Particularitati de ingrijire ale

pacientilor cu afectiuni
pneumologice
 Evaluarea pacientului cu suferinta pulmonara
 Istoric: Important stabilirea principalelor disfunctii si manifestari clinice:
-dispnee
-durere
-expectoratie
-hemoptizie
-tuse
-oboseala si astenie
 Stabilirea inceputului problemelor de sanatate: de cat timp dureaza si daca s-au agravat pt. a
identifica potentialii factori favorizanti:
-fumatul
-antecedente personale sau heredo-colaterale
-conditii de viata si munca periculoase
-expunere la alergeni sau factori favorizanti
 Identificarea factorilor psiho-sociali ce definesc stilul de viata al pacientului:
-statutul social
-relatiile de familie
-starea de anxietate
 Identificarea reactiei pacientului fata de problema de sanatate( anxietate, furie,ostilitate,
izolare, negare, necooperare ), aprecierea suportului familiei si prietenilor.
 Manifestari clinice
 Dispneea: dificultatea in respiratie; simptom comun mai multor boli respiratorii sau cardiace
-dispneea severa aparuta brusc la o persoana sanatoasa poate sugera pneumotorax spontan,
insuficienta cardiaca stanga, infarct miocardic, insuficienta respiratorie acuta
-dispneea aparuta brusc la un pacient ce a suferit o interventie chirurgicala poate sugera
tromboembolism pulmonar
-ortopneea poate aparea atat la pacientii cu afectiuni cardiace( insuficienta cardiaca) dar si la
pacientii cu BPOC.
- dispneea cu expir zgomotos( wheezing): astm bronsic, BPOC
-o suferinta acuta pulmonara produce o dispnee cu grad de severitate crescut comparativ cu o
suferinta cronica.
-important sa cunoastem circumstantele de aparitie a dificultatii in respiratiei
 Intrebam pacientul:
-se asociaza dispneea cu alte simptome?
-se asociaza cu tuse?
-dispneea s-a instalat brusc sau treptat?
-apare in timpul zilei sau noptii?
-se accentueaza daca pacientul se intinde in pat?
-cand apare: in repaus, in timpul activitatii de rutina, alergare, urcatul scarilor.
 Important este identificarea cauzelor
 In cazuri severe asistentul va sfatui pacientul sa ramana in pat sprijinit de 1-2 perne, sa-si
limiteze activitatea si la nevoie sa administreze O2.
 Manifestari clinice
 Tusea
 -apare ca urmare iritarii mucoasei tractului respirator
 -proces infectios sau doar un agent iritant ( fumul, ceata, praful )
 -reflexul de tuse: mecanism important de protectie impotriva acumularii
de secretii la nivelul bronhiilor si bronhiolelor

 -stabilirea tipurilor de tuse si circumstantele de aparitie:

 -tusea uscata, iritativa - specifica infectiilor virale ale cailor respiratorii
superioare
 -tusea ce apare in timpul noptii este caracteristica pentru insuficienta
ventriculara stanga sau astmul bronsic
 -tusea matinala insotita de expectoratie caracterizeaza bronsita cronica
 Manifestari clinice
 Expectoratia
 eliminarea de sputa ( reactia plamanului la orice agent iritant persistent )
 aspectul macroscopic al sputei poate sugera afectiunea pulmonara de
baza: - sputa ruginie = pneumonie
- sputa rosie, sangvinolenta, aerata si spumoasa = hemoptizie
-sputa seroasa alb rozata = EPA
- sputa galben verzuie = supuratii pulmonare
- sputa neagra = cancer pulmonar
Aspecte in ingrijirea pacientului care expectoreaza:
 hidratare adecvata,
 administrarea de aerosoli in vederea reducerii vascozitatii sputei si
favorizarea expectoratiei.
 fumatul este total interzis - interfera cu activitatea ciliara, creste secretia
bronsica, determina inflamatie => perturba expectoratia.
 reducerea apetitului datorita gustului determinat de sputa.
 Se recomanda o igiena orala adecvata, sucuri de citrice.
 Manifestari clinice
 Durerea toracica
 asociata cu afectiuni pulmonare sau cardiace
 Cauze respiratorii:
-Afectiuni ale traheei si bronhiolelor ( traheita, bronsita acuta )
-Afectiuni ale pleurei plamanilor ( pleurezie, pneumonie, cancer )

Medicatia analgezica – amelioreaza durerea – dar poate deprima

centrii respiratori
 Manifestari clinice

 Hemoptizia
 Expectoratia cu sange din arborele respirator
 Manifestare clinica in afectiunile pulmonare sau cardiace
 Important: determinarea sursei de sangerare: gingii, nazofaringe, plamani,
stomac.

