Sunteți pe pagina 1din 30

Anatomia si fiziologia

aparatului respirator

Dr Ivan Mihaela
medic specialist pneumologie
Scoala Postliceala Sanitara Gr. Ghica Voda Iasi

Structura aparatului respirator

Structura aparatului respirator


aparatul respirator- totalitatea organelor care contribuie la
realizarea schimburilor gazoase, dintre aerul atmosferic si
organism
aparatul respirator cai respiratorii si plamanii
cai rapiratorii superioare: cavitatea nazala si faringe
cai respiratorii inferioare: laringe, trahee si bronhii

Bronhiile principale- sunt 2 conducte fibrocatilaginoase


rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare; in
interiorul traheei se afla pintenele traheal.
Bronhia principala dreapta da 3 bronhii lobare
( superioara, mijlocie, inferioara ).
Bronhia principala stanga da 2 bronhii lobare
( superioara, inferioara ).
Bronhiile lobare se divid in continuare in bronhii
segmentare.
La plamanul drept se gasesc 10 bronhii segmentare.
La plamanul stang se gasesc 8-9 bronhii segmentare.

Ramurile bronhiilor segmentare continua sa se divida


succesiv in ramuri bronhiale, iar acestea in bronhiole
lobulare ( terminale ).
Bronhiolele lobulare se ramifica in bronhiole
respiratorii, care continua sa se divida in ducte alveolare,
terminate prin dilatatii numite saculeti alveolari.
Saculetii se compartimenteaza in mai multe formatiuni
veziculare numite alveole pulmonare.
Bronhia respiratorie si ramificatiile ei ( ducte alveolare,
saculeti alveolari, alveole pulmonare ) formeaza acinul
pulmonar care reprezinta unitatea morfofunctionala a
plamanului.

Arborele
bronsic

Plamanul acoperit de pleure, este constituit din


urmatoarele unitati anatomice si functionale: lobi, segmente,
lobuli si acini pulmonari.
Capacitatea plamanului- volumul de aer pe care il
contine este de aprox 4500-5000 cm3.
Suprafata epiteliului alveolar este acoperita de o lama
fina de lichid surfactant. Distrugerea peretilor alveolari
determina emfizemul.

Vascularitia este dubla:


1) functionala- mica circulatie asigura schimburile gazoase
( vasele pulmonare)
1) nutritiva- marea circulatie asigurata de arterele si venele
bronsice.

Pleura- este foita seroasa ce inveleste plamanii si


usureaza miscarile plamanilor prin alunecare.
Este alcatuita din 2 foite:
1) viscerala - acopera plamanii patrunzand si in scizuri
2) parietala- ce captuseste peretii cutiei toracice.

Intre cele doua pleure exista o cavitate inchisacavitatea pleurala, care in mod normal este virtuala.
In conditii patologice, cavitatea pleurala poate deveni
reala, putand fi umpluta cu:
- puroi (pleurezie)
- sange (hemotorax)
- aer (pneumotorax)

Toracele este impartit dpdv topografic:


- o regiune medianamediastin
- 2 regiuni lateralepleuro-pulmonare

Notiuni de fiziologie
Respiratia - reprezinta un proces vital in care au loc
aportul de O2 la tesuturi si eliminarea CO2 ca rezultat al
metabolismului.
Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza
datorita succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si
expiratia.
1. Inspiratia - proces activ, realizat prin efort muscular, cand
aerul patrunde n plamani ncarcat cu O2.
Principalii muschi inspiratori sunt:
-muschii intercostali;
-muschii supracostali;
-diafragma.
2. Expiratia - reprezinta un proces pasiv, prin care se elimina
aerul din plamani, incarcat cu CO2. In timpul expiratiei, cutia
toracica revine pasiv la dimensiunile avute anterior.

Tipuri de respiratie:
Tip costal superior intalnit la femeie, cand cutia toracica se
dilata antero-posterior;
Tip costal inferior intalnit la barbat, cand cutia toracica se
dilata transversal;
Tip abdominal intalnit la copii si batrani, cand dilatarea este
mai mult verticala.

Volumele respiratorii:
In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate o
serie de volume respiratorii:
- la o inspiratie normala este introdus un volum de 500 cm 3 de
aer (volum inspirator curent) V.I.C.;
- la o inspiratie fortata este introdus inca 1500 cm3 de aer (volum
inspirator de rezerva) V.I.R.;
- la o expiratie fortata este expulzat 1500 cm 3 de aer (volum
expirator de rezerva) V.E.R.;
- capacitatea vitala - C.V/CP reprezinta volumul maxim de aer
care poate fi eliminat din plamani printr-o expiratie maxima dupa o
inspiratie maxima si reprezinta suma a trei volume - 3500 cm3 de
aer, masurata cu un aparat numit spirometru.

