Leziuni ale partilor moi oro-

faciale
Etiologie

• Accidente rutiere
• Agresiuni umane si animale
• Caderi
• Accidente de sport
• Automuscare

• 20-40 ani
• Vascularizatia bogata a teritoriului
• ->rezistenta buna la infectii
• -> vindecare rapida
• B 80%
Escoriatia
• Solutie de continuitate
superficiala
• Forte de frecare, ce actioneaza
tangential care indeparteaza
straturile superficiale ale
tegumentului (epiderm si partial
dermul)
• Dureroase – descoperirea
terminatiilor nervoase din derm
TRATAMENT
• Igienizare cu apa si sapun
• Irigare cu solutii saline
• Indepartarea corpilor straini pt evitarea tatuajului traumatic
• Unguent antibiotic
• Reepitelizare- 7-10 zile
• Daca leziunea intereseaza dermul reticular - cicatrice
 • Produsa de obiecte cu suprafata neascutita
• Tegumentul si mucoasa – intacte
Contuzia • Este rezultatul presiunii exercitate de agentul
trumatizant pe tesuturile moi acoperitoare
1. Echimoza

• Extravazarea sangelui in spatiile intercelulare, prin ruperea

vaselor capilare
• Rol de “marca” cu valoare in identificarea corpului vulnerant
• In interval de 10-12 zile isi modifica culoarea (hemoglobina-> bilirubina->biliverdina-
>hemosiderina)
• Apar la locul actiunii agentului impactizant sau la distanta
• Echimoze mastoidiene, palpebrale -> patognomonice pt fractura de baza de craniu
• Semn de probabilitate pt fracturile subiacente
• Echimoza in binoclu -> fractura de masiv facial, fractura etaj ant al bazei craniului
• Echimoza in monoclu ->fracturi malar
2. Hematomul

• Acumulare de sange extravazat prin ruperea

unor vase mai profunde si de calibru mai mare
• Difuz/circumscris/pulsatil
• Clinic – deformare dureroasa,
cu tegumentul acoperitor echimotic
• Fluctuenta/crepitatii
• Resorbtie insotita de stare febrila
• Hematoamele voluminoase – evacuare prin incizie – “peltea de coacaze”
3. Stupoarea musculara
• Contuzie musculara minima
• Reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a
muschiului traumatizat
• Reg. maseterina, temporala – compresiunea muschilor intre ramul
ascendent al mandibulei sau scuama temporalului si un corp
contondent bont
Plagile
• Intreruperi ale continuitatii tesuturilor, cu sau fara pierderi
de substanta, determinate de o cauza externa
 Plagile neinfectate Plagile infectate

• Lipsa contaminarii • Plagi contaminate

externe (pamant, saliva • Plagi mai vechi de 12
de animal, rugina) ore
• Plaga mai recenta de 6 • Plagi profunde
ore • Plagi asociate cu arsuri
 Principii de tratament in plagile maxilo-
faciale
• Decontaminarea si debridarea plagilor

• Explorarea plagii cu indepartarea corpilor straini,

• Spalaturi abundente cu ser fiziologic sau solutii antiseptice
• Excizia marginilor plagii cu aspect necrotic, cu conservarea maxima a
tesuturilor viabile
• Hemostaza
• Sutura primara imediata – in
primele 24 h de la traumatism

• Marginile plagii trebuie corect

repozitionate, afrontate si
suturate usor eversat, fara
tensiune
• Sutura cu fire separate sau “in
U”
• Sutura intradermica – plagi
taiate, cu margini nete, recente,
necontaminate
• Tegument – fire neresorbabile monofilamnet – polipropilena 5.0-6.0
• Mucoasa - fire resorbabile multifilament (PGA) sau monofilament
(polidioxanona)
• Plagi profunde sau penetrante- sutura in mai multe planuri (3.0-4.0)
• Clipsuri/capse – plagi ale scalpului,
tegumentului gatului
Adezivi tisulari

• Cianoacrilat – 1949; inflamatie marcata la nivelul tesuturilor

• N-2butilcianoacrilat – 1970; toxicitate neglijabila; aderenta
crescuta; rezultate cosmetice bune

• Proprietati antimicrobiene (Bruns, Worthington, 2000)

• Metoda rapida
• Plagi superficiale
• Copii
Benzi adezive – Steristrip
 Sutura primara intarziata

• Intre 24h si 3-4 zile de la traumatism

• Excizia tesuturilor necrotice

• Avivarea marginilor plagii
• Sutura
• Respectarea punctelor cheie
• Linia cutaneo-mucoasa
(vermillon-tegument)
• Marginea ciliara
• Pragul narinar
• Conturul pavilionului auricular
• Santurile cutanate
 • Structurile lezate vor fi pozitionate cat mai aproape de
pozitia lor anatomica
Alte principii in tratamentul plagilor
• Reconstructia defectelor post-traumatice se va face cu
tesuturi care prezinta caracteristice (culoare, textura,
grosime) cat mai apropiate de cele ale tesuturilor
afectate

Peterson, 2004
• Se va avea in vedere refacerea continuitatii structurilor afectate
(neurorafia – in cazul sectionarii trunchiurilor nervoase;
repozitionarea sau refacerea continuitatii canalelor de excretie ale
glandelor salivare)
• Firele de sutura vor fi mentinute 4-6 zile

