51.Tratamentul de urgenta in fracturile de mandibula.

Tratamentul consta in reducerea si imobilizarea provizorie a

fracturii ,astefel se previne deplasarea secundara a fracturii
deja existente si inlaturarea diferitelor dereglari functionale
care pot pune in pericol viata
accidentatului(hemoragie,asfixie,soc,comotie
cerebrala).Profilaxia suprainfectarii -administrarea
antibioticelor cu spectru larg,si administrarea serului
antititanic,pentru combatera durerii-analgezice.Eliberarea
oricarui obstacol anatomic sau mecanic din caile respiratorii sau
traheostomia.
Reducerea fracturilor: care consta in repozitionarea
fragmentelor in pozitia anatomica.
Imobilizarea de urgenta se poate practica la locul accidentului
sau in cabinetul stomatologic
Obiective: -diminuarea durerii
-reducerea hemoragiei
-reducerea riscului de asfixie (prin caderea limbii)
-permite transport de urgenta mai lejer
Metode de imobilizare de urgenta: 1-bandaj mento-cefali
2-fronda mentoniera
3-ligaturi interdentare monomaxilare
4-ligaturi interdentare intermaxilare
5-dispozitive monomaxilare
6-dispozitive bimaxilare
7-dispozitive mandibulo-craniene.
52.Metodele de reducere a fragmentelor,indicatii.
*Manual-sub anestezie tronculara periferica,atunci kind exista
angrenari,telescopari,basculari.
*Tractiune elastica intermaxilara-kind repozitionarea se poate
face fara dificultati sau se urmareste o dezangrenare lenta a
fragmentelor fracturate.
*Reducerea singerinda-mai rar si anume in cazurile kind
fractura se afla pe un segment edentat in zona unghiului
mandibular,retromolar,in cazul interpunerilor de tesuturi moi
intre capetele fracturate sau in instituirea tardiva a
tratamentului,kind a inceput deja sa se formeze calusul fibros.
53.Metode de imobilizare a fragmentelor in cadrul fracturilor
de mandibula.
*ortopedica: -dispozitive si aparate prefabricate
*imobilizare de urgenta:bandaj mento-cefalic,fronda
mentoniera,ligaturi interdentare monomaxilare(ligatura
hipocratica"in 8"ligatura "in scara"Panroy,ligatura in
punte),intermaxilare(ligatuta LeBlanc-fixarea mandibulei la
nivelul maxilei simetric de o parte si alta,ligatura Ernst 2 dinti
de la maxilari +2 dinti mandibulari,ligatuta Ivy-pentru dintii cu
retentivitate mica kiar si pentru cei frontali),dispozitive
monomaxilare(atela vestibulara simpla,atela dubla vestibulo
orala,arcuri bracket),bimaxilare,dispozitive mandibulo
craniene(fronda mentoniera cu capelina,dispozitivul
Darcisac,casca Ginestet).
*imobilizare definitiva-prin mijloace ortopedice(dispozitive
monomaxilare,intermaxilare si mandibulo-craniene)
*chirurgicala-ostiosinteza.


54.Cerintele principale in confectionarea atelelor.
*Trebuie sa asigure o imobilizare perfecta
*atela se cere adaptata intre ecuatorul dintelui si marginea
gingiei
*sa nu irite tesuturile cavitatii bucale
*sa fie modelata dupa arcada dentara in asa mod ca sa nu
traumatizeze periodontiul marginal
*materialul din care se confectioneaza sa fie moale,usor de
modelat
*sa fie supuse usor igienizarii
*sa nu se oxideze.
55.Indicatiile tratamentului chirurgical al fracturilor de
mandibula.
Se recurge la tratamentul chirurgical atunci chind dispozitivele
protetice nu pot asigura o reducere si imobilizare eficienta.Este
indicat in :fracturile cominutive,fracturi cu deplasari
importante,fracturi retrodentare sau de unghi,fracturi
angrenate greu de redus,fracturi cu interpozitii de parti
moi,fracturile la edentati.