 Asistentul medical (de multe ori singurul martor) trebuie sa sesizeze si sa

noteze cateva observatii:
-sangerarea la nivelul foselor nazale sau nazofaringelui( epistaxis) este de
regula precedata de stranut si sangele va aparea si la nivelul orificiilor
nazale.
-sangele provenit de la nivel pulmonar( hemoptizie) este de regula rosu
aprins amestecat cu sputa iar expectoratia este precedata de senzatia de
gadilatura la nivelul gatului, gust sarat, arsura sau chiar durere toracica.
-sangerarea digestiva( hematemeza) - sangele va fi eliminat prin efort de
varsatura, avand aspect de zat de cafea
 Manifestari clinice
 Cianoza
 Colorarea in albastru a tegumentelor

 Este un indicator tardiv al hipoxiei( deficit de O2 la nivel celular ),

apare atunci cand pacientul prezinta cel putin 5g/dl hemoglobina
neoxigenata.
 in afectiuni pulmonare apare cianoza centrala ( culoare violacee a
limbii si buzelor ).
 cianoza periferica apare ca urmare a scaderii fluxului sanguin in
anumite regiuni ale organismului si nu indica in mod obligatoriu o
suferinta sistemica.
 Examenul fizic
 Examen obiectiv:
 Inspectia toracelui:
- structura osteo-musculara, starea de nutritie si functionarea aparatului respirator.
- configuratia toracelui, frecventa si amplitudinea miscarilor respiratorii:
-cresterea frecventei = TAHIPNEE;
-cresterea amplitudinii miscarilor respiratorii = HIPERPNEE,
-cresterea frecventei si a profunzimii miscarilor respiratorii are ca rezultat scaderea
presiunii CO2 in sangele arterial = HIPERVENTILATIE.
 Palparea toracelui - date despre transmiterea vibratiilor vocale, frecaturile pleurale,
si un posibil emfizem subcutanat.
 Percutia toracelui - identificarea modificarilor limitelor inferioare ale plamanilor,
modificarea mobilitatii bazelor pulmonare, sau chiar modificari ale sonoritatii
pulmonare ( matitate, submatitate, hipersonoritate, timpanism )
 Ascultatia toracelui - poate evidentia modificari ale murmurului vezicular si posibila
aparitie a unor zgomote supraadaugate, raluri bronsice si alveolare, frecatura
pleurala.
 Evaluarea functiei respiratorii
 Proceduri neinvazive
I. Examinarea radiologica
-evidentiaza aspecte caracteristice pentru anumite boli pulmonare
Opacitati:
-Absenta aerului din alveole (atelectazie)
-Lichid in alveole-in edemul pulmonar acut, pneumonie
-Fibrozari si calcificari
-Formatiuni tumorale (benigne sau maligne)
-Corpi straini(radioopaci)
-Ingrosari pleurale(pahipleurite)
-Colectii lichidiene pleurale
Hipertransparentele cauzate de cresterea continutului de aer la nivelul pleurei sau
plamanului
-pot fi:- localizate: chiste aerice, abces pulmonar evacuat
-difuze: emfizem pulmonar, astm bronsic in criza, pneumotorax
-mixte(hidroaerice), ce apar in 2 situatii:
-formatiuni pulmonare ce initial au fost opace, dar care s-au evacuat partial:
chist hidatic pulmonar, abces pulmonar, caverna TBC, cancer pulmonar
-pneumotorace combinat cu sindrom lichidian pleural
 Metode de examinare radiologica a aparatului respirator
1. Radioscopia toracica:
-nu necesita pregatire prealabila
-ofera informatii morfologice si dinamice asupra structurilor intratoracice

2. Radiografia toracica:
-nu necesita pregatire prealabila
-ofera informatii morfologice asupra structurilor intratoracice
-se recomanda realizarea radiografiei dupa inspir profund(respiratie adanca), deoarece
structurile pulmonare se vizualizeaza cel mai bine atunci cand plamanii sunt plini cu
aer.