• Remodelarea cicatricii – 1 an – 80% din rezistenta si elasticitatea

tegumentului normal
 Plagile muscate

• Mai frecvente la copii; in zona centrala a fetei

• Plagile muscate de om sunt mai virulente
• Caine, pisica, cal, urs
• Plagi infectate (polimicrobiene)
• Pisica – Pasteurella multocida
• Risc x2 – plagi mai profunde, punctiforme
• Irigare cu solutii saline
• Debridare
• Antibioterapie – amoxicilina/acid clavulanic
• Profilaxia antirabica
Baliga, Urolagin, Balihallimath 2012
Peterson, 2004
Plagile parenchimului glandular&canalului de
secretie
• Neindentificate -> fistule salivare, chisturi de retentie
• Cateterizarea canalului Stenon, injectare substanta de contrast,
urmarirea extravazarii prin plaga
 Canalul Stenon
• 7 cm
• Epiteliu, strat muscular neted,
adventice
• Ramul bucal al n.facial,
a.transversa a fetei
• A- intraglandular/post de
m.maseter
• B-m.maseter
• C – anterior de m.maseter
• Carl Nicoladoni (1847-1902)
• Prima anastomoza canal
Stenon -1896
• Anastomoza canalului Stenon pe cateter cu fir
monofilament 8.0-9.0
• Sectiune partiala – cateterul se inlatura
• Sectiune totala – cateterul se mentine 10-14zile
Tratamentul cicatricilor
• Revizia chirurgicala a plagii, cu repozitionarea punctelor cheie
• Detensionarea cicatricii retractile prin plastii in “V-Y” sau “Z”
• Excizia zonelor care prezinta tatuaje traumatice ca urmare a retentiei
de corpi straini
• Aplicarea de unguente
Factori de risc pentru vindecarea
intarziata a plagilor
• Factori generali
• DZ/alte boli metabolice
• Deficite nutritionale
• Imunosupresia
• Varsta avansata
• Radio/chimioterapie in antecedente
• Factori locali
• Plagi zdrobite
• Corpi straini restanti in plaga
• Folosirea excesiva a coagularii
• Sutura in tensiune
• Hematoame
• Suprainfectarea plagii
 Traumatisme
dento-alveolare
Etiologie
• Accidente de circulatie
• Accidente de sport
• Caderi
• Agresiuni
• Iatrogena – manopere de intubatie oro-traheala
Factori predispozanti

Carii, obturatii voluminoase

Boala parodontala: suport osos diminuat, dintii sunt
dislocati mai usor
Lucrari protetice
Implanturi dentare
Traumatisme anterioare
Anomalii de pozitie a dintilor:
Dentiția mixta
: 5-12 ani
Amelogenesis Imperfecta : anomalii ale smaltului,
Cu scaderea rezistentei dintelui
Dentinogenesis Imperfecta : tulburare de dezvoltare
a dentinei
• Mai frecvente

• Copii
• Frontalii – incisivi, canini
• Arcada superioara
Clasificare
• OMS modificat de Andreasen

• Leziuni dentare
• Leziuni ale tesuturilor dento-parodontale
• Leziuni ale procesului alveolar
• Leziuni ale mucoasei fixe si mobile
Leziuni dentare
Fisura coronara

• Leziune la nivelul smaltului, fara pierdere de

substanta
Fractura coronara nepenetranta
• Cu interesarea smaltului
Fractura coronara nepenetranta
• Cu interasarea smaltului si
dentinei
Fractura coronara penetranta
Fractura corono-radiculara
• Fragmentul coronar ramane
sustinut de gingie
• Pulpa poate fi sau nu expusa
Fractura radiculara
Traumatismele tesuturilor parodontale
• Contuzia parodontala

• Fara deplasare sau mobilitate anormala a dintelui

• Sensibilitate la percutie

• Expectativa
• Urmarirea periodica a vitalitatii dentare
Subluxatia
• Mobilitate dentara anormala
• Fara deplasare dentara
• Sensibilitate la percutia in ax si
transversala
• Sangerare in santul gingival

• Mobilitate grad I – dieta semisolida;

slefuiri selective
• Mobilitate grad II – fixarea rigida de
dintii vecini
• Urmarirea periodica a vitalitatii
pulpare
• Probabilitate mare de necroza pulpara
Luxatia cu intruzie

• Deplasarea dintelui in osul

alveolar, cu fracturarea acestuia
• Testul de percutie – sunet
metalic
• Absenta mobilitatii
Tratament
• Repozitionare imediata cu fixare la dintii vecini
sau
• Aplicare de forte ortodontice mici pt repozitionare (3-4 sapt); la 2-3
sapt.de la repozitionare – trat.endodontic
• Dinti temporari

• Extractia – daca dintele intruzat impidica eruptia dintelui permanent

Sau
• Reerupere spontana – daca dintele intruzat este deplasat vestibular si
pare sa nu intereseze dintele permanent
Luxatia cu extruzie
• Deplasarea partiala a dintelui in afara alveolei
• Mobilitate
• Test de vitalitate negativ de obicei
• Dinti permanenti – repozitionare manuala in relatie ocluzala corecta si
fixare rigida; evaluare periodica a vitalitatii pulpare

• Dinti temporari – extractie

Luxatia laterala
• A 2-a leziune ca severitate
• Dintele deplasat lateral, oral
sau vestibular
• Absenta mobilitatii
• Test de vitalitate negativ
• Percutie-> sunet metalic,
anchilotic

• Reducere si imobilizare 2-
8sapt
• Testarea vitalitatii dintelui
Avulsia completa

• Deplasarea dintelui in totalitate in afara alveolei

Tipuri de imobilizare
Fractura rebord alveolar
Fractura rebord alveolar