Sunteți pe pagina 1din 8

NGRIJIREA PLGILOR

Definiie:
Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau a
mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de
profunzime. Cand traumatismul nu a produs distrugerea pielii vom avea contuzie .Plaga contuza este un
tarumatism semiinchis ,caracterizat prin distrugeri mari de tesuturi subtegumentare insotite de o mic
distrugere a tegumentelor .Agentul vulnerant si modul lui de actiune determina intinderea si forma plagilor
Asepsie - totalitatea masurilor utilizate pentru prevenirea infectiilor se realizeaza prin sterilizare;
Aseptic lipsit de microbi;
Antisepsie totalitatea masurilor urmarind distrugerea sau indepartarea microorganismelor din plagi sau de pe
suprafete, cu ajutorul substantelor chimice-antiseptice;
Antiseptic substanta chimica care impiedica dezvoltarea microorganismelor;
Criterii de clasificare
A.Dup tipul de aciune a agentului vulnerant (agentului traumatic) plgile pot fi:
1. mecanice:
- prin tiere
- prin nepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muctur de animale slbatice, de animale domestice
- prin muctur de arpe, viper
2.termice: - cldur, frig, electricitate
2.ageni ionizani: radiaii
3.ageni chimici: acizi, baze,*sruri
B. Dup circumstanele de producere pot fi:
a)
accidentale - de munc, de circulaie, casnice
b)
intenionale - suicid, agresiuni
c)
iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii
C. Dup timpul scurs de la producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se consider plgi infectate
D.Dup profunzime:
- superficiale; profunde
E.Dup straturi/e anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros
- penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura
mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar =
perforante
F.Dup evoluie pot fi - necomplicate; complicate
Caracteristici ale plagilor
Plagile prin taiere - au marginile regulate,limitate,se vindec repede.Cele operatorii sunt de obicei,aseptice
Plgile prin nepare:
- sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare, gravitatea lor este n raport
cu adncimea, sediul i gradul deinfectare; plgile limitate adnci favorizeaz
dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor prin nepare cu creion chimic le trebuie acordat o
atenie deosebit, mai ales cnd n plag rmn fragmente de creion, deoarece substana
chimic continu s acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii pot produce

leziuni inflamatoare.
- determin panariii
Plgile prin contuzii:
-n cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plgi
ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin, rinichi, intestin etc, fr
s existe o plag a pielii
Plgile prin muctur de animale:
- se suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare; mucturile de viper produc fenomene
generale toxice.
Plgile prin arme de foc: - se caracterizeaz prin distrucii mari, sunt foarte complexe
Simptomatologia plgilor
Simptome locale:
- durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice; reapariia cu caracter pulsatil
atrage atenia asupra dezvoltrii infeciei
- impotena funcional este parial sau total i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor
musculoarticulare, osoase sau nervoase
Semne obiective:
-prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa-numitele plgi cu mari dilacerri, se pot
observa distrugeri mari att de piele, ct i de vase, muchi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe
situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile plgii; aceasta de numete
evisceraie.
-hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul lezat.
Semne generale:
-pulsul poate fi rapid - tahicardie - n plgi nsoite de hemoragii externe sau interne sau de oc
traumatic.
- tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a unui oc traumatic
-febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor hematoame
Pentru a aprecia gravitatea plagii ,la un traumatizat se va urmari: pulsul ,TA ,temperatura ,iar pentru
evaluarea intensitatii hemoragiei si a gradului de septicitate a plagii se determina hematocritul,hemoleucgrama
Vindecarea plgilor
- se poate realiza prin vindecare primar, vindecare secundar,vindecare teriar
1. Vindecarea primar (per primam" sau per primam intentionem"):
este vindecarea ce se obine
de la nceput, fr complicaii; este vindecarea ideal pentru orice plag operatorie; vindecarea se produce n 6-8
zile
2. Vindecarea secundar (per secundam" sau per secundam intentionem"):
-n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire de vindecarea primar
3. Vindecarea teriar (per teriam intentionem"): - se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia
vindecrii secundare i apoi se sutureaz n scopul scurtrii evoluiei
Tratamentul local al plgilor
Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la dispensar sau la
spital).
Ingrijirea unei plagi trebuie sa realizeze urmatoarele
- sa se suprime durerea
- sa se efectueze hemostaza provizorie sau definitive
- sa se trateze plaga in functie de cauza si de intindere
Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag n mod corespunztor se cere ca:
- ngrijirea s se fac n condiii de asepsie perfect
-s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor
-plaga s fie protejat de factorii nocivi - termici, infecioi din mediul nconjurtor
-s fie asigurat un repaus al regiunii lezate Tratamentul local al plgilor se face cu ajutorul pansamentelor.

Evoluia i complicaiile plgilor


Orice plag accidental se consider contaminat cu microbi chiar din momentul n care s-a produs. n primele 6
ore de la producerea unei plgi, forele proprii ale organismului combat efectul nociv al microbilor, distrugndui (prin diapedez, fagocitoz). Dac nu s-a tratat o plag n primele 6 ore -microbii, att cei aerobi ct i cei
anaerobi, se dezvolt foarte mult. Plgile netratate n timp util devin purulente, se pot complica cu gangrene
gazoase, flegmoane, abcese, septicemii.
De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului.
A) Ca msuri de prim ajutor la locul accidentului:
- hemostaza
- aplicarea unui pansament protector ,transportul accidentatului la o unitate sanitar
B) Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident
- calmarea durerii
-toaleta local minuioas, procednd astfel:
- dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii pn la o distan de 6 cm de marginea
plgii
- se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa i spun, apoi cu ser fiziologic
-se dezinfecteaza cu alcool sau cu tinctur de iod
Pielea din jurul plgii se dezinfecteaz prin badijonare, care ncepe de lng plag i se ndeprteaz de
aceasta
Se cur, apoi, plaga cu rivanol 1%o, cloramin 4 %o clor activ sau, mai bine, cu ap oxigenat care antreneaz la suprafa micii corpi strini prin spuma pe care o produce; apa oxigenat are i aciune hemostatic.
Retineti:extragerea corpilor strini din plag, precum i excizarea i ndeprtarea esuturilor devitalizate sunt
realizate de medic; dac este cazul, va face hemostaza prin legtura vasului i sutura plgii; aceste plgi se pot
vindeca per primam".
Este interzis explorarea instrumental oarb a unei plgi n afara unui serviciu chirurgical de
specialitate.
Plagile vechi
- Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai tratament descris mai
sus, ns plaga nu se sutureaz primar.
- La plgile septice, pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior
-: Plgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu solutiii antiseptice, pansamente
locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de antibiotic conform antibiogramei. Pansamentul umed se mai
numete microclimat umed i se realizeaz ntr-o tvi{ renal steril, n care se mbib dou-trei comprese cu soluia
indicat. Compresa umed va fi acoperit cu una-dou comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin
nfurare (bandajare), fie fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plgile vechi se
panseaz i se controleaz zilnic.
Foarte important! Obligatoriu, n ambele cazuri, se face profilaxia tetanosului
Tipuri particulare de plgi
Plgi prin nepare cu spini vegetali:
- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie chirurgical
- dac el nu s-a extras, este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon)
Profilaxia antitetanos este obligatorie.
Plgile prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente; se trateaz
chirurgical n servicii de specialitate.
Plgile prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene alergice: prurit,
hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, oc anafilactic sau
colaps.
Ingrijirea unei plgi operatorii
Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril.
- se degreseaz cu benzin iodata tegumentul din jurul plgii
- se dezinfecteaz cu tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distant de 6-7 cm, folosind, la fiecare tergere, alt tampon
- plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu tamponul mbibat n tinctur de iod sau

alcool
-apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii
-se acoper plaga cu compres steril - pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscut.
Pansamentul actul chirurgical prin care se aseptizeaza si se protejeaza o plaga, inlesnind o buna cicatrizare . va
fi efectuat de 2 persoane: una serveste materialul necesar, iar cealalta efectueaza pansamentul;
Clasificarea pansamentelor
- protectoare -plagi operatorii
- locul unei infectii
- punctii
- absorbante - se face pentru tratarea plagilor infectate
- compressive - pentru oprirea hemoragiei
- pentru tinerea stransa a articulatiei
- ocluzive
- in scopul de a izola complet o plaga de exterior
- umede
- (se recomanda cand nu este plaga), antiinflamator, contraindicat in plagi care secreta;
Materialul pentru pansament va corespunde urmatoarelor principii:
va fi aseptic
va fi usor
va fi absorbant al secretiilor plagii
va fi elastic
Acesta se realizeaza in functie de
agentul vulnerant
profunzime
regiunea anatomica interesata
timpul scurs de la producerea plagii
forma anatomo-patologica plaga simpla cu margini liniare ,regulate ;compusa cu margini neregulate,
interesand si organe importante ,complicate datorita unei hemoragii massive su unei infectii supraadaugate
Efectuarea unui pansament correct,bun trebuie sa respecte urmatoarele principii
1. Sa fie facut in conditii aseptic
Folositi materiale de protectie si instrumente sterile
Spalati si dezinfectati mainile ,imbracati manusi sterile
Serviti materialele folosind pense si nu introduceti in casoleta sau in trusa de instrumente pensa cu care
ati lucrat in plaga
Nu folositi aceleasi instrumente la alti pacienti
2. Sa fie absorbant
Asigurati absorbtia secretiilor pentru a favoriza cicatrizarea ,utilizand comprese de tifon si vata hidrofila
3. Sa fie protector
Acoperiti plaga cu comprese sterile si vata asfel incat ca dimensiunile lor sa depaseasca marginile plagii
cu cel putin 1-2 cm
Daca plaga este expusa microbilor ,protejati plaga cu un start mai gros de tifon si vata
4. Sa nu fie dureros
Actionati cu blandete si rabdare ,iar la recomandarea medicului administrati un calmant daca situatia o
cere
Spalati plaga prin turnare si absorbiti surplusul de lichid si secretiile prin tamponare
Nu fixati pansamentul prea starns pentru a nu jena circulatia si a nu produce durere ,iar daca exista
indicatii limitati miscarile in acea zona
5. Sa fie schimbat la timp
Verificati indicatia medicala cu privire la schimbarea pansamentului
La plagile chirurgicale care sunt curate si uscate pansamentul va fi schimbat mai rar
In cazul plagilor secretante schimbati pansamentul ori de cate ori este nevoie
Anuntati medicul si controlati plaga daca pacientul acuza durere sau pezinta febra fara alta cauza
,schimbati pansamentul cu aceasta ocazie

Timpii pansamentului
a) Crearea campului operator
Degresati tegumentele din jurul plagii pentru a indeparta urmele de adeziv de la pansamentul vechi sau
sebumul folosind eter
Indepartati compresele de la pansamentul vechi cu blandete ,umezindu-le cu solutie antiseptica daca sunt
lipite
Dezinfectati tegumentele cu o solutie antiseptica ( incepand dinspre plaga spre periferie ,schimbati
tamponul frecvent )
b) Tratarea plagii
Actionati in functie de recomandarea medicului ,de natura si evolutia plagii;spalati palga cu un jet slab
de solutie antiseptica daca prezinta secretii,indepartati tubul de dren ,firele si ajutati medicul daca este o plaga
recenta
Aplicati medicamente conform prescriptiei medicale
c)Acoperirea protectia plagii
Aplicati comprese sterile care sa depaseasca marginile plagii cu 1-2 cm
Nu aplicati un strat prea gros pentru a asigura o buna capilaritate
La plagile care secreta ,acoperiti compresele cu un strat nu prea gros de vata pentru anu permite
stagnarea secretiilor in contact cu tegumentul favorizand iritatia si macerarea
d) Fixarea pansamentului
Alegeti o metoda de fixare adecvata regiunii prin infasare sau cu substante adezive
Verificati pansamentul pentru a nu jena circulatia de intoarcere sau daca asigura repausul in cazul in care
este limitata miscarea
Verificati daca pansamentul jeneaza miscarea
Obiective : - favorizarea vindecarii ranilor
Preveniea infectiei
Aprecierea procesului de vindecare
Protectia plagii impotriva factorilor mecanici
PREGTIREA MATERIALELOR
Se face n funcie de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete
butonate, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mnui sterile
- Ochelari de protecie, masc
- Muama, alez
- Soluii antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plag
- Soluii degresante: benzin iodat, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de siguran
- Tvia renal
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC
- Informai pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
- Explicai modul de desfurarea al procedurii
- Obinei consimmntul
b) FIZIC

