- Se continua post, luand numele de fascie prevertebrala si fascie alara
• Fascia prevertebrala – se intinde de la baza craniului pana la diafragm
- Inveleste musculatura post a gatului, cu exceptia ms.trapez si coloana
vertebrala in portiunea cervicala
• Fascia alara – se intinde de la baza craniului la T4.

Clasificarea spatiilor fasciale (Peterson)

Spatii fasciale primare
▪ Maxilare
▪ Bucal
▪ Canin

6
 ▪ Infratemporal
▪ Mandibulare
▪ Bucal
▪ Submandibular
▪ Sublingual
▪ Submentonier
Spatii fasciale secundare
▪ Maseterin
▪ Pterigo-mandibular
▪ Temporal superficial si profund
▪ Laterofaringian
▪ Prevertebral

Abcesul de spatiu submandibular

Delimitare
• Ant:burta ant.a digastricului
• Post: burta post a digastricului
• Sup:mandibula, ms.milohioidian
• Inf:hioidul
• Med:ms.milohioidioan, hioglos, stiloglos
• Lat:tegument, platisma
• Recesus = portiunea post.a spatiului submandibular, distal de ms.milohioidian,
despartita de cavitatea orala prin mucoasa planseului bucal

Etiologie
• Infectii dento-parodontale ale molarilor inferiori
• Litiaza salivara submandibulara infectata
• Adenitele submandibulare supurate
• Extensia unui proces uspurativ localizat intr-o loja/spatiu invecinat – sublingual,
parotidian, bucal, laterofaringian

Clinic
• Tumefactie in regiunea submandibulara, ce se poate extinde ant catre reg.submentoniera
si post catre SCM
• Tegumentele sunt destinse si lucioase, calde
• Palparea este dureroasa – initial se percepe impastare, apoi apare fluctuenta
• Trismus
• Mucoasa planseului bucal si a pilierului amigdalian anterior este congestionata si
edematiata
• Evolutie in recesus - fluctuenta pe fata interna a mandibulei, in dreptul ultimilor 2 molari
• Tulburari functionale – masticatie si deglutitie – disfagie cu odinofagie

7
 • Stare generală alterata – febra, frison, tahicardie

Tratament
Incizia endoorala – cand supuratia evolueaza in recesus – la nivelul bombarii maxime,
in dreptul ultimilor 2 molari
−Drenaj 24-48 h
Incizia exoorală – in 1/3 post a reg. submandibulare
− Drenaj 48-72h
Tratamentul dintelui cauzal
Tratament medicamentos

Abcesul de spațiu latero-faringian

Etiologie
Pericoronarite supurate ale molarilor de minte inferiori
Amigdalite
Otite medii
Parotidite supurate care au efractionat capsula

Clinic
Debut cu dureri la deglutitie
Compartiment ant.
− Bombarea peretelui lat.al faringelui
− Devierea uvulei spre partea sanatoasa
− Tumefactie subangulomandibulara
− Trismus accentuat
− Dispnee, disfagie, odinofagie
Compartiment post
− Tumefactia peretelui postero-lat si pilerului amigdalian post.
− Trismus discret
− Torticolis – implicarea n.XI
− SG alterata - tahicardie, cefalee, agitatie, febra, frison, curbatura,
ameteli
Sd. Horner – implicarea ggl.cervical sup
− Ptoza palpebrala
− Mioza
− Anhidroza hemifaciesului respectiv
− Cu sau fara enoftalmie
Complicatii
Hemoragii ale vaselor mari – ACI, VJI
Propagarea infectiei catre endocraniu sau mediastin, de-a lungul vaselor

8
 mari
Insuficienta respiratorie obstructiva acuta prin edemul glotei

Tratament
Incizie endoorala - supuratiile compartimentului ant, cand colectia este
superficiala, fiind acoperita doar de mucoasa faringiana aflata in tensiune
Incizie verticala paralela cu rafeul pterigomandibular, ce va
interesa strict mucoasa
Se patrunde intre ms.pterigoidian medial si constrictorul sup.al
faringelui
A.faringiana ascendenta
Drenajul nu este indispensabil – contractia ms faringovelari
asigura evacuarea colectiei
Incizie exoorală – supuratiile compartimentului posterior/toata loja
Incizie submandibulara
Incizii pre- si retroSCM - cand supuratiile au tendinta de a fuza
catre mediastin

Abcesul de spatiu retrofaringian

Etiologie
Extinderea proceselor infectioase din spatiile vecine

Clinic
Febra, frison
Odinofagie
Dureri cervicale
Redoarea cefei
Greturi, varsaturi
Examen clinic local
Tumefierea gatului
Bombarea peretelui post.al faringelui
Sialoree
Dispnee

Complicatii
Insuficienta respiratorie acuta obstructiva – prin bombarea accentuata
a peretelui post al faringelui
Fistulizare la nivelul peretelui faringian cu aspiratia secretiei purulente
si pneumonie de aspiratie consecutiva
Difuzarea infectiei in spatiul prevertebral si apoi descendent in

9
 mediastin

Tratament
Incizie cervicala - pe marginea ant a SCM - lateral de cartilajul
tiroidian, medial de teaca carotica
Incizie endoorala – in colectii strict limitate. Incizie verticala pe linia
mediana cu sectionarea ms.constrictor superior al faringelui

Abcesul de spațiu prevertebral – “danger space”

Delimitare
Ant – fascia alara
Post – fascia prevertebrala, corpii vertebrelor, ms.profunzi ai gatului
Lat – procesele transverse ale vertebrelor

Etiologie
Extensia supuratiilor din spatiile invecinate

Clinic
Febra
Frison
Odinofagie
Dureri cervicale
Redoarea cefei
Greturi
Varsaturi
Tumefierea gatului
Bombarea peretelui post.al faringelui - unilat
Dispnee
Disfonie
Extensie in mediastin !!

Tratament
Similar supuratiilor de spatiu retrofaringian
Dupa deschiderea spatiului retrofaringian se patrunde in spatiul
prevertebral prin fascia alara

Infectiile spatiilor fasciale cu localizari particulare

1. Abcesul limbii

Etiologie
Leziuni traumatice

10
 Hematoame sau formatiuni tumorale suprainfectate
Difuzarea proceselor septice din spatiile vecine
Localizare
2/3 anterioare – portiunea mobila
1/3 posterioara
Superficial/profund
Supuratie difuza
Clinic
Tumefierea limbii
Amprentele dintilor pe marginile laterale ale limbii
Infiltratul inflamator se poate extinde si la nivelul planseului bucal
Miscarile limbii sunt dureroase
Tulburari de deglutitie, fonatie, respiratie

Diagnostic diferential
1. Chisturi dermoide suprainfectate – evol.indelungata
2. Tumori maligne ale limbii suprainfectate

Tratament
Incizie orala
In supuratiile portiunii mobile
Pe maxima bombare, longitudinale, paralele cu marginile limbii
sau cu linia mediana
Incizie cutanata
Supuratiile bazei limbii
Incizie arcuata intre menton si hioid
Se traverseaza ms.planseului oral pana la baza limbii- sub
control palpator

Abcesul orbitei

Etiologie
Sinuzite etmoidale, frontale, maxilare
Extinderea din spatiile vecine – infratemporal, bucal
Clinic
Edem palpebral intens, sup/inf, unghiul int/ext- in functie de cauza
supuratiei
Dureri pulsatile la nivelul orbitei
Tegumentele pleoapelor congestionate si lucioase
Chemozis
Exoftalmie moderata
Durere la presiunea pe GO
Mobilitate diminuata a GO

11
 Reflex fotomotor pastrat
SG alterata

Tratament
Incizie cutanata
Unghiul intern – in sinuzite etmoidale
Marginea sup.a orbitei- sinuzita frontala
Marg.inf, unghiul extern- sinuzita

Supurații difuze

Sunt procese infectioase cu tendinta extensiva și necroza tisulara marcata. Nu este

prezenta o colectie supurata bine delimitata.
Flora cauzala – polimorfa, germeni aerobi si anaerobi - toxine (neurotoxine,
miotoxine, neurolizine).
Autorii americani numesc supurațiile difuze celulite, celulite acute, celulite maligne -
Fapt ce creează confuzii cu termenul de celulita utilizat de noi, ce se referă la inflamatia
potential reversibila de tip seros.
Tesuturile sunt infiltrate cu o serozitate sangvinolenta, rareori sangvinopurulenta, foarte
fetida, adesea continand gaze datorita germenilor anaerobi.

Clinic :
Evolutie progresiva
Fenomene toxico-septice generale
Discordanta puls/temperatura
Insuficiente multiple de organ

Factori favorizanti:
Scaderea rezistentei organismului
Surmenaj
DZ
Chimioterapie
Corticoterapie
Boli casectizante
Virulenta crescuta a florei
Antibioterapia incorect condusa

1. Flegmonul planseului bucal /angina Ludwig (Angina Gensoul – autori francezi;

Angina Ludovici, angina maligna, morbus strangularis). A fost descrisă de către Wilhelm
Friedrich von Ludwig 1836. Numele provine de la cuvântul grecesc “ankhon”= a strangula.
Supuratia cuprinde toate spatiile planseului bucal: sublinguale, submentonier,
submandibulare. Punctul de plecare este spatiul sublingual.

12
 Etiologie
Procese septice dento-parodontale ale molarilor inferiori
Pericoronarite molarului de minte inferior
Clinic
Debut – supuratie de spatiu sublingual
Tumefactia sublinguala se extinde rapid bilateral si fuzeaza rapid
submandibular bilateral si submentonier
Tumefactie masiva de la gonion la celalalt
Edem difuz gelatinos la periferie – genian, cervical, supraclavicular,
presternal - ”edem in pelerina”
Tegumente nu prezinta fenomene inflamatorii acute; livide, marmorate,
± sfacele/flictene
Palpare: duritate lemnoasa, absenta fluctuentei, ± crepitatii gazoase in
faze avansate
Planseul bucal anterior bombeaza deasupra marginii incizale a
frontalilor inferiori – ”cresta de cocos”
Mucoasa rosie-violacee, edematiata, depozite fibrino-leucocitare – false
membrane
Limba impinsa în sus și posterior, marita in volum, amprentele dintilor
Palpare bimanuala – duritatea lemnoasa a tesuturilor din lojile interesate
si eventual crepitatii gazoase
Tulburări functionale
Trismus
Odinofagie/disfagie
Dispnee – initial de cauza obstructiva, ulterior de cauza
centrala prin intoxicarea centrilor respiratori bulbo-pontini
Disfonie
Salivatie abundenta, saliva este vascoasa
Halena fetida
Stare toxica – septica se instaleaza in primele 2 zile de la debut: adinamie/agitatie,
facies pamantiu, subicteric, cianotic. Initial apare febra 39-40° C, ulterior discordanta intre puls
(tahicardic >120/min, slab perceptibil) si temperatura (37-37,5 °C ).
Neutrofilie, leucocitoza, devierea la stanga a formulei Arneth, anemie
Oligurie cu albuminurie, cilindrurie, glicozurie
Aparitia dispneei toxice bulbare – semn de gravitate deosebita!
Evolutia este rapida si daca nu se intervine eficient, fenomenele toxico-
septice generale si simptomele locale se agraveaza, putand conduce pana la sfarsit letal. Pot
aparea complicatii prin extinderea infectiei spre craniu (meningita, tromboflebita de sinus
cavernos), mediastin (mediastin), plaman (gangrena pulmonara).

Tratament
Incizie submentosubmandibulara bilaterala, de la un gonion la
celalalt

13
 Sectionarea burtilor ant.ale digastricului, milohioidianului
Drenarea larga a tuturor spatiilor planseului bucal
Explorarea spatiilor latero-faringiene si a limbii
Se evacueaza o serozitate murdara si fetida
Drenaj 5-7 zile; irigatii cu solutii antiseptice de 4-6 ori pe zi
Reechilibrare hidro-electrolitica
Hidratare
Tonice cardiace
Vitamine
Antibioterapie
Antiinflamatorii
Evolutia favorabila evidentiata prin:
Aparitia in plaga a secretiei purulente
Disparitia fenomenelor toxicoseptice

Fasciita necrozanta

Afectiune rară de tip gangrenos care intereseaza tesuturile dermale si fasciile,

subminand structurile superficiale cutanate, insotite de alterarea starii generale de tip
toxicoseptic. Evolutia este rapida si are rata inalta de mortalitate.
Apare mai frecvente la extremitati si in regiunea abdominala.