Principalele
afectiuni
respiratorii

bronsite,
pneumonii,
BPOC,
astm bronsic,
TBC,
pneumotorax,
cancer pulmonar

Semiologie in pneumologie
1. Tusea
2. Expectoratia
3. Hemoptizia
4. Dispneea
5. Cianoza
6. Durerea toracica (junghiul)

Tusea

Definitie: este un act reflex sau voluntar determinat de excitanti


fizici, chimici, inflamatori avand ca rezultat eliminarea violenta si sonora
a secretiilor patologice sau a corpilor straini din caile respiratorii si
permeabilizarea acestora.
Dupa caracter tusea poate fi:
neproductiva (uscata)
productiva (umeda)
tuse surda
latratoare
tuse bitonala
tuse convulsiva
tuse iritativa
tuse cavernoasa
difera ca frecventa si mod de aparitie (matinala, vesperala, n anumite
pozitii);
poate duce la epuizarea bolnavului si la perturbarea somnului;
n accese violente poate fi nsotita de varsaturi (tuse emetizanta);
n unele situatii e necesara provocarea tusei pentru facilitarea eliminarii
secretilor.

Interventii nursing

Tusea uscata trebuie combatuta: prin educatie privind evitarea


fumatului, a deschiderii gurii n inspir, a evitarii aerului uscat sau prea
cald.
n caz de tuse productiva asistenta ncurajeaza tusea si colectarea
sputei pentru a se putea aprecia aspectul, cantitatea si pentru a se
recolta probe de laborator.

Hemoptizia

Definitie: eliminarea de sange rosu, aerat, proaspat, provenit din


caile aeriene, n urma unui efort de tuse prin expectoratie .
este o urgenta ce impune un diagnostic etiologic n vederea elaborarii
unei conduite adecvate.
Cauzele sunt reprezentate de:
Cancer bronhopulmonar
Pneumonii bacteriene ( cu staphilococus aureus i pseudomonas
aeruginosa sau virale)
TBC pulmonara
Bronsiectazii suprainfectate
Micoze pulmonare (cu aspergillus spp)
Hipertensiune venoasa pulmonara ( stenoza mitrala, TEP)

Hemoptizia
- sangele este rosu, aerat, putin coagulabil (ramane lichid), cu pH alcalin
- se poate repeta cu frecventa variabila si uneori de mai multe ori pe zi
-spre sfarsit cantitatea si frecventa diminua, iar sangele devine negricios,
reprezentand reziduul bronsic
Volumul poate fi :
-masiv > 250-500 ml/ zi se descrie hemoptizia fudroaianta (fr. Foudre=
fulger) sau cataclismica de volum mare ( >500 ml ), produsa rapid care
prin inundatie bronsica si soc hemoragic duce la exitus
-non-masiv < 200ml/ zi : medie= 150-250 ml; mica= 50-150 ml;
minima=ml forma particulara este sputa hemoptoica (sangvinolenta,
hemoptizia minima) caracterizata prin prezenta de striuri sangvine n
materialul expectorat

Hemoptizia
Este un semn clinic ce determina aparita anxietatii atat la pacient
cat si la anturaj si medic supraevaluarea volumului.
Este necesar cuantificarea corecta a acesteia si se impune
colectarea sputei intr-un recipient gradat.
Semne premonitorii
- senzatie de caldura
- cefalee
- ameteli
- dispnee
- senzatie de tensiune toracica insotita de teama
- senzatie de iritatie (gadilitura) laringiana
- gust usor metalic, sarat

Hemoptizia

Semne si simptome asociate:


paloare faciala, transpiratii reci, dispneea cu tahipnee, tahicardia si
anxietatea, lipotimie, hipotensiune
febra/subfebrilitatea
sugereaza
etiologie
infectioasa,
cancer
bronhopulmonar, TEP
durerea toracica unilaterala nsoteste hemoptizia din TEP si uneori
cancer bronhopulmonar
asocierea, la femei, cu menstra, reprezinta hemoptizia catameniala (gr.
katamenios=lunar) sau vicarianta (lat. cicarius= substitut, nlocuitor),
semn al endometriozei pulmonare.
trebuie diferentiata de : epistaxis posterior, stomato-gingivoragii,
pseudo-hemoptizia, hematemeza, hemoptizia factitia- simulata leziuni
ale limbii, mucoasei jugale