- Poziionai pacientul n funcie de segmentul ce trebuie pansat


- Alegei poziia de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurai intimitatea pacientului dac este cazul
Solutii antiseptice
a)
pentru plaga:
1.
apa oxigenata este o solutie diluata 3% de peroxid de hydrogen. In contact cu
materiale organice degaja oxigen care are actiune bactericida si hemostatica. Prin spuma pe care o
produce curate sfaceluri (fragmente de tesut necrozat in curs de liza) si resturi de tesut.
2.
Permanganat de potasiu solutie in conentrat 1/5000;
3.
Rivanol pulbere galbena clara se utilizeaza in solutie 1/1000, 1/2000;
4.
Dakin este o solutie neutra, diluata de hipoclorit de sodium, are actiune
dezinfectanta si curatitoare, este folosita pentru irigarea plagii;
b)
pentru tegument:
1.
alcool :70 grade METOSEPT
2.
alcool iodat 1% SEPTOSOL
3.
tinctura de iod
4.
benzina iodata
c) pentru fixarea pansamentului
1. galifix mastisol = substanta adeziva formata din dizolvarea sacazului in eter
2. romplast - leucoplast
3. fasa tifon, panza, material plastic
4. surgifix sau retilax - tesaturi elastice de bumbac si latex confectionate sub forma de plase tubulare,
putand fi aplicate pe orice segment de corp

EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegei materialele necesare n funcie de tipul pansamentului
- Verificai prescripia medical privind tratarea plgii
- Identificai pacientul
- Evaluai starea pacientului pentru a stabili dac pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente
- Punei masca, acoperii prul, splai minile i dezinfectai-le cu alcool
- mbrcai mnui sterile, luai din trus 2 pense sterile
- ndeprtai pansamentul vechi dac este cazul, fr s producei durere. Dac este lipit umezii cu ap
oxigenat sau ser fiziologic; observai plaga
- Curai tegumentul din jurul plgii folosind tampoane mbibate n benzin sau eter pentru a efectua
degresarea i apoi dezinfectai cu alcool sau tinctur de iod. tergerea se va face de la plag spre periferie
schimbnd des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante recomandate;
- Absorbii secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curai din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i tergei apoi cu un
tampon uscat
- Efectuai n continuare tratamentul plgii n funcie de natura i evoluia acesteia, aplicnd medicamente dac
sunt recomandate;
- Acoperii cu comprese de tifon sterile care s depeasc marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un strat
subire de vat dac este necesar
- Fixai prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, n
spiral, n evantai, cu fa rsfrnt, n spic)
NGRIJIREA PACIENTULUI
- Aezai pacientul n poziie comod i punei regiunea lezat n repaus
- Observai faciesul i comportamentul la durere
- Observai aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

- Colectai deeurile cu potenial infecios (comprese, mnui, tuburi de dren, fei) n recipiente speciale
- Curai instrumentele i pregtii-le pentru sterilizare
- Dezbrcai mnuile
- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
- Notai tipul de pansament, aspectul i evoluia plgii data, ora
- Notai informaiile care trebuie transmise n legtur cu pansamentele urmtoare
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
REZULTATE ATEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuz durere ;
- Pansamentul este bine fixat i curat;
- Plaga este n curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEI
- Pacientul acuz durere, tegumentele sunt roii, edemaiate, plaga secret;
- Anunai medicul i efectuai ngrijirile recomandate
- Tegumentele i schimb culoarea, pot apare furnicturi
- Pansamentul este prea strns. Refacei bandajul
- Pansamentul se umezete din cauza secreiilor
- Aplicai un strat protector i absorbant de vat
- Montai tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbai pansamentul de cte ori este nevoie
Fixarea pansamentului se poate face cu urmatoarele materiale:
1. fasa de tifon, panza, material plastic-cand plaga este acoperita cu un strat de comprese de vata si este supurata
bandajare - infasare;
2. leucoplast cand plaga este mica, nu supureaza si este protejata de cateva straturi de tifon;
3 galifix = mastisol, cand plaga este mica nu supureaza si este protejata cu comprese;
Tehnica
Marea majoritate a traumatizatilor se prezinta sau sunt adusi la medic, dupa ce deja li s-a acordat primul ajutor.
Din acest motiv timpul I al unui pansament va fi:
- indepartarea pansamentului vechi cu pense sterile
- controlarea pansamentului vechi pentru aprecierea hemoragiei si inspectia plagii --inspectia si examinarea plagii au in vedere aprecierea:
- felului plagii
- aparitiei inflamatiei
- diverselor complicatii
- corpilor straini
- evolutiei procesului de vindecare
Dupa aceste manevre, tratamentul plagii se diferentiaza in functie de felul acesteia.
I.
Plaga inchisa sau suturata
II.
Plaga deschisa
III.
Plaga drenata
I.