3. Microradiografia:
-metoda de examinare radiologica in masa(screening) -TBC, boli profesionale - Silicoza

4.Tomografia computerizata(CT):
-informatii suplimentare privind- leziunile pleurale(diferentiaza intre lichid si tumora),
-mediastinale(diferentiaza ganglioni, tumori, structuri
vasculare)
-pulmonare(tumori)
 Metode de examinare a aparatului respirator
5. Bronhografia:
-introducerea unei substante radioopace fluide in arborele traheobronsic printr-un cateter sau
bronhoscop, dupa care se vor efectua radiografii toracice
-este indicata in diagnosticarea bronsiectaziilor, obstructiilor bronsice distale, malformatiilor
traheobronsice, astazi se prefera bronhoscopia tinand cont de faptul ca substanta de contrast
avea un efect iritativ ce determina bronhospasm, uneori destul de persistent.
6. Rezonanta magnetica nucleara ( RMN ):
-detalii de finete asupra structurilor bronhopulmonare.
7. Scintigrafia pulmonara
 8. Angiografia pulmonara
 Se foloseste in special in investigarea pacientilor cu boala
tromboembolica pulmonara sau malformatii congenitale ale vaselor
pulmonare.
 Se realizeaza prin injectarea unei substante radioopace intravenos la
nivelul unuia sau a ambelor brate(simultan) sau venei femurale, urmand
ca ulterior sa se observe prin examen radiologic vasele pulmonare.
TEP
Unitate de Urgenţe Neurovasculare şi
Angiografie
 II. Teste cutanate cu antigene specifice
-ajuta la diagnosticarea TBC-ului, histoplasmozei, trichinelozei, toxoplasmozei, aspergiliozei.
-test pozitiv -> organismul a luat contact cu antigenul respectiv, el nu arata boala activa
indiferent de intensitatea reactiei.
 Testul tuberculinic:
-metoda de depistare activa a tuberculozei - injectarea intradermica pe fata anterioara a
antebratului stang a 0,1 ml<=> 2U.I din tuberculina purificata PPD IC 65 "Cantacuzino"
-in cazul injectarii hipodermice sau cand se pierde solutie intre seringa si acul incorect montat
se recomanda repetarea manevrei reinjectand 0,1 ml la o distanta de 3-5 cm sau la
antebratul opus.
-citirea rezultatului se face la 72 de ore.
-se identifica existenta unei arii eritemato-violacee ce circumscrie urma intepaturii dermice.
-se apreciaza reactia la tuberculina masurandu-se diametrul maxim al eruptiei cutanate pe
directia transversala fata de axul antebratului.
-se considera pozitive reactiile de 10 mm sau mai mult.
-se apreciaza tactil reactia dermica conform clasificarii Palmer:
-tip I-induratie ferma sau prezenta de flictene
-tip II-induratie elastica
-tip III-infiltratie depresibila
-tip IV-fara infiltratie aparenta
 Skin testing, PPD (R arm) Reacţie pozitivă la PPD
and Candida (L arm)
 II. Teste cutanate cu antigene specifice
 Grupele I,II Palmer indica o infectie naturala
 Grupele III, IV Palmer- apar ca reactii postvaccinale sau ca reactii la infectiile cu
microbacterii atipice.
 Un test tuberculinic negativ denota lipsa infectiei cu urmatoarele exceptii:
-faza autoalergica ( primoinfectie foarte recenta )
-boli asociate cu o depresie a reactiilor de hipersensibilitate intarziata: neoplazii
avansate, sarcoidoza.
-boli infectioase acute
-tratamente cu preparate cortizonice, citostatice
-stari fiziologice: menstruatie, sarcina, varsta inaintata.

 Un test tuberculinic pozitiv indica prezenta infectiei dar nu poate diferentia alergicul
sanatos de alergicul purtator de leziuni active(bolnav) sau cicatricial(vindecat) cu exceptia
urmatoarelor situatii particulare:
-viraj tuberculinic la copii mici ( 0-4 ani ) indica primoinfectie activa
-salt tuberculinic (exacerbarea intensitatii alergiei intre doua testari succesive) indica
infectie activa.
-reactii intense - indica risc crescut de boala activa.
 III. Teste serologice
-utile in depistarea histoplasmozei, toxoplasmozei, pneumoniei cu Mycoplasma,
-in evaluarea pacientilor cu multiple leziuni pulmonare poate fi utila efectuarea testelor
serologice pentru HIV.

IV. Examenul sputei

-util in evaluarea pacientilor cu afectiuni pulmonare
 Include:
1. Examenul macroscopic
2.Examenul microscopic ( citobacteriologic )
3.examen bacteriologic-antibiograma
-identifica prezenta unor microorganisme patogene, eventual celule maligne si chiar stari de
hipersensibilitate ( evidentiate de cresterea numarului eozinofilelor )
-indicat a se efectua periodic la pacientii ce primesc antibiotice, steroizi sau citostatice pe
termen lung deoarece aceste medicamente cresc riscul de aparitie a infectiilor
oportunistice;
-sputa este obtinuta prin expectoratie
-riscul contaminarii probelor de sputa este foarte mare de aceea se recomanda uneori
urmatoarele metode de recoltate:
 Metode de recoltare a sputei

1. Prelevarea pe cateter prin periaj

2. Lavaj bronhoalveolar
3. Aspiratie transtraheala
4. Biopsia pulmonara transbronsica
5. Aspiratia percutanata pe ac
 Recoltarea sputei se face dimineata, in cutii Petri sterile, dupa toaleta
orolaringiana
 Probele vor fi trimise imediat la laborator( pastrarea timp de cateva ore
a probei la temperatura camerei duce la dezvoltarea germenilor
oportunisti si compromite rezultatul culturii)
 V. Testarea functiei pulmonare
 O respiratie eficienta este asigurata de:
-plamani
-sistem nervos central
-peretele toracic(cu muschiul diafragm si muschii intercostali)
-circulatia pulmonara
-SNC - controleaza activitatea muschilor peretelui toracic ce actioneaza ca o pompa a
aparatului respirator
-dezechilibrul uneia dintre partile care contribuie la o respiratie normala duce la alterarea
globala a functiei respiratorii.

 Se intalnesc 3 aspecte majore in disfunctionalitatea sistemului respirator:

1.Disfunctii ale ventilatiei pulmonare

2.Disfunctii ale circulatiei pulmonare
3.Disfunctii ale schimbului gazos
 1. Alterarea functiei ventilatorii
-scopul explorarilor functionale respiratorii:
-evaluarea capacitatii functionale respiratorii
-precizarea gradului alterarii functiei respiratorii
-precizarea mecanismului de producere a tulburarilor ce apar in
diferite afectiuni respiratorii
-probele ventilatorii se impart in:
-probe analitice-studiaza volumele si capacitatile pulmonare, ventilatia
interna, folosesc spirografe
-probe sintetice: spirogazometria(ASTRUP)-concentratia gazelor in
sange

Spirometria:
-determina volumele si capacitatile pulmonare-se realizeaza cu
aparatul “spirometru” sau spirograf, si este redata prin inscrierea
grafica a volumelor si capacitatilor pulmanare = Spirograma
 Spirometria:
Indicatiile in afectiunile de tip obstructiv:
-Astm bronsic
-B.P.O.C
-Bronsiectazie
-Fibroza chistica
-Silicoza
Indicatiile spirometriei in afectiuni de tip restrictiv:

-afectiuni ale parenchimului

-fibroza pulmonara idiopatica(evolutie rapida si fara cauza)
-sarcoidoza(boala autoimuna)
-pneumoconiaza (micoza pulmonara transmisa de papagali)
-silicoza(pulberi)

-afectiuni extraparenchimatase:
-afectiuni ale cutiei toracice( cifoza, scolioza, spondilita anchilopoetica,
infundare de stern )
-afectiuni neuromusculare:
-miastenia gravis
-distrofia musculara(scleroza in placi)
-dermatomiozita
 2. Disfunctii ale circulatiei pulmonare
- pot fi depistate prin masurarea presiunii in arterele pulmonare si in
vasele pulmonare cu ajutorul cateterului(Swan Ganz) introdus in artera
pulmonara

3. Disfunctii ale schimbului de gaze

-pot fi evaluate prin metoda pulsoximetriei sau prin masurarea partiala a
oxigenului si dioxidului de carbon in sangele arterial
-putem identifica:
-hipoxemie = scaderea O2 in sange( scaderea Pa O2 in aerul inspirat
->hipoventilatie.
-hipercapnie( cresterea Pa Co2 ) in sange ca urmare a hipoventilatiei
 Metode invazive de masurare a capacitatii pulmonare
 Bronhoscopia
-se realizeaza cu un bronhoscop flexibil, cu fibra optica( sub anestezie
locala sau generala)
Obiectivele bronhoscopiei:
-vizualizarea directa a arborelui traheobronsic
-biopsia leziunilor endobronsice prezente sau sugestive
-lavajul, periajul, biopsia regiunilor pulmonare pentu culturi si examen
citologic
Riscurile bronhoscopiei:
-hipoxemie
-laringospasm
-bronhospasm
-pneumotorax
-hemoragie dupa biopsie
 Interventiile asistentei

-informarea pacientului asupra tehnicii

-obtinerea consimtamantului
-se asigura ca pacientul nu mananca si nu bea cu 6 ore inainte(previne
aparitia continutului gastric in caile respiratorii
-administreaza medicatia indicata inaintea procedurii ( un hipnotic, si
atropina).
 Medicamentele sedative administrate pacientilor cu insuficienta
respiratorie pot precipita aparitia stopului respirator.
-indepartarea lentilelor de contact si a protezelor dentare
-dupa interventie nu se vor administra pacientului lichide sau alimente pana
ce reflexul de tuse nu se reia.
-dupa interventie pacientul va fi supravegheat atent, urmarit in principal
aparitia cianozei, hipotensiunii arteriale,tahicardiei, tulburari de ritm,
hemoptiziei, dispneei.
 Toracocenteza si biopsia pleurala

 Toracocenteza=aspirarea de lichid din spatiul pleural.

 Scop:
-diagnostic:-aspirarea de lichid in scop diagnostic
-biopsia pleurala
-terapeutic:-indepartarea de lichid din spatiul pleural
-administrarea de medicamente in spatiul pleural
Interventiile asistentei medicale

 Efectuarea unei radiografii toracice inaintea executarii punctiei

pentru a stabilii locul optim pentru punctia pleurala
 Identificarea pacientilor alergici la anestezicul local ce urmeaza a fi
administrat(Xilina), oprirea anticoagulantelor
 Administrarea sedativelor conform prescriptiilor medicului( sedative
usoare; codeina)
 Explica pacientului tehnica si mai ales modul in care el poate
participa la aceasta: sa nu miste, sa nu tuseasca decat la cerere,
consimtamant.
 Sa respecte conditiile de asepsie necesare tehnicii
 Sa trimita la laborator o proba din lichidul extras pentru: ex.
Biochimice, citologice, bacteriologice.
 Supravegherea atenta a pacientului dupa tehnica in special: simetria
miscarilor respiratorii, disconfortul toracia, tusea iritativa, semne ale
unor posibile complicatii
 BOLI ALE APARATULUI RESPIRATOR
Bronsita acuta si cronica
 Bronsita acuta = inflamatia acuta a peretelui bronsic ce determina
tulburari de sensibilitate, permeabilitate si secretie( hipersecretie
bronsica)
 Bronsita cronica = inflamatia cronica nespecifica si progresiva a
bronhiilor si bronhiolelor, ce se manifesta clinic prin tuse cu
expectoratie, minim 3 luni pe an, 2 ani consecutiv si a carei
evolutie se face cu perioade de acutizare, mai ales in anotimpul rece
si umed.
 Manifestari clinice
-tuse seaca sau productiva cu expectoratie mucoasa (bronsite
virale) sau mucopurulenta (bronsite bacteriene)
-subfebrilitate
-durere substernala provocata de tuse sau miscari respiratorii
ample
Investigatii paraclinice

 Utile pt. diagnosticul unei boli asociate sau a unei complicatii

 Ex. bacteriologic al sputei este necesar in special daca episodul
acut apare in cursul internarii, se suprapune pe o bronsita cronica
sau se diagnosticheaza la un bolnav tarat.

 Tratament
-in general simptomatic: repaus la pat
-aport lichidian adecvat in vederea fluidificarii secretiilor
bronsice
-administrarea de:
-expectorante
-antitusive-cu atentie la pacientii cu tuse productiva
-antibiotice-cand sputa devine purulenta
Interventiile asistentului medical

 Urmarirea starii de sanatate a pacientului(tratament

asimptomatic)
 Recomandarea igienei traheobronsice
 Varstnicii pot dezvolta usor bronhopneumonie
→ mobilizarea activa si pasiva a secretiilor,
→ tapotajul toracic,
→ favorizarea tusei pentru a preveni retentia sputei
purulente.
 Pneumonia
 Pneumonia = proces imflamator al parenchimului pulmonar
determinat de regula de factori infectiosi ( bacterii, virusi, fungi,
Mycoplasma pneumoniae) dar si de radioterapie, ingestie de
substante chimice, aspiratie.

 Identificarea si prevenirea factorilor de risc:

-fumatul
-imunodepresia bolii(boli cronice sau imunosupresoare)
-imobilizarea prelungita la pat
-consumul cronic de alcool
-modificarea florei oro-nazo-faringiene la bolnavii spitalizati sau
dupa tratamente antibiotice repetate
 Tipuri de pneumonii

1. Pneumonii primare - la persoane anterior sanatoase

2. Pneumonii secundare
-la care actioneaza in primul rand factorii favorizanti sau o
suprainfectie bacteriana
-apar ca o complicatie a:
-bolii bronhopulmonare preexistente (bronsiectazii, tumori pulmonare)
-infectii virale respiratorii (gripa)
-stari patologice ce asigura conditii locale de dezvoltare a pneumoniei
(atelectazie, obstructie bronsica, staza pulmonara)
 Pneumonia bacteriana

 Pneumonia pneumococica - principala forma de pneumonie

bacteriana
 Streptococul pneumoniae (pneumococul)-este agentul etiologic al
pneumoniei pneumococice.
 Este un germene gram pozitiv incapsulat
 Infectia cu pneumococ se face pe cale aeriana, de la nivelul
orofaringelui germenii sunt aspirati pana la alveolele pulmonare,
determinand o reactie inflamatorie, cu producerea unui exudat
alveolar bogat in proteine ce permite proliferarea rapida a
germenilor si respandirea lor.
 Manifestari clinice
 Debut brusc in plina sanatate cu:
-frison solemn, de obicei unic, dureaza 30-40 minute, urmat de
ascensiunea termica.
-febra 39-40C in platou sau neregulata
-junghi toracic, de obicei cu sediul submamar
-tuse, initial uscata, iritativa, ulterior productiva cu sputa
caracteristic ruginie.
 Examenul obiectiv evidentiaza caracteristicile unui sindrom de
condensare.
-reducerea ampliantei miscarilor respiratorii de partea bolnava
-matitate sau submatitate
-vibratii vocale bine transmise sau accentuate in zona cu sonoritate
modificata
-ascultator raluri crepitante
 Investigatii paraclinice