Hemoptizia - conduita terapeutica


imediata
- pacientul cu hemoptizie confirmata se interneaza obligatoriu n spital!
- aprecierea corecta a cantitatii de sange
- semne clinice de detresa respiratorie - care sugereaza gravitateainsuficienta respiratorie acuta; cercetarea semnelor clinice de anemie
acuta (paloare, hTA, puls slab, filiform); semne de soc hemodinamic in hemoptizii masive.
- repaus absolut la pat, in pozitie semi-sezanda, daca este posibil pe
partea leziunii; repaus vocal absolut.
- in primele ore sau zile, alimentatie formata exclusiv din lichide reci
(compot, sirop, limonada, lapte);
- punga cu gheata pe hemitoracele presupus bolnav sau pe stern.
calmarea bolnavului si pe cei din anturajul acestuia, manevrarea
bolnavului cu blandete;
- sa-i asigure izolarea, semiobscuritatea, aerisirea, temperatura moderata
(16);
- sa recomande bolnavului sa nu tuseasca, sa inspire lent si profund; sa-i
curete gura de cheaguri.

Hemoptizia conduita/tratament
Internare obligatoriu! - in hemoptizii mari
- repaus la pat
- punga cu gheata
- inventarierea cauzelor- ORL, hematologice, cardiovasculare, respiratorii
- endoscopia bronsica
- oxigenoterapie 2-4 l/min.
- eliberarea cailor respiratorii
- cale de abord venos cu acces permanent
- umplere vasculara pt.corectia hemodinamica
- vasoconstrictoare-vasopresina,sandostatin
- hemostatice i.v./i.m
- trat.chirurgical-embolizare arteriala bronsica, ligatura.

Expectoratia

Definitie: reprezinta eliminarea prin tuse a produselor patologice


din caile aeriene, sau ajunse in arborele traheo-bronsic de la nivelul
altor structuri. Secretia fiziologica de mucus este 100 ml in 24 ore, cand
cantitatea creste apare tusea si expectoratia.
Sputa redusa ( 50-100 ml )- bronsite, tuberculoza pulmonara
infiltrativa, BPOC, astm bronsic.
Sputa abundenta ( >100 ml/24 ore )- bronsiectazii, abces
pulmonar, tuberculoza pulmonara cavitara.

Dispneea
Definitie: este o tulburare de ritm, frecventa si intensitate a
respiratiei, inconstienta sau resimtita de bolnav ca un disconfort, sete
de aer, sufocare.
VN: nou-nascut=40-45 r/min
copii=20-30 r/min
adult=16-20 r/min
Tahipnee- cresterea frecventei respiratorii la peste 40 r/min, chiar 60
r/min, insotite de scaderea amplitudinii acestora.
Bradipnee- scaderea nr de respiriratii pe minut insotita de cresterea
amplitudinii acestora. Apare in obstructii incomplete ale cailor
respiratorii (<15 r/min).
- bradipnee inspiratorie ( CORNAJ )
- bradipnee expiratorie ( WHEEZING )

Durere toracica (junghi)

Definitie: durere toracica acuta comparata cu lovitura de pumnal,


datorita proiectiei parietale pe o zona restransa.
Este accentuata de inspirul profund, tuse, stranut si palparea
zonei dureroase si se datoreste iritatiei terminatiilor nervoase de la
nivelul pleurei parietale si a spasmului asociat al ms intercostali.

Cianoza

Definitie: coloratia albastra violacee a tegumentelor si


mucoaselor, mai evidenta la nivelul extremitatilor, pometilor, barbiei,
nasului, buzelor, pavilioanelor urechilor. Dispare la presiune ceea ce
demonstreaza ca este produsa de o modificare in coloratia sangelui.
Este nsotita de tahicardie, confuzie, transpiratii abundente,
cefalee, agitatie, acidoza.

Febra

Definitie: ridicarea temperaturii peste valorile fiziologice 36,5-37


grade C.
VN- 36,6-37 in axila; 37,3-37,5 bucal, rectal si vaginal
Stare subfebrila: 37-38 gr C
Febra moderata: 38-39 gr C
Febra ridicata 39-40 gr C
Hiperpirexia 40-42 gr C

Investigatii ale ap resp

radiografie toracica
bronhografii, fistulografii, CT torace, RMN, scintigrafie
Explorare functionala resp: spirometrie, analiza gazelor,
farmacodinamice: test bronhodilatator si test bronhoconstrictor

teste