Plagi inchise / saturate: neinflamate si inflamte


a. neinflamate: se sterg tegumentele din jurul plagii, dinspre plaga spre exterior, cu alcool iodat,
plaga se badijoneaza cu betadina sau alcool , se protejeaza cu 1-2 comprese de tifon, sterile, iar
pansamentul se fixeaza cu leucoplast sau galifix;
b. inflamate/infiltrate, suppurate: dezinfectie cu alcool iodat, se scot 1-2 fire de sutura si cu o sonda
butonata sau canelata se patrunde pe linia de incizie, incercand gasirea colectiei purulente. Din
acest moment se vat rata ca o plaga deschisa;

II.

Plagi deschise

III.

dezinfectia tegumentelor din jur


toaleta plagii cu solutii antiseptice
stergerea prin tamponare cu comprese sterile uscate
protectia plagii cu un strat de protectie
fixarea lor cu fese sau leucoplast

Plagi drenante - se panseaza ca plagile deschise


!!! Plagile cranio-cerebrale si vertebro-medulare nu se spala cu solutii antiseptic

Bandajarea reprezinta fixarea pansamentului cu ajutorul unei fese, de preferat din tifon deoarece se
mentine bine pe regiunea aplicata si absoarbe secretiile plagii, avand proprietati hidrofile. In timpul
bandajarii, asistenta va sta cu fata spre bolnav.
Regulile unei bandajari corecte
1. fasa se tine in mana dreapta, cu partea de derulare sus , iar capatul in mana stanga
2. fasa se conduce de la stanga la dreapata
3. orice bandajare va incepe prin cateva ture circulare pentru fixarea capatului fesei la 10-15 cm
de plaga
4. turele de fasa trebuie sa se acopere un ape cealalta in proportie de sau 1/3
5. membrele se bandajeaza de la extremitatea distala, spre cea proximala, in sensul circulatiei
venoase
6. infasarea se va face cu delicatete si dexteritate pentru a nu fi dureroasa
7. bandajarea nu va fi prea stransa, pentru a nu produce tulburari de circulatie si nici prea larga,
pentru a nu aluneca si a ramane plaga descoperita
Moduri de conducere a fesei:
1. circular - turele se suprapun unele peste altele ,indicat la gat ,torace,articulatia pumnului
2. spirala turele se suprapun unele peste altele in proportie de 1/2 sau 1/3,indicat pentru
infasarea gambei si antebratului
3. spica rasfranta fasa se conduce in forma cifrei 8 ,fiecare tura acorerind pe cel dinainte cu
1/3 sau 2/3 ,indicate in regiuni articulare sau pentru regiune inghino-abdominala,scapulahumerala .
4. in forma de opt specific bandajarii articulatiilor( cot ,pumn,picior ), formand lateral spica
Terminarea bandajarii se vor efectua doua ture circulare la 10-15 cm de pansament si se taie fasa cu
foarfecele aplicandu-se o banda de leucoplast sau se despica capatul fesei cu foarfecele 10 cm se incruciseaza
capetele si se innoada.
Bandajarea pe regiuni
1. bandajarea capului = capelina
2. bandajarea ochiului : monocular si binocular
3. bandajarea gatului spirala si opt
4. bandajarea toracelui spirala
5. bandajare maini, degete spirala si opt
6. bandajare articulatii in opt
7. bandajarea barbiei capastru
8. bandajarea nasului prastie
9. bandajarea perineului in forma de T