Suport Curs Chirurgie II-2

SUPORT CURS
CHIRURGIE II
CHIRURGIE TORACICA , CARDIOVASCULARA
SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Dispneea. Este perceptia constienta neplacuta a efortului respirator.
Se descrie :
dispnee de efort
dispnee de repaus
dispnee de decubit
ortopneea- bolnavul obligat sa stea in pozitie sezand ( ex insuficienta ventriculara

stanga)
tahipneea – cresterea frecventei respiratorii
bradipnee – scaderea frecventei respiratorii
Cauze dispnee:
Afectiuni respiratorii:
- Obstructii cai aeriene

- Emfizem pulmonar
- Pneumonii, infarct pulmonar
- Fibroze pulmonare
- Pleurezii, pneumotorax
- Deformari toracice
- Volet costal
Afectiuni cardiovasculare:
- Insuficienta cardiaca stanga

- Boli congenitale cianogene
- Stenoza pulmonara
Sindroame anemice
Boli neuropsihice
Tusea si expectoratia.
Tusea este un act reflex ce permite eliminarea de material particular sau secretii
excesive din arborele traheo-bronsic.
Tipuri clinice de tuse:
Dupa rezultatul tusei:
- Tuse productiva ( umeda)- urmata de eliminarea sputei

- Tuse seaca ( uscata, iritativa)
Dupa caracterul accesului de tuse:
- Tuse surda- bolnavi slabiti, afectiuni laringiene

- Tuse bitonala – pareza nervului recurent
- Tusea latratoare – deformari trahee
- Tuse convulsiva- sacadata
Dupa circumstantele de aparitie:
- Tuse matinala- bronsita cronica, bronsiectazii

- Tuse pozitionala- bronsiectazii, abces pulmonar
- Tuse de efort si nocturna –insuficienta cardiaca stanga
- Tuse vesperala –apare seara in TBC
Cauze tuse:
Inflamatii cai respiratorii si pleuropulmonare:
- Faringite
- Laringite
- Traheobronsite
- Bronsita cronica
- Bronsiectazie
- Abces pulmonar
- Pneumonie
- Tbc pulmonara
- Boli parazitare – chist hidatic
- Afectiuni inflamatorii pleurale
Boli cardio-vasculare:
- Insuficienta cardiaca stanga- tuse la efort sau nocturna

- Stenoza mitrala
- Anevrism aortic
- Embolia pulmonara- sputa hemoptoica
Agenti fizici:
- Corpi straini
- Gaze iritante
- Fum tigara
- Pneumoconioze-boli profesionale
Neoplazii:
- Cancer bronho pulmonar

- Metastaze pulmonare
- Tumori benigne bronsice
- Tumori pleurale
Boli alergice:
- Astm bronsic
- Alergii cai respiratorii superioare
Hemoptizia.
Reprezinta eliminarea prin expectoratie de sange provenit din aparatul respirator

subglotic. Dupa cantitate poate fi sputa hemoptoica – cantitate mica sau hemoptizie
adevarata. Sangele este rosu aerat. Hemoptizia trebuie diferentiata de hemoragiile
orale, nazale ( epistaxis), hematemeza ( HDS) gingivoragie ( hemoragia gingiilor).
Evaluare hemoptizie.
Marime:
- Mici
- Mijlocii ( 50-200 ml)
- Mari
Localizare
Identificare cauza
Localizarea si identificarea cauzei presupune efectuarea unor investigatii-

bronhoscopie.
Cauze hemoptizie:
Leziuni vasculare bronho-pulmonare
- Traumatice: fracturi costale, rani arme albe sau de foc, inhalare fumuri
toxice, efort de tuse, corpi straini
- Inflamatii: laringite, traheobronsite, bronsiectazii, bronsita cronica,
pneumonii,TBC, abces pulmonar
- Tumori: cancer bronho-pulmonar, tumori benigne
- Leziuni cardio –vasculare: edem pulmonar acut, stenoza mitrrala, embolii
pulmonare
Tulburari hemostaza:
- Coagulopatii
- Tulburari trombocitare
- Tratamente anticoagulante
Durerea în afectiunile aparatului respirator.
Durere atroce: pneumotorax spontan, embolie pulmonara
Junghi toracic(durere vie, localizata, accentuata de tuse si respiratie)- pleurite,

pleurezii, pneumonii.
Durere iradiata in umarul drept:pleurita diafragmatica, colica biliara

Durere parietala( accentuata de miscari respiratorii si compresiunea unui punct
dureros) fracturi costale.
SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO VASCULAR.
Dispneea ( vezi aparatul respirator)
În insuficienta cardiaca stanga apare dispneea de efort, vesperala,de decubit si

ortopnee.
Palpitatiile. Reprezinta perceperea constienta a activitatii cardiace normale sau

patologice. În mod normal acestea nu pot fi percepute.
Cauze :
- Extrasistole
- Fibrilatie atriala- ritm neregulat
- Tahicardii paroxistice – ritm rapid, regulat.
Durerea precordiala.
Durere extracardiaca:
- Embolii pulmonare,
- Pneumotorax
- Pleurezii
- Nevralgii intercostale
- Herpes zoster
- Hernie diafragmatica
- Litiaza biliara
- Afectiuni coloana
- Leziuni perete toracic
- Nevroze
Durere cardiaca:
- Cardiopatii ischemice coronariene:

Angina pectorala- durere retrosternala iradiaza in umarul si membrul
superior stang, apare la efort, are caracter constrictiv, este insotita de
anxietate.
Infarctul miocardic- durere intensa ,atroce, aceleasi sedii si iradieri ca in AP,
apare in repaus si noaptea, dureaza ore sau zile, nu cedeaza la nitroglicerina.
- Pericardite
- Anevrism aortic
- Aritmii cu ritm rapid
Cianoza. Reprezinta coloratia violacee a tegumentelor si mucoaselor ( obraji , nas,

buze, degete). Se datoreaza cresterii hemoglobinei reduse in sangele capilar. Este
caracteristica insuficientei cardiace drepte.
Sincopa. Reprezinta o pierdere a constientei insotita de caderea pacientului si

absenta semnelor vitale, urmata de revenirea la normal fara tratament. Peste 5-6
min survine moartea clinica. Bolnavul nu percepe evenimentele si are amnezia
momentului.
Lipotimia. Pierderea cunostintei, de scurta durata,insotita de cadere, cu mentinerea

functiilor vitale. Bolnavul are memoria partiala a evenimentelor (sincopa
incompleta).
Simptome din partea altor aparate.
- Simptome respiratorii:tuse cardiaca, hemoptizie

- Simptome digestive:durere epigastrica sau in hipocondrul drept, greturi,
varsaturi, balonare epