TRAUMATISME DE PARTI MOI

Traumatismul= ansamblul manifestarilor locale si

generale produse de un agent vulnerant asupra
organismului

Traumatisme inchise = contuzii = se produc leziuni
tisulare si/sau viscerale fara a exista o solutie
de continuitate la nivelul tegumentului

Traumatisme deschise = cu solutie de continuitate
la nivelul tegmentului

Contuziile

Superficiale

Profunde
(afecteaza nervi, tendoane,
muschi, viscere)
Echimoza

Hematomul
suprafascial

Seromul
suprafascial

Echimoza

Apare prin lezarea capilarelor subtegumentare, in urma
careia sangele imbiba tesutul celular subcutanat
Echimoza precoce contuzii superficiale, factor
vulnerant de intensitate mica
Echimoza tardiva contuzie profunda
Echimoza la distanta de zona de impact traumatisme
osoase sau musculare (echimoza braheo-pectorala,
echimoza perioculara, echimoza retromastoidiana )
Se resorb spontan in 21-24 zile
Rosu vinetiu- albastru- verde - galben
Hematomul supraaponevrotic
Masa superficiala, subtegumentara, circumscrisa, fluctuenta sau
renitenta, moderat sensibila la palpare
Frecvent se insoteste de echimoza
Palpatoriu se pot simti crepitatii
Sangele se acumuleaza si hematomul creste atata timp cat
presiunea din cavitatea un care este colectat este inferioara celei din
vasul lezat
Evolutia este dictata de calibrul vasului lezat si abundenta
revarsatului sanguin
- volum redus imobilizarea membrului afectat si
pansament moderat compresiv
- volum mai mare resorbtia spontana mai rara
- punctie diagnostica si terapeutica
- evolutie nefavorabila sub tratament
conservator - incizie , lavaj, drenaj
HEMATOM
SUBUNGHIAL
Seromul

Seromul postraumatic Morel Lavallee
acumulare de limfa intre hipoderm si
fascia de invelis , in urma unui impact
tangential (coapsa, lomba, fesa, abdomen)
Tipuri particulare de contuzii
1. Sindromul de compartiment
- Apare in urma cresterii presiunii tisulare in spatii
inchise ale membrelor superioare sau inferioare, ceea
ce duce la compromiterea fluxului sanguin capilar cu
afectarea muschilor si a nervilor; se blocheaza initial
intorcerea venoasa si apoi cea arteriala
- cauze: fracturi, hematoame, sdr. de strivire, dupa
replantari, arsuri circulare
- Dg simptomatologie+ masurarea presiunii
intracompartimentale
- Presiune intracompartimentala > 30mmHg = indicatie
de fasciotomie
Tipuri particulare de contuzii
2. Sindromul de strivire
- Cea mai severa forma de contuzie periferica, afectand mari mase
musculare
- Etapa de compresiune = strivire propriu-zisa
- Etapa de decompresiune incepe la cateva ore de la degajarea
bolnavului
- revascularizarea zonei musculare care a
fost strivita cu producerea edemului local si trecere in circulatie a
citokinelor, substantelor vasodilatatoare(actiunea lor duce la
tulburari de perfuzie tisulare, pana la soc hipovolemic)
- mioglobinemie si mioglobinurie
Atitudine terapeutica
- tratament intensiv al socului
- tratmentul chirurgical adecvat al leziunilor
- hemodializa pacientilor cu IRA
Tipuri particulare de contuzii
3. Escara de decubit
- Este o necroza initial cutanata si apoi a tesuturilor
subiacente putand avansa uneori pana la planul osos
- Mai frecvent la pacienti varstnici, paralizati, comatosi, cu
patologie ortopedica
- Zona coatelor, genunchilor, calcaielor, in regiunea
sacrata sau omoplati
- Tratament
- profilactic - mobilizarea pacientilor, regim caloric
adecvat, toaleta tegumentelor
- curativ escarotomie cu debridare larga pana in
tesut sanatos

Plagile



Definitie : Plaga reprezint o lips de continuitate a
pielii, mucoaselor i a esuturilor subiacente,
produs prin ageni traumatici (mecanici, termici
sau chimici).