 Hemoleucograma  leucocitoza
 ex.bacteriologic al sputei este util dar nu in totdeauna
strict necesar
 Hemoculturile pot fi pozitive pentru pneumococi
 Ex. radiologic toracic confirma condensarea pneumonica
 aspect radiologic clasic este al unei opacitati
omogene, cu dispozitie lobara sau segmentara.
 Tratament
 Relativ simplu in cazurile usoare, necomplicate la persoane anterior
sanatoase,
 Complex in formele severe
 Tratamentul include:
-terapia antimicrobiana:
-penicilina(tratament de electie), eritromicina, ampicilina, cefalosporine.
-durata de 7-10 zile ( 3-4 zile de afebrilitate )
-tratamentul general si simptomatic:
-administrarea de O2 pt. 24 - 36 ore – in starea grava, pneumonie extinsa.
-hidratarea -oral sau parenteral - tendinta la deshidratare, tulburari
hidroelectrolitice( febra,transpiratii, varsaturi).
-antipiretice
-analgetice
 Particularitati ale procesului de nursing
 Stabilirea diagnosticului de nursing in functie de care isi va planifica interventiile
specifice.
 Diagnosticul de nursig:
1.-Ineficienta in mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii legata de cresterea
secretiilor traheobronsice.

Obiectiv Interventiile asistentei

Imbunatatirea Drenaj postural si tapotament pt.mobilizarea secretiilor
Permeabilitatii traheobronsice
cailor respiratorii Cresterea eficientei eliminarii secretiilor: hidratare corespunzatoare,
aerosoli cu ser fiziologic, administrarea de mucolitice.
Reducerea durerii: adm. de analgetice, tinand cont de efectul
depresor respirator
Administrarea de antibiotice cu respectarea dozelor, orelor
Administrarea de O2
Monitorizarea raspunsului pacientului la terapie: T, P, R,TA
Aprecierea modificarilor survenite in starea generala a pacientului
 2. Scaderea tolerantei la efort legata de disfunctia respiratorie

Obiectiv Interventiile asistentului

Odihna in vederea Incurajarea pacientului sa se odihneasca cat mai mult

conservarii resurselor Ajuta pacientul sa aiba o pozitie cat mai confortabila si sa
energetice sa-si schimbe pozitia atunci cand doreste
3. Risc crescut de deshidratare datorita prezentei febrei si
dispneei

Obiectiv Interventia asistentei

Asigurarea unei Administrarea 2-3 litri de lichid /zi daca nu exista

hidratari adecvate contraindicatii legate de problemele de sanatate ale
pacientului
4. Lipsa cunostintelor legate de masurile de prevenire si tratament
a pneumonie pneumococice

Obiectiv Interventia asistentei

Informarea Recomanda pacientului:

pacientului cu -intreruperea fumatului
privire la -cresterea imunitatii ( nutritie adecvata, exercitii fizice,
profilaxia si respectarea programului de odihna, evitarea
protocolul suprasolicitarii fizice )
terapeutic al
pneumoniei -evitarea consumului de alcool
pneumococice Respectarea indicatiilor medicale facute la externare
 Astmul bronsic

 Este o boala a cailor respiratorii caracterizata prin cresterea

reactivitatii traheobronsice la diferiti stimuli si manifestata
fiziopatologic prin ingustarea difuza a cailor aeriene ce cedeaza
spontan sau prin tratament
 Se deosebeste de alte boli obstructive pulmonare prin faptul ca este
un proces reversibil
 Poate aparea la orice varsta, dar aprox.jumatate din cazuri
debuteaza in copilarie.
 De obicei este caracterizat ca fiind: alergic, idiopatic(nonalergic),
sau mixt.
•Astmul alergic

-Este declansat de alergeni cunoscuti(praf, polen, alergeni alimentari)

-Pacientii prezinta de regula istoric de alergeni

 Astmul idiopatic sau nonalergic

-nu poate fi corelat cu expunerea la alergeni
-poate fi declansat de :infectii respiratorii, activitati fizice, emotiile,
medicamente( aspirina, antiinflamatorii nesteroidiene)
-crizele devin mai frecvente si mai severe odata cu trecerea timpului

 Astmul mixt
-forma cea mai frecvent intalnita
-prezinta caracteristici comune celorlalte doua forme de astm bronsic
•Manifestari clinice