56.Metode de osteosinteza.
*Osteosinteza cu fir metalic-printr-o incizie submandibulara se
descopera focarul de fractura ,se reduc fragmentele osoase in
pozitie corecta,apoi se foreaza la 1 cm de focarul de fractura in
fiecare fragment osos orificiide fiecare parte.Ligatura de sirma
trecuta prin orificii trebuie sa fie perpendiculara pe linia de
fractura.Dupa sutura plagii se instituie imobilizarea mandibulei
pe maxilar prin dispozitivul aplicat preoperator.
*Osteosinteza cu placa:se apliva pe marginea bazilara sau
vestibular si se fixeaza de os prin suruburi cu pas si virf
taios.Placutele de tip Visse miniaturalizate se aplica pe fata
vestibulara a osului fixind capetele fracturate cu 2 suruburi ce
trec prin placa in os de fiecare parte.
*Osteosinteza cu brosa metalica-brosa trece intre canalul
mandibular si corticala bazilara ,traversind focarul de fractura
si unind cele 2 fragmente osoase.
57.Metode de osteosinteza a fracturilor de mandibula in caz
de edentatie totala.
Kind fracturile nu sunt insotite de deplasari in cazul purtatorilor
de proteze se va face imobilizarea mandibulei pe maxilar prin
intermediul protezelor asociat cu o tractiune cu o fronda
mentoniera,kind bolnavii nu au proteze pentru imobilizare se
confectioneaza proteze sau placi acrilice cu val de ocluzie.
Kind deplasarile sunt mari sau exista obstacol in reducerea
corecta a fragmentelor se indica osteosinteza cu fir sau placa
metalica,dupa care se pot aplica protezele si tractiune cu
fronda mentoniera .In cazul unor deplasari importante ale
capetelor fracturate se prefera imobilizarea monomaxilara cu
ajutorul protezei sau a unei gutiere acrilice fixate cu fire
circummandibulare (serclajul perimandibular)
58.Complicatiile imediate in fracturile de mandibula.
ocul- mai ales la politraumatizati;
Asfixia-chind exista corpi straini sau secretii in cavitatea
bucala,sau in urma fracturilor duble ale arcului mandibular
chind limba cade in faringe provochind o asfixie mecanica;
Comotia cerebrala-datorata vibratiilor impactului masei
cerebrale;
Hemoragia-in cazul fracturilor cu dislocari mari,kind sunt lezate
vasele din canalul mandibular;
Leziunile nervoase-in fracturi cu decalaje mari care intereseaza
si canalul mandibular,se produc hipoestezii sau anestezii prin
elongare,compresie sau kiar sectionarea nervului alveolar
inferior intre capetele fracturate.
59.Complicatiile secundare in fracturile de mandibula.
*Infectia- este favorizata de faptul ca fracturile din portiunea
dentata sint deschise in cavitatea bucala,contaminindu-se din
mediul septic bucal inca din primele ore dupa
accident.Deasemenea fracturile pot produce mortificari ale
dintilor din vecinatatea focarelor de fractura ce duce la aparitia
infectiei secundare.Fracturile de mandibula se pot complica cu
osteite sau osteomielite ,fiind favorizate de mdiul septic
bucal,de prezenta corpilor straini sau de fragmente osoase
detasate,reducerea si imobilizarea tardiva a fragmentelor
osoase fracturate.
*Hemoragii secundare,tirzii-7 zile.
60.Complicatiile tardive in fracturile de mandibula.
*Consolidarea intirziata-mentinerea mobilitatii anormale a
fragmentelor osoase dupa 8-10 saptamini de la reducere si
imobilizare (cauze:factori generali-avitaminoze,deficiente ale
metabolizmului fosfo calcic ,proteic,insuficiente hipofizare,etc;
factori locali-interpunerea de parti moi intre fragmentele
osoase fracturate,reducerea si imobilizarea tardiva si
incorecta,etc.)