AGENTUL TRAUMATIC
MECANIC: tiere, chirurgicale, nepare,
strivire, muctur, mpucare,etc.;

TERMIC: arsuri, degerturi;

CHIMIC : arsuri;

ELECTRIC:electrocutarea, trsnetul .
PROFUNZIME I COMPLEXITATE
PLAGI

SUPERFICIALE PROFUNDE
NEPENETANTE
(nu patrund in cavitati seroase)
PENETRANTE
FARA LEZIUNI VISCERALE
CU LEZIUNI VISCERALE
OARBE
IN SETON
(deasupra fasciei superficiale)
TRANSFIXIANTE
clasificare

n funcie de REGIUNEA ANATOMIC
INTERESAT (scalp, fa, membre, abdomen etc.)

n funcie de TIMPUL SCURS DE LA TRAUM:
- PLGI RECENTE: pn la 6 ore de la accident (fr
semne de infecie);
- PLGI VECHI: peste 6 ore de la accident;

n funcie de CIRCUMSTANELE PRODUCERII
ACCIDENTULUI (circulaie, n timpul muncii,domestic
etc.);
GRADUL CONTAMINRII I
PROGNOZA RATEI DE INFECIE

- CURATE: inciziile chirurgicale pe tegumente dezinfectate i fr a se
patrunde n tractul digestiv(hernii etc.); rata de infecie este sub 2%;

- CU CONTAMINARE MINIM: din tractul digestiv, respirator sau
genitourinar; rata de infecie este sub 3%;

- CONTAMINATE: contaminare major a plgii; din aceast categorie
fac parte toate plgile traumatice; dac abordarea terapeutic este
corect riscul de infecie este < 5%;

- INFECTATE: presupun o infecie preexistent (ex. peritonit
apendicular); rata de infecie este >50%;
TIPURI PARTICULARE DE PLAGI
PLAGI PRIN
IMPUSCARE
- Prezinta diferite
caracteristici in functie
de caracterul balistic
al glontului si natura
tesutului afectat

ANATOMOPATOLOGIC
PLAGI TRANSFIXIANTE PLAGI OARBE
TIPURI PARTICULARE DE PLAGI
PLAGILE PRIN MUSCATURA plagi infectate

1. Muscatura de om Streptococcus viridans /gr.A, Stafilococcus
aureus, Bacteroides, Fusobasterium

2. Muscatura de pisica Pasteurella multocida, Stafilococcus aureus

3. Muscatura de sobolan Streptobacillus moniliformis

4. Muscatura de caine aceeasi germeni enumerati la muscaturile de
om si pisica + v. rabic




TIPURI PARTICULARE DE PLAGI
5. Muscaturi de animale veninoase
efectele sistemice, neurotoxice si hemotoxice ale veninului
- Prognosticul este dat de:
- dimensiunea victimei
- locul muscaturii
- statusul biologic al victimei
- Terapie imobilizarea membrului muscat +/- un garou plasat la nivelul
membrului proximal de muscatura
-administrarea de ATPA, antibiotice cu spectu larg, antihistaminice,
hemostatice
- antivenin
- excizia pielii si a tesutului subcutanatdin zona muscaturii, mai ales
daca este recenta, se afla la nivelul trunchiului sau degetelor, cantitatea de
venin este mare si nu exista antivenin la indemana
- fasciotomie sdr. de compartiment
TIPURI PARTICULARE DE PLAGI
PLAGI TETANIGENE
-Anfractuase, adanci, dilacerate, cu distructie
tisulara mare, cu retentie de cheaguri si corpi
straini, care au intrat in contact cu praf/ pamant,
plagile accidente de circulatie, fracturi
deschise,plagile prin impuscare.
Pe langa toaleta chirurgicala a plagii si antibiotico
terapie necesita si profilaxie antitetanica
TRATAMENT
1. Hemostaza primul gest terapeutic in tratarea
unei plagi
A. Hemostaza initiala (provizorie) se poate face
prin:
- Compresie la distanta
- Pansament compresiv la nivelul plagii

B. Hemostaza finala prin ligatura,
electrocoagulare,sutura vaselor, materiale
hemostatice.

TRATAMENT
2. Anestezia
A. Locala
B. Topica (de contact)
C. Regionala
D. Generala

TRATAMENT
3. Indepartarea parului: parul este o sursa de contaminare a plagii;
indepartarea lui reduce riscul de infectie.