-Tusea
-Dispneea
-Wheezing
 Debut
-debut brusc si senzatie de constrictie toracica pt.ca ulterior sa se
instaleze progresiv dificultatea in respiratie.
-expirul este mult mai prelungit si dificil decat inspir,obligand
pacientul la ortopnee.
-tusea este initial iritativa pt.ca sa devina ulterior productiva, cu
sputa mucoasa, opaca, uneori galbuie.
-manifestarile tardive(tarzii) includ cianoza, secundara hipoxiei
severe si semne ale retentiei CO2tahicardie, transpiratii.
-criza de astm bronsic poate dura de la cateva minute la cateva ore.
Evaluarea diagnostica

 Nu exista un test direct care sa confirme sau sa infirme criza de

astm bronsic
 Anamneza completa pt.identificarea conditiilor, factorilor sau
substantelor care au precipitat declansarea crizei de astm.

 Investigatii paraclinice:
-eozinofilie in sputa si sange
-hiperinflamatia la examenul radiologic pulmonar
-hipoxemie la determinarea gazelor respiratorii in sangele arterial
-cresterea capacitatii pulmonarea si a volumului rezidual V.E.M.S
Tratament

 Obiective :
-controlul manifestarilor acute
-prevenirea exacerbarilor si instalarea unei obstructii ireversibile
-mentinerea functiei pulmonare catai aproape de normal
 Terapia/ Aspecte:
-E.P.S-cel mai important aspect-tinand cont de particularitatile
pacientului-> varsta, grad de intelegere, cultura, severitatea bolii
-Controlul mediului-indepartarea factorilor favorizanti
-Tratamentul farmacologic:-5 categorii de medicamente
Cele 5 categorii de medicamente
1.Medicamente Caracteristici

1.Beta agonisti -efect bronhodilatator

-administrare inhalatorie(nebulizare sau sprey)
2.Metilxantine -efect bronhodilatator
(miofilin,teofilin) -administrare: per os sau I.V
-administrarea rapidatahicardii sau tulburari de ritm
3.Anti- -efect dilatator, administrate prin inhalatie
colinergice
(bromura de
ipratropium)
Cele 5 categorii de medicamente
4.Corticosteroizii -rol important
-administrare I.V(HHC),oral(prednison),
inhalatorie.
-adm.indelungata duce la: ulcer gastric,
osteoporoza,cataracta.
5.Inhibitori de celule -inhiba raspunsul imediat la alergeni
mastocitare
Starea de rau asmatic

 -criza severa de astmnu raspunde la terapia conventionala

dureaza mai mult de 24 de ore.
 -presupune internarea in spital
 Tratament:
-O2debit 2-6 l/minSaO2>90%.
-bronhodilatatoare
-corticoterapie
-ventilatie mecanica in cazuri grave, deteriorarea cardio-
vasculara(hipoTA,tahicardie),alterari ale starii de constienta.
-antibioterapie, reechilibrare hidroelectrolitica.
•Particularitati ale procesului de nursing

-Identificarea factorilor declansatori

-Istoricul medical
-E.P.S al pacientului

 Interventiile asistentului:
-observarea factorilor de exacerbare(factori profesionali,
psihoemotionali, infectii)
-cunoasterea de ctre pacient a semnelor de agravare
-stabilirea unor obiective immediate
-cunoasterea de catre pacient a medicatiei precum si a limitelor de
adm.
Bronhopneumopatia cronica obstructiva(BPCO)
 Este un diagnostic de lucru ce cuprinde o gama larga de afectiuni
bronhopulmonare asociate si intricate: bronsita cronica, emfizem
pulmonar, astmul bronsic, bronsiectazia.

 Manifestari clinice:
-debuteaza dupa 40 de ani, dar poate sa se instaleze si mai repede.
-tuse si expectoratie mucoasa sau mucopurulenta si dispnee
progresiva

 Se disting 2 tipuri de BPOC.

1.BPOC-cu predominanta bronsica(cianozati, buhaiti)
2.BPOC-cu predominenta emfizemului(dispneici roz)
 Manifestarile clinice pot fi agravate de infectii respiratorii
Tratamentul

 Reducerea iritatiei bronsice: intreruperea fumatului, eliminarea

factorilor favorizanti, profilaxia infectiilor virale si bacteriene
 Tratamentul infectiilor acute bronsice: terapie antivirala, masuri
terapeutice generale.
 Cresterea eliminarilor secretiilor bronsice: hidratare
corespunzatoare, aerosoli, mucolitice, expectorante.
 Tratament bronhodilatator(miofilin, anticolinergice)
Particularitatile procesului de nursing
Perturbarea schimburilor de gaze respiratorii, datorita
alterarii raportului ventilatie-perfuzie

