SEMIOLOGIE APARAT RESPIRATOR

clinic si paraclinic

curs 5 Semiologie
dr. Codruta Bran
 ANATOMIE APARAT RESPIRATOR
• Respiratia asigura aport oxigen si eliminare CO2.
• Ritm respirator normal: 16-18/minin repaus.

• Structura:
Cai respiratorii: cavitate nazala, faringe(calea
comuna respiratorie-digestiva), laringe, trahee, bronhii
plamanii
https://anatomie.romedic.ro/sistemul-respirator
CLINIC
 SIMPTOME
• dispnee
(greutate in respiratie)

• tuse

• durere in piept
(de tip pleuritic (afectarea pleurei) :
accentuata de miscarile respiratorii)

• hemoptizie
(expectoratie cu sange)
 DISPNEEA
Acuta (minute pana la zile)
Ex. :criza astm, embolie pulmonara

 Subacut (zile pana la saptamani)

Ex.: bronsita cronica, pneumonie, ICC

 Cronica (luni de zile)

Ex.: BPOC
 TUSE
• poate fi simptom respirator
• asocierea sputei sugereaza boala respiratorie

Cauze tuse:
o patologie cai respiratorii
o patologie parenchim pulmonar
o patologie vase
 HEMOPTIZIE
Cauze:
 Boli cai respiratorii:
 Inflamatorii: bronsita acuta, cronica
 Neoplazice: carcinom bronhogen, tumori carcinoide
bronsice

 Boli parenchimatoase:
o localizate: pneumonie, TBC
o difuze: sindrom Goodpasture

 Vasculare: TEP
 FUMATUL-FACTOR DE RISC
Important:
• NR. DE ANI
• NR. PACHETE TIGARI/ZI
RISCUL DE CANCER PULMONAR SCADE PROGRESIV
IN PRIMII 10 ANI DE LA INTRERUPERE FUMAT

EXPUNEREA PASIVA:
 exacerbare boli respiratorii
 factor de risc cancer (la expunere intensa)
AFECTIUNI RESPIRATORII ASOCIATE FUMATULUI

• pneumotorax spontan
• bronsiolita respiratorie
• sindrom Goodpasture
 Ac anti MBG
 hemoragie alveolara
 glomerulonefrita

COMPLICATII FUMAT:
BPOC
Cancer bronhopulmonar
Romedic.ro
 BRONSITA ACUTA
• Afectiune inflamatorie a cailor respiratorii
• evolutie scurta, fara modificari radiografice

ETIOLOGIE
 Virala (virusuri gripale, paragripale)
 Bacteriana (suprainfectarea bronsitei virale)
 Chimica (expunere substante chimice, fum)
 BRONSITA ACUTA (2)
Clinica:
 tuse seaca, sau expectoratie mucoasa (bronsite
virale) sau mucopurulenta (bronsite bacteriene)
 subfebrilitate sau febra moderata
 senzatie de uscaciune a gatului
 durere substernala datorata tusei

Evolutie scurta durata (5-10zile), prognostic bun.

Evolutie severa: varstnici, pacienti tarati, BPOC
 BRONSITA CRONICA
• Inflamatia cronica a brohiilor si bronhiolelor
• tuse cu expectoratie cel putin 3 luni pe an,
minim 2 ani consecutiv.
Factori favorizanti:
 Fumat
 Inhalare iritanti bronsici (praf, ciment, vapori)
 Infectii acute bronsice
 Factori genetici (deficit de alfa 1 antitripsina)
 BRONSITA CRONICA (2)
Clinic:
 Tuse- simptom dominant, constant, mai
frecvent dimineata (“toaleta bronsica”),
cauzata de secretiile bronsice
 Expectoratie mucoasa sau mucopurulenta
 Dispnee: semnifica evolutia spre Insuficienta
Respiratorie Cronica
 Cianoza apare tardiv
 BRONSITA CRONICA (3)
•Forme clinice:
Bronsita cronica simpla
Bronsita cronica recurent purulenta: expectoratie purulenta
(frecvent determinata de suprapunerea unei infectii
respiratorii acute)
Bronsita cronica obstructiva: bronsita cronica asociata cu
sindrom obstructiv (dispnee, expir prelungit,wheezing,
hipersonoritate pulmonara)
Bronsita cronica astmatiforma: la cei cu hiperreactivitate
bronsica la stimuli iritanti, infectii acute respiratorii.
Clinic: tuse cu expectoratie purulenta, wheezing, dispnee.

Tip obstructiv: scaderea debitului expirator

Tip restrictiv: scaderea capacitatii pulmonare totale.
 ASTM BRONSIC
• starea de hiperreactivitate a arborelui bronsic la o
multitudine de stimuli
Clinic:
o dispnee paroxistica
o wheezing (respiratie suieratoare)
• 50% cazuri debut inainte de 10 ani, inca o treime
pana la 40 de ani.

• Alergia: cel mai puternic factor predispozant al astmului

bronsic
• Atopia: productie crescuta IgE fata de diverse structuri mediu
(frecvent: acarienii produc cea mai frecventa sensibilizare)
 ASTM BRONSIC (2)
• Factori declansatori ai crizei de astm:
 Alergeni:
 de interior: praf de casa (acarieni), mucegai, par animale
 de exterior: polen, fungi
 profesionali: praf, detergenti, gaze iritante
 Medicamente: aspirina, AINS
 Alimente: oua, arahide, crustacee
 Aditivi alimentari: coloranti, conservanti
 Fumat
 Poluare atmosferica
 Infectii respiratorii virale
 CRIZA DE ASTM BRONSIC
• se instaleaza in cateva minute sau zeci de minute
• dispnee, wheezing, tuse
• Examen fizic:
o Inspectie: torace destins, hiperinflat, cu limitarea
amplitudinii miscarilor respiratorii;
o Palpare: scaderea transmiterii vibratiilor vocale
o Percutia: hipersonoritate pulmonara
o Ascultatia: diminuarea murmurului vezicular, inspir
scurtat si expir prelungit, respiratii suieratoare

CRIZA : cateva minute- ore; cedeaza spontan sau cu

bronhodilatatoare.
 STAREA DE RAU ASTMATIC
• Acces astmatic deosebit de grav, dureaza minim 24 de ore
• NU raspunde la medicatia bronhodilatatoare
• Risc vital, URGENTA MEDICALA: principala cauza de deces la
pacientii cu astm bronsic.
Clinic:
o alterarea starii generale
o dispnee intensa cu polipnee
o respiratie superficiala si ineficienta
o cianoza
o tahicardie
o anxietate
 PARACLINIC

Radiografia

Computer tomografia

Rezonanta magnetica nucleara

Spirometria
 RADIOGRAFIA
• Radiatia X : radiatie electromagnetica, lungime de unda
foarte mica (de 10 000 mai mica decat a luminii)
• Apare cand electronii in miscare rapida se lovesc de corpuri
materiale, produc dislocatii la nivelul zonelor periferice si iau
locul electronilor dislocati central.
• Salt de pe un nivel energetic pe altul=plus
energetic=radiatie X

• In corpul omenesc e absorbita diferit: structurile cu nr. atomic

mare (nr. protoni din nucleu) absorb mai mult
(ex. : oase-opace=NU permit trecerea luminii)
 RADIOGRAFIA (2)
PROPRIETATI RADIATII X:
Absorbita de corpurile prin care trec
Penetrabilitatea invers proportionala cu lungimea
de unda
Determina iluminiscenta
Efect fotosensibilitate
Produc ionizare
Efect biologic pe tesuturi vii (ionizari, alterari ale
tesuturilor vii)
 RADIOGRAFIA (3)
Mecanism:
 direct: rupturi moleculare (la nivel de gene, cromozomi)
 Indirect: prin substantele din reactii directe

Efecte:
o Clinice: rare; in cazul medicilor radiologi-boala
profesionala
o Feto- embrionare: in primele 3 luni de sarcina produc
malformatii severe fat
o Efecte cancerigene: rar
 RADIOGRAFIA (4)
ATENTIE!
Iradiere se produce cand:
• tehnologie veche (in tarile subdezvoltate)
• exces investigatii (tarile dezvoltate )

Masuri de protectie :
 Rationalizarea explorarilor rx (in special pentru
radiografiile femei, copii)
 Echipamente moderne
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
• se obtin radiografiile unor planuri din corp
• foloseste radiatii X pentru a crea imagini
detaliate ale structurilor corpului