*Pseudartroza-kind lipsa de consolidare depaseste 6 luni.De
obicei apare in fracturile cu pierderi de substanta osoasa si in
fracturi in care imobilizarea sa efectuat incorect.
*Consolidarea vicioasa-kind nu sa efectuat imobilizarea sau sa
efectuat incorect.Are loc deformatii mandibulare ,tulburari de
ocluzie cu alterari fizionomice,masticatie si fonatie.
*Constrictia mandibulei-dupa fracturi ale ramului,condilului sau
apofizei coronoide.
*Anchiloza temporo mandibulara-dupa fracturi intracapsulare
ale apofizei condeliene,prin formarea de calus intre cavitatea
glenoida si condil.
*Cicatrice vicioase,retractile sau hipertrofice.
61.Ingrijirea bolnavilor in fracturi de mandibula.
In cazul dispozitivelor monomaxilare-mentinerea unei igiene
bucale riguroase.
In cazul blocajelor intermaxilare-bolnavilor este necesar de a le
asigura o alimentatie corespunzatoare,moale ,pasata,dar
completa ,bogata in proteine,saruri minerale si vitamine pentru
a asigura formarea kit mai rapida a calusului.Igiena bucala se va
mentine prin spalaturi foarte dese cu solutii slab antiseptice sau
alcaline.Sunt foarte utile jeturile de apa de la un irigator,cu un
efect mecanic favorabil pentru indepartarea resturilor
alimentare,dar si pentru masarea gingiei.Periajul este permis in
masura in care nu se deplaseaza capetele sirmelor de legatura.
62.Termeni de consolidare a fracturilor de mandibula in
dependenta de formele anatomo-clinice.
63.Luxatia temporo-mandibulara date generale,clasificare.
Luxatia temporo mandibulara -pierderea raporturilor normale
intre suprafetele articulare cu iesirea condilului din cavitatea
glenoida ,se poate face in mai multe sensuri ,in functie de
deplasarea condilului mandibular.Luxatia este o afectiune
adesea dureroasa, ce intereseaza atat articulatia, cat si
musculatura aferenta acesteia, ce controleaza diversele miscari
ale mandibulei: vorbitul, masticatia, etc. S-a observat statistic
faptul ca femeile afectate, sunt in numar dublu fata de
barbati.Sunt trei forme anatomoclinice de
luxatii:anterioare,posterioare si laterale.Simptomul
predominant este durerea. Aceasta este insotita uneori de
limitari sau blocari ale miscarilor in articulatie, pocnituri ale
articulatiei, oboseala muschilor articulatiei, perceperea de catre
pacient a unei modificari majore in timpul muscaturii.
Secundar pot aparea dureri de cap, de urechi, vertije.
64.Luxatii temporo-mandibulare
anterioare,etiologie,simptomatologie si diagnostic.
Luxatia anterioara este cea mai frecventa,poate fi unilaterala
sau mai des bilaterala.
*Etiologie:
-deschiderea exagerata a gurii(cascatul ,risul,lovituri sau mai rar
caderi pe mandibula gura fiind deschisa)
-manopere medicale( apasare puternika pe mandibula in timpul
extractiei dentare,deschiderea exagerata a gurii in scopul
efectuarii unei laringoscopii,intubatii traheale)
-traumatisme aplicate pe ram(exceptional).
*Simptomatologie:in luxatia bilaterala bolnavul acuza o durere
vie insotita de perceperea unui zgomot intraarticular urmat de
imposibilitatea inchiderii gurii.La examenul clinic observam
gura larg deschisa si incontinenta de saliva.Datorita coborii
exagerate a mandibulei observam ca distanta dintre incisivii
superiori si inferiori este de 3-4 cm ,molarii pot fi in
contact,mentonul este coborit si impins inainte ,obrajii turtiti si
alungiti,muschii maseteri si temporali sunt in tensiune,la
palpare nu se percep miscarile condilului ,masticatia este
imposibila,deglutitia jenata,iar fonatia dificila. La luxatia
unilaterala observam o asimetrie faciala datorata devierii
mentonului de partea sanatoasa ,turtirii obrazului si
proeminenta subzigomatica de partea bolnava,relaxarii partilor
moi de partea sanatoasa.