Etiopatogenie
Infectie cu streptococ beta-hemolitic grupa A, ce determina necroza
fasciei, a tesutului subcutanat si a vaselor sangvine
Stafilococ auriu, germeni anaerobi, gram negativi
Factorii favorizanti - Afectiuni ce determina tulburari vasculare periferice, cu
modificari ale peretilor vaselor cu calibru mic:
DZ
Ateroscleroza
Obezitate
Malnutritie
Etilism cronic
Mixedem
Corticoterapie indelungata
Poarta de intrare nu este decelata intotdeauna
Traumatisme cu solutii de continuitate
Afectiuni dento-parodontale supurative
Complicatie postop. a inciziilor de supuratii ale spatiilor primare sau
secundare
Tromboza septica a vaselor terminale determină necroza sistemului musculo-
aponevrotic
Initial infectia este localizata subcutanat

14
Se poate extinde si la fascia cervicala profunda

Tablou clinic

Debut – congestia tegumetului

Dureri locale atroce
Ulterior – tumefactie ce se extinde rapid
Stare generală cu fenomene toxico-septice
In evolutie – hipoestezia tegumentului prin afectarea terminatiilor
nervoase senzitive de catre tesutul necrotic
Tegumentul devine brun violaceu datorita trombozei vasculare septice
→ necroza si lichefactia tegumentului cu expunerea fasciei si tesutului
celular subcutanat necrozat

Tratament
Deschiderea si drenajul spatiilor afectate
Necrectomie = indepartarea tesuturilor necrozate
Irigatii cu solutii antiseptice
Antibioterapie cu spectru larg
Plastia defectelor cutanate dupa stingerea procesului infectios

Complicatiile infectiilor oro-maxilo-faciale

Infecțiile oro-maxilo-faciale sunt afectiuni cu potential letal !! prin

Obstructia cailor aeriene superioare
Starea septica
Extinderea catre alte structuri

1. Mediastinita
Mediastinul superior
Sup: apertura toracica sup
Inf: plan oblic ce trece prin jonctiunea dintre manubriul sternal si corpul
sternului si marg.inf. a T4
Lat: pleura; varfurile pulmonilor
Mediastinul anterior
Ant: sternul
Post: fata ant.a pericardului
Lat: pleura
Inf: diafragmul
Mediastinul mijlociu
Ant: plan tangent la fata ant.a pericardului
Post: plan frontal ce trece prin baza inimii
Lat: fetele mediastinale ale plamanilor

15
 Mediastinul posterior
Ant: plan frontal ce trece prin baza inimii
Post: corpurile vertebrale T5-L2

Mediastinita este o afectiune extrem de severa, cu o rata crescuta de mortalitate. Cel

mai frecvent apare ca o complicatie a chirurgiei cardiace.
Clinic
Alterarea marcata a SG
Febra
Dispnee
Tahicardie
Hipotensiune arteriala
Durere toracica si mediastinala
Emfizem subcutanat
Semnul Hamman – crepitante ascultate precordial, sincrone cu
zgomotele cardiace
Paraclinic
Leucocitoza, neutrofilie, devierea la stanga a formulei leucocitare
Radiografia de torace – pneumomediastin; nivele aerice in mediastin;
largirea mediastinului
Dg – CT toracic
Tratament – drenaj mediastinal prin toracotomie deschisa
Asocieri de antibiotice in doze mari

2. Tromboza sinusului cavernos

Se produce prin formarea de emboli septici, care vor fi antrenati in fluxul venos.
Cai de diseminare
Ant:v.angulara→v.oftalmica sup/inf →sinus cavernos
Post:v.faciala transversa →plexul venos pterigoidian →sinusul venos
pietros inf →sinusul bazilar →sinusul cavernos
Debut
Dureri oculare
Sensibilitate la presiunea pe GO
Stare generala alterata, febra, frisoane
Pareza n.VI – imposibilitatea miscarilor de lateralitate
In evolutie
Edem palpebral
Chemozis
Ptoza bulbara
Afectarea n.III, IV, ram oftalmic n.V →oftalmoplegie, pierderea
reflexului fotomotor, midriaza, hipoestezia reg.frontale si a pleoapei sup
Simptomatologia apare bilat.atunci cand tromboza se extinde in partea
opusa

16
Examenul fund de ochi:
Congestie venoasa
Hemoragii retiniene
Dg.de certitudine- CT
Tratament - specific neurochirurgical

17