*O parte de aparat este mobila( imagini din mai

multe pozitii)
*substanta de contrast investigheaza fluxul
sanguin pt.decelare tumori/alte afectiuni
 TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA (2)
Investigheaza :
 Torace (infectii, embolie pulmonara, anevrisme, cancere
pulmonare, MTS)
 Abdomen ( abcese, tumori, infectii, ganglioni limfatici)
 Tract urinar (litiaza, tumori, infectii)
 Ficat (tumori, hemoragii)
 Pancreas (tumori, inflamatii)
 Vezica biliara (litiaza)
 Glande suprarenale (tumori)
 Splina (leziuni traumatice)
IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA
(RMN)
• Foloseste un camp magnetic si puls radiofrecventa
• Frecvent: ofera imagini nevizualizate de CT, radiografie sau
ecografie!

o IRM cefalic: tumori, anevrisme, sangerari cerebrale, leziuni

nervoase (ex. AVC), afectiuni nerv optic, glob ocular, urechi
o IRM toracic: vizualizate cord, valve,
pulmon, dg. cancer san/ pulmonar
IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA
(RMN)(2)
o IRM vase sanguine: evidentiaza circulatia
sangelui prin vase = angiografie prin
rezonanta magnetica
o IRM abdominal si pelvin: tumori, sangerari
(ficat, vezica biliara, rinchi; uter, ovare,
prostata)
o IRM coloana vertebrala : hernie de disc,
spondilodiscite, tumori, MTS
 IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA
(RMN) (3)
• CONTRAINDICATII:
 Pacemaker cardiac (contraindicatie absoluta)
 Alergie la substanta contrast
 Claustrofobia

Posibile reactii secundare:

- Alergie substanta contrast
 SPIROMETRIA
• Investigatie cheie pt.diagnosticarea
disfunctiilor ventilatorii obstructive si
restrictive

• Masoara volumul de aer expirat in timpul

unui expir fortat care urmeaza unui inspir
profund.
 SPIROMETRIA (2)
• Indicatii:
A. scop diagnostic: evaluarea simptomatologiei,
masurarea efectului bolii, screening pacienti risc
afectiuni pulmonare, monitorizare rusc preoperator,
evaluare prognostic.
B. monitorizare: interventii terapeutice, indivizi cu
expunere profesionala, efecte adverse medicamente.
C. evaluare dizabilitati (integrare pacienti in program
reabilitare)
D. sanatate publica
 SPIROMETRIA (3)
Etape:
• calibrare spirometru
• explicarea procedurii pacientului
• inregistrarea datelor pacientului
• pozitionarea pacientului
• efectuarea propriu zisa a testului:
-pacientul e incurajat sa respire profund
- pacientul face un expir maximal si puternic in spirometru
- expirul continua minim 6 secunde.

TEST ADECVAT: 3 masuratori cu 3 valori comparabile ae

capacitatii vitale fortate.
 SPIROMETRIA (4)
• Parametrii evaluati:
 CVF sau FVC= capacitatea vitala fortata= volumul de
aer ce poate fi expirat printr-o expiratie fortata care
urmeaza unui inspir profund
 VEMS (FEV1)=volum expirator maxim in prima
secunda a unei expiratii fortate care urmeaza unui
inspir profund.
 Indice Tiffeneau= VEMS/ CVF normal >70% : cel mai
important pt. dg. Astm sau BPOC
 SPIROMETRIA (5)
• Utilizata pt. diagnosticarea disfunctiilor obstructive si
restrictive.

 Disfunctia ventilatorie obstructiva:

o VEMS/CVF ↓
o VEMS ↓
o CVF normala
 Disfunctie ventilatorie restrictiva:
 VEMS/CVF normal
 VEMS ↓
 CVF ↓
 Disfunctie ventilatorie mixta: VEMS/CVF ↓, VEMS ↓, CVF ↓
 SPIROMETRIA (6)
• Efecte adverse: vertij, agravarea bronhospasmului

• Contraindicatii:
 Interventii chirurgicale abdominale, intracraniene,
oculare mai recente de 6 saptamani
 Infarct miocardic acut
 Angina pectorala instabila
http://www.treccani.it/enciclopedia/spirometria_Dizionario-di-Medicina
 BIBLIOGRAFIE

• Borundel, Corneliu. Medicina interna pentru

cadre medii, Editura ALL, 2016
• Vasile, Mihaela ,Moldoveanu, Monica.
Semiologie medicala pt. asistenti medicali,
Editura ALL, 2015
• Dragos, Dorin, Semiologie medicala. Note de
curs, Editura Universitara Carol Davila, 2017
• Ciobanu, Laura, Semiologie medicala, semne si
cazuri clinice, Editura Tehnopress, 2008