*Diagnostic:diferencial in luxatiile unilaterale cu fracturile
ghitului condilului asociate cu luxatia capului condilian inainte si
inauntru si cu paraleziile faciale sau contractura spastica a
muschilor masticatori.Radiografia este necesara in luxatiile mai
vechi ,deoarece se precizeaza eventuala concomitenta a uneii
luxatii cu fractura apofizei condiliene,in cele recente radiografia
nu este indispensabila ,diagnosticul fiind destul de simplu.
65.Metode de tratament a luxatiilor anterioare temporo-
mandibulare.
Este de obicei ortopedic(reducerea luxatiei si imobilizarea
temporara a mandibulei). Reducerea se face prin coborirea
condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal
,dupa care este repus in cavitatea glenoida.
In cazuri exceptionale chirurgikal(consta in deschiderea
articulatiei si bascularea condilului cu un decolator puternic sau
razuse pina ce revine in cavitatea glenoida,daca condilul nu
intra in cavitatea glenoida care este umpluta cu tesut
conjunctiv se face excizia tesuturilor cicatriciale si extirparea
meniscului.)
Tehnica Nelaton:introducerea ambelor police infasurate in
comprese protectoare aplicate bilateral pe molarii inferiori,iar
cu celelalte degete se prinde bine marginea bazilara catre
unghiul mandibulei,se coboara si se impinge mandibula sper
posterior cu ridicarea mentonului,kind se aude un cracment
inseamna ca condilul a ajuns in cavitatea glenoida si gura se
inchide brusc.
Dupa reducerea luxatiei este obligatorie imobilizarea provizorie
a mandibulei timp de 8-10 zile cu o fronda mentoniera care va
limita miscarile de deschidere a gurii.
66.Luxatii temporo-mandibulare posterioare
etiologie,simptomatologie,diagnostic si tratament.
Se intilnesc foarte rar si sint insotite de obicei de fractura cu
infundarea peretelui anterior al conductului auditiv extern.
*Etiologie:lovituri puternice sau caderi pe barbie ,gura fiind
inchisa ,este favorizata de existenta unor tulburari in articularea
interdentara sau de absenta molarilor.
*Simptomatologie: luxatia posterioara cu fractura peretelui
anterior al conductului auditiv extern :otoragie cu scadera
acuitatii auditive sau kiar surditate ,gura intredeschisa cu
distanta intre incisivii superiori si inferiori pe aproximativ 10-20
mm,obrajii turtiti,miscarile mandibulare blocate .La palpare
conductul auditiv extern este ocupat de capul condilian ,iar
anterior de tragus se observa o depresiune datorita retrudarii
acestuia.
In luxatiile fara fractura peretelui anterior al conductului
auditiv:gura inchisa ,relieful mentonier sters ,unghiul
mandibulei in contact cu marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian ,incisivii inferiori retrudati,cu marginea
incizala in contact cu fibromucoasa boltii palatine,iar condilul
mandibular se palpeaza sub conductul auditiv extern.
*Diagnostic:examenul radiologic.Diagnosticul diferencial cu
fracturile de cavitate glenoida a osului temporal.
*Tratament:ortopedic -reducerea se face prinzind mandibula cu
policii aplicati in santurile vestibulare si exercita o presiune in
jos urmata de o tractiune anterioara,in acest mod se
mobilizeaza condilul ,readukindu-l in cavitatea glenoida.
67.Luxatiile recidivante cronice temporo-mandibulare
,etiologie,simptomatologie,diagnostic si tratament.
*Etiologie:conditii anatomo functionale sau patologice care
permit alunecarea condilului dincolo de limitele sale obisnuite
:cavitatea glenoida stearsa,putin adinca ,condil temporar sters
cu panta posterioara aproape orizontala,deformatia
meniscului,capsula si ligamente periarticulare laxe,putin
rezistente.
Sunt 2 forme de luxatii recidivante:condilomeniscale(se produc
in etajul submeniscal,condilul mandibular se deplaseaza
inaintea meniscului care ramine in cavitatea glenoida) si
meniscotemporal(se produc in etajul suprameniscal,condilul
mandibular impreuna cu meniscul aluneca inaintea condilului
temporal,realizindu-se o luxatie completa).
*Simptomatologie:luxatiile se produc destul de frecvent,de mai
multe ori pe zi.In momentul deschiderii gurii bolnavii percep un
cracment,care este produs de saltul condilului
mandibular.Exista un fond dureros in ATM care se exacerbeaza
in timpul luxatiei.In momentul producerii luxatiei se percep
cracmentele intraarticulare,se evedentiaza depresiunea
petragiana si proeminenta mentonului.
*Diagnostic-radiologic.
*Tratament:conservator:imobilizarea mandibulei cu o fronda
mentoniera,timp de 3-4 saptamini,concomitent se incearca si o
limitare a excursiilor condilului.In acest scop se fac injectii
sclerozante periarticulare.
Chirurgical:daca luxatia se datoreste unei laxitati mari a
capsulei si mobilitatii exagerate a meniscului se face
plicaturarea capsulei(capsulorafia) cu fixarea
meniscului(meniscopexie),daca meniscul este format ,sclerozat
,cu ingrosari neregulate se recomanda meniscectomia.
68.Luxatiile laterale temporo-
mandibulare,etiologie,simptomatologie,diagnostic si
tratament.
Sunt exceptionale, deoarece luxatiile in afara sau inauntru sint
impiedicate de rezistenta data de elementele anatomice ale
articulatiei(radacina longitudinala a apofizei zigomatice,fascia
interpterigoidiana,etc.).Deplasarile interna sau externa se
produc in traumatismele violente aplicate lateral pe mandibula
si sint posibile numai in caz de fracturi ale ghitului condilului si
din aceasta cauza va predomina simptomatologia de
fractura,mentonul este deviat de partea leziunii,ocluzia este
incrucisata.
*Tratament:se tine seama de gradul de deplasare a
fragmentelor fracturate si luxate.
69.Fracturile etajului mijlociu al fetei,date
generale,clasificari,statistica.
Etajul mijlociu al fetei format din osul maxilar ,oasele
zigomatice,nazale,lacrimale ,etmoidul,vomerul si apofizele
pterigoide,este constituit intr-un bloc unitar,strins legat de
craniul neural.Rar fracturile de la acest nivel sunt localizate la
un singur os.
*Clasificare:
-fracturi cu componenta dento-alveolara :a)fractura de creasta
alveolara,tuberozitate,bolta palatina; b)fracturi orizontale
inferioare subzigomatice(LeFort I); c)fracturi orizontale mijlocii
(disjunctii cranio-faciale joase -LeFort II)
-fracturi combinate centrale si laterale:a)fracturi
suprazigomatice(disjunctii cranio-faciale inalte -LeFort III);
b)disjunctii intermaxilare; c)fracturi suprazigomatice asociate cu
disjunctii intermaxilare cu fracturi ale tavanului orbitei si osului
frontal.
-fracturi care nu intereseaza dintii si alveolele: a) ale regiunii
centrale(oase nazale,sept nazal,apofiza frontala maxilara sau
etmoid); b)complexul zigomatico -maxilar.
*Statistica:Lefort I-22%; Lefort II-61%; Lefort III-17%.Incidenta
fracturilor de etaj mijlociu este mai mica dekit la
mandibula(intre 11-30%).Bernadschii indica prezenta a 9%
fracturi de maxilar superior.Majoritatea cu 86% sunt barbatii cu
fracturi ale etajului mijlociu al fetei.
70.Fracturile maxilei ,date generale,fracturi
orizontale,verticale,oblice,piramidale,cominutive.
Fracturile maxilarului superior se intilnesc mult mai rar,de kit
cele de mandibula,malarului sau oaselor nazale.