Obiective Interventiile asistentei

Imbunatatirea -administrarea medicamentelor

schimburilor de gaze bronhodilatatoare si urmarirea eventualelor
respiratorii efecte secundare(tahicardie, tulburari de
ritm).
-reducerea secretiilor, anxietatii
-recomandarea respiratiei diafragmatice
-admninistrarea de O2 pt. prevenirea hipoxiei
Ineficienta in mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii
datorita bronhoconstrictiei, crestere secretiei de mucus,
tuse ineficienta, infectiile bronhopulmonare

Obiective Interventiile asistentei

Imbunatatirea -hidratarea corespunzatoare-2l lichid/zi

permeabilitatii cailor -drenaj postural si tapotaj toracic
respiratorii -evitarea factorilor iritanti( fumat, temperaturi
extreme, agentii poluani)
-administrarea antibioticelor
Disfunctia capacitatii de autoingrijire legata de scaderea
tolerantei la efort secundara ventilatiei ineficiente si
tulburarilor de O2

Obiective Interventiile asistentei

Cresterea gradului -coordonarea respiratiei

de independenta in -incurajarea sa desfasoare anumite activitati
efectuarea fiziceprogresiv
activitatilor de -stabilirea unui program de activitati fizice care
autoangrijire la un anumit interval va fi crescut cu 5 min in
functie de toleranta pacientului.
 Suferinte pleurale
 Pleurita - inflamatia foitei viscerale si parietale pleurale
-durerea ce se diminueaza odata cu acumularea de lichid in cavitatea
pleurala
-insoteste de regula o alta suferinta: pneumonie, infectii ale cailor
respiratorii, TBC, colagenoze, traumatisme toracice.
-tratamentul:identificarea suferintei asociate si calmarea durerii
-tratarea suferintei asociate
-durereaanalgetice, aniinflamatoare nesteroidiene
Interventiile asistentei medicale

-repaus la pat in decubit lateral sprijinindu-se pe partea dureroasa

reduce amplitudinea miscarilor respiratorii
-in timpul tusei sa-si cuprinda cu mainile toracele limitand amplitudinea
miscarilor
-reducerea anxietatii: suport si intelegere
 Pleurezia
-acumularea de lichid in spatiul pleural fiind un proces primar(rareori) sau
secundar altor boli.
1.Transudat=suferinte sistemice:insuficienta cardiaca congestiva, insuficienta
renala).
2.Exudat=inflamatia pleurala este determinata de infectii sau tumori
 Pleurezia poate fi o complicatie a TBC-ului, pneumoniei, IC congestive,
infectii virale pulmonare, tumori bronhopulmonare.
Manifestari clinice

 Pneumonia-febra, frison, durere toracica, dispnee progresiva, tuse

 Acumularea de lichid pleural aparitia dispneei
 Prezenta lichiduluir.grafie, ex.obiectiv: matitate sau surditate, si
toracocenteza.
 Ex.lichidului pleural:
-ex.macroscopic
-ex.bacteriologic(culturi)
-ex.citologic
-ex.biochimic(glucoza, amilaze,proteine,pH)
Tratament
 Identificarea si tratarea afectiunii de baza
 Ameliorarea disconfortului toracic si al dispneei
 Administrarea tratamentului

 Particularitati ale procesului de nursing

-instituirea procedurilor terapeutice
-pregatirea pacientului pt.punctie pleurala
-supravegherea pacientului dupa punctie
-notarea in FO cantitatea de lichid drenat
Terapia respiratorie adjuvanta-terapia nefarmacologica

 Fizioterapia toracopulmonara:
Scop:
-cresterea volumului curent
-disparitia zgomotelor respiratorii
-cresterea compliantei toracice si pulmonare
-mobilizarea secretiilor
Manevre:
-drenajul postural(pozitia corpului decliv, lateral)
-percutia si vibrajul toracic
-tusea si expectoratia
-aspiratia traheobronsica
-exercitii de respiratie
I.Fluidificarea secretiilor presupune:

-Hidratarea corecta
-Administrarea de aerosoli
-Ventilatie mecanica cu aer cald sau cu aer umidificat 100%

 II.Aspiratia bronsica
Riscuri:
-spasm bronsic
-hipoxie-hipercapnie
-suprainfectie pulmonara
-sindromul Mendelson

Manevre:
-sonde rigide, sonde de plastic, fibroscop
-in conditii de asepsie
Complicatiile aspiratiei traheobronsice

 1.Hipoxia
 2.Aritmiile cardiace
 3.Trauma mecanica
 4.Contaminarea bacteriana
 5.Cresterea presiunii intracraniene
 6.Spasmul laringian
III.Percutia-indicata chiar si la pacientii cu fracturi costale

IV. Vibratia-restrictii la pacientii cu afectiuni craniene

V.Tusea si expirul fortat