4. Antisepsia pielii - antiseptice pe baza de iod sau clorhexidina

5. Debridarea chirurgicala: indepartarea corpilor straini si a tesuturilor
devitalizate pana in tesut viabil; cand tesuturile devitalizate sunt
pretioase si nu se poate aprecia exact gradul de devitalizaresi
prefera amanarea deciziei cu 24 ore.

6. Curatarea mecanica prin irigarea plagii cu ser fiziologic sub
presiune


TRATAMENT
7. Antibioticoterapia

8. Drenaj

9. Profilaxie antitetanica
TRATAMENT
10. Inchiderea plagii
A. Inchidere primara in plagi recente, curate sau cu contaminare
minima
B. Inchidere secundara in plagi intinse cu pierderi tisulare mari si in
plagile infectate sau cu risc mare de infectie - plaga se lasa
deschisa sub pansament steril si se va vindeca prin epitelizare si
retractie prin migrarea epiteliului perilezional
C. Inchiderea tertiara (inchidere primara intarziata) se face la 3-5
zile de la traumatism; in plagile cu risc mare de infectie in cazul
suturarii primare
D. Plastii cutanate grefe de piele contin epiderm si o parte din
derm
E. Lambouri se folosesc in plagi care in afara pierderilor
tegumentare se insotesc de pierderi ale tesuturlor subiacente,
principala problema fiind deficitul de vascularizatie; ele pot fi
rotationale sau libere
TRATAMENT
MODALITATI DE INCHIDERE A PLAGII
1. Sutura
- Fire resorbabile/neresorbabile
- monofilament/ multifilament

- sutura - percutana (epiderm si derm)
- intradermica cicatrice estetica
- risc de infectie mare


TRATAMENT
2. Benzi adezive (stery strips) in plagi liniare, superficiale
- avantaje : risc scazut de infectie, usor de utilizat, evitarea
anesteziei;
3. Agrafe inchiderea se face rapid si economic
- plagile au o rezistenta mai crescuta la infectie
decat cele suturate
- nu se pot utiliza in plagile dilacerate
4.Pansamentul
- In cazul plagilor suturate trebuie sa fie steril, uscat si
etans cel putin 48 de ore
- In cazul plagilor deschise, eventual cu detritus necrotic
se folosesc pansamente umede spre plaga (cloramina, apa
oxigenata ) si uscate spre exterior

TRATAMENT
Factori ce inhiba vindecarea plagii
A. Generali
- Varsta
- Malnutritia
- Diabetul hiperglicemia inhiba raspunsul inflamator si imun la
infectie (100 - 250mg/dl)
- Ciroza hepatica
- Uremia defavorizeaza vindecarea plagilor preoperator
dializare energica
- Steroizii inhiba toate etapele cicatrizarii plagii
- Chimioterapia - se instituie la cel putin 7-10 zile post operator
- Radioterapia, anemiile, neoplaziile

TRATAMENT
B.Locali : topografia, complexitatea plagii, gradul de
contaminare, corectudinea tratamentului aplicat,
materialul de sutura utilizat, imobilizarea plagii

Factorii ce favorizeaza vindecarea plagii
- Vit. A contracareaza deficientele induse de steroizi,
radioterapie, chimioterapie, diabet; 500.000 UI/zi X3 zile,
apoi 50.000UI/zi X2 saptamani
- Vit. C hidroxileaza hidroxi-prolina si hidroxi- lizina
- Oxigenul hiperbar (rol neclar) utilizat cu rezultate bune in
plagi infectate cu anaerobi