Fracturile orizontale,piramidale(Lefort 1,2,3)(vezi intrebarea
73,74,75)
Fracturile verticale (Walther) consta in asocierea a 2 linii de
fractura orizontale (Lefort 1,2,3) cu o fractura verticala,de
obicei mediana,impartind etajul mijlociu in 4 fragmente.
Fracturile cominutive:sunt de o mare varietate,liniile de
fractura sunt atipice,sunt insotite de leziuni ale tesuturilor moisi
kiar de pierderi ale substantei osoase.
71.Etiologia fracturilor de maxila,mecanisme de producere.
*Etiologia-accidentele rutiere,agresiunile,caderile,accidentele
de munca si sportul sunt factorii cei mai frecventi,mai rar
provoaca leziuni traumatice muscaturile de animale,arma de
foc,factorii iatrogeni,fracturile patologice.
*Mecanismul de producere:cel mai frecvent se produc printr-
un mecanism direct,traumatismul actionind fie pe maxilar,fie
pe proeminentele nazala sau zigomatica.Directia agentului
vulnerant,intensitatea traumatismului si locul de aplicare pot
provoca fracturi partiale sau totale,cu sau fara dislocari ale
etajului mijlociu al fetei.Mecanismul indirect rar intilnit
,fractura se produce kind mandibula loveste violent maxilarul
prin intermediul arcadelor dentare.
72.Forme anatomo clinice a fracturilor maxilei.
*Fracturi partiale:
1.fracturi ale crestei alveolare
2.ale tuberozitatii
3.ale boltii palatine
*Fracturi totale:
1.Lefort I
2.Lefort II
3.Lefort III
4.fracturile mediosagitale
5.multiple si cominutive
*Dupa Lefort:
1.fractura maxilarului superior (Lefort I)
2.fractura piramidala -Lefort II:
a)fractura piramidala si a oaselor nazale
b)fractura piramidala si complexul nazoetmoidal.
3.Lefort III-disjunctia craniofaciala
4.Lefort IV-Lefort II sau Lefort III cu fractura bazei craniului.
73.Simptomatologia fracturilor orizontale ale maxilei (Lefort
I).
Linia de fractura incepe de la apertura piriforma ,trece
deasupra apofizelor alveolare prin peretele extern al foselor
nazale si superior de baza sinusului maxilar,fosa
canina,tuberozitatea maxilara,apofiza pterigoidiana in
portiunea inferioara ,vemer si cartelajul septal,desprinzind
complet potcoava maxilarului si bolta palatina de restul
masivului facial.
*Clinic:echimoze labiogeniene in sacul vestibular,bolta
palatina,paraalveolar si valul palatin.Dureri in repaus si la
presiune in sacul vestibular si retrotuberozitar.Bolnavul nu
poate rupe cu dintii alimentele.Mobilitate anormala,tulburari
de ocluzie moderate,dereglari de sensibilitate a dintilor si a
mucoasei gingivale,senzatii de corp straini in faringe,respiratia
nazala dereglata,greturi.Asimetrie cauzata de edem al
tesuturilor moi ale buzei superioare .Tumefactia e cauzata de
edemul posttraumatic si hemoragia in tesut.Simptomul de
treapta,denivelare ori prabusire se determina la palparea
apofizei alveolare,mai bine se evidentiaza la sutura
zigomaticoalveolara.
74.Simptomatologia fracturilor maxilei (Lefort II).
Linia de fractura trece prin oasele nazale,apofiza ascendenta a
maxilarului,osul lacrimal,rebordul orbitar,peretele median al
orbitei,peretele inferior al orbitei,peretele anteriolateral al
sinusului maxilar, pe sub arcada zigomatica ,spre
tuberozitate,apofiza pterigoidiana,complexul etmoidal cu sau
fara lezarea bazei craniului.
*Simptomatologie: echimoze palpebrale, suborbitale i
conjunctivo-bulbare,echimoze n fundul de sac vestibular
superior,deformaia feei prin nfundarea etajului
mijlociu,mobilitate a maxilarului n bloc,cu nasul i podeaua
orbitei.Bolnavii pot prezenta epifora si epistaxis pe ambele
narine,emfizem subcutanat.
75.Simptomatologia fracturilor maxilei (Lefort III).
Linia de fractur trece prin oasele nazale, apofiza ascendent a
maxilarului, peretele intern al orbitei, peretele extern al orbitei,
apofiza frontala a malarului, pina la apofiza pterigoida.De obicei
cedeaza i arcada temporo-zigomatica, astfel c masivul facial
este desprins complet de baza craniului. Aceste fracturi sunt
produse de traumatisme la nivelul rdcinii nasului.
*Simptomatologie:- nfundare mare a peretelui mijlociu, faa
aprnd turtit; mobilitate mare a masivului facial n sens
orizontal i vertical, cu mobilitate a nasului, oaselor malare i a
globilor oculari. La nchiderea ideschiderea gurii, nasul i globii
oculari se ridic i coboar,retrognatism, ocluzie invers
frontal, inocluzie frontal, echimoze i edeme palpebrale"n
ochelari".Licvoree ascunsa,bolnavul inghite cu saliva si lichidul
cefalorahidian.tulburari oculare :diplopie,exoftalmie-ca rezultat
al hematomului retrobulbar,enoftalmie.
76.Disjunctiile intermaxilare sau fracturile medio-sagitale ale
maxilei.
Intereseaza arcada dentoalveolara ,planseul nazal,bolta
palatina si corpul maxilarului superior pe linia mediana.
Fractura se produce la inscrierea arcadei inferioare in cea
superioara ,in lovitura aplicata pe barbie de jos iun sus.Se
produce o largire brusca a arcadei dentare superioare cu o
despicare pe linia mediana.
Tabloul clinic:plaga fibromucoasei gingivale intre incisivii
centrali ,care se prelungeste in bolta palatina,echimoze
vestibulare si in valul palatin,mobilitate anormala cu crepitatii
osoase.
77.Principii de diagnostic in fracturile maxilei.
Acuzele,istoricul dezvoltarii bolii,examenul clinic,dereglarile
functionale ne permit de a stabili diagnosticul clinic
preventiv.Explorarile paraclinice confirma sau neaga
diagnosticul preventiv,si anume:
-punctia regiunii se efectueaza in cazul unui hematom sau a
unei suprainfectii
-electroodontodiagnosticul se efectueaza la dintii din linia
fracturii sau la acei cu leziuni dentoparodontale.
-renghenul:maxilarul superior-proectia semiaxiala,tomografia
computerizata si tridiminsionala.
-examenul de laborator (indicele hematocritului arata
hemoragia)
-antibioticograma
-termometria
-electrocardiograma(bolnavilor peste 40 ani,celor cu probleme
cardiace).
78.Tratamentul de urgenta in fracturile maxilei.
Tratamentul consta in reducerea si imobilizarea provizorie a
fracturii ,astefel se previne deplasarea secundara a fracturii
deja existente si inlaturarea diferitelor dereglari functionale
care pot pune in pericol viata
accidentatului(hemoragie,asfixie,soc,comotie
cerebrala).Profilaxia suprainfectarii -administrarea
antibioticelor cu spectru larg,si administrarea serului
antititanic,pentru combatera durerii-analgezice.Pentru oprirea
hemoragiei este necesar tamponamentul anterior si posterior
al nasului.Eliberarea oricarui obstacol anatomic sau mecanic din
caile respiratorii sau traheostomia.Imobilizarea de urgenta
blocheaza etajul mijlociu pe baza craniului cu ajutorul
mandibulei.In acest scop se folosesc bandajele mento -cefalice
si fronda mentoniera,prastia,dispozitiv in zabala.Se pot folosi de
asemenea in fracturile verticale si oblice ligaturile din sirma in
punte,care unesc grupuri de dinti de o parte si de alta a liniei de
fractura,atele monomaxilare fixate prin ligaturi de dinti,atele
preconfectionate.
79.Tratamentul definitiv in fracturile maxilei.
Se realizeaza prin metode ortopedice,chirurgicale sau
combinat.
Reducerea fragmentelor de fractura a maxilarului superior se
efectuiaza prin mai multe metode
:manuala,ortopedica,instrumentala si chirurgicala.
Reducerea manuala:scopul-repunerea fragmentelor fracturate
in pozitie anatomica.Calitatea reducerii se poate aprecia dupa
ocluzia dentara,restabilirea continuitatii si a conturului
osos,inaltimea dintre apofizele alveolare.
Reducerea ortopedica:se face cu ajutorul tractiunii elastice
intermaxilara,intermaxilomandibulara sau
intercraniomaxilare.Se confectioneaza atele individuale cu
diferite forme de cirlige care se aplica pe arcadele
dentare.Inelele de tractiune elastica intermaxilare sunt
orientate astfel inkit sa reduka fractura.
Reducerea instrumentala:reducerea osului zigomatic cu
ajutorul kirligului Limberg.
Reducerea chirurgikala:se deschide focarul ,bonturile osoase se
reduc si se imobilizeaza cu fir metalic,miniplaci,tije.
Imobilizarea fracturii are drept scop punerea in repaus a
fragmentelor fracturate pentru a forma un calos osos
interfragmentar.Fracturile orizontale ,tip Lefort 1,2,3 se
imobilizeaza prin metode ortopedice:
1.atele Vasiliev(preconfectionate),atele confectionate
individual,placi palatinale.
2.dispozitivul cefalic -capelina din gips sau pinza,casca
Guinestet,casca Budin.
3.Dispozitiv bucal-placa palatinala cu 2 bare metalice fixate de
ea,gutiera metalica,atele metalice,atela monomaxilara.
Fracturile oblice sau verticale:placi palatinale,atele metalice
,monomaxilare,atele cu tractiuni elastice in fracturile cu
deplasare in plan orizontal.
Tratamentul chirurgical:se foloseste mai rar,in unele fracturi
multiple,la bolnavii cu leziuni ale calotei craniene,la care nu se
pot aplica dispozitive cefalice.Se foloseste osteosinteza cu fir
metalic,focarele de fractura descoperindu-se prin plagile faciale
existente sau prin incizii.Dupa descoperirea si reducerea
fracturilor se coapteaza fragmentele cu fire metalice de
osteosinteza.
80.Indicatii si metode chirurgicale in tratamentul fracturii
maxilei.
*indicatii:edentatii,fracturi eschiloase,fracturi multiple,fracturi
care nu se supun tratamentului ortopedic,fracturi vicios
consolidate,mobilitate vadita a dintilor,trauma prin arma de
foc,bolnavi cu dereglari psihice,fracturi ale calotei craniene.
*Metodele parafocare:suspendarea la distanta in scopul de a
fixa oasele faciale fracturate de celelalte oase intacte ale
craniului.Se face fixarea arcadei dentare superioare de partile
fixe ale craniului prin fire metalicetrecute prin partile moi
faciale.Se cunosc mai multe metode de suspendare,si
anume:de orificiul piriform sau de spina nazala anterioara in
cazul fracturilor Lefort 1,rebordul orbitar inferior si
lateral,arcada zigomatica,oasele craniului :frontal si temporal.
*Metode intrafocare:osteosinteza cu fir metalic,cu placi
metalice si suruburi,cu brose transmaxilare si
transnazale.Osteosinteza cu fir metalic: o sirma de otel
inoxidabil de 0,2-0,4 mm trecuta in punte,perpendicular pe
traiectele de fractura prin orificiile create pe fiecare bont osos
dupa care le rasucim sub presiune,lateral de fisura
fragmentelor. Osteosinteza cu placute metalice:ele realizeaza o
buna stabilitate tridimensionala pina la formarea calosului
osos,ele ofera suport pentru transplantele osoase in fracturile
cu pierderi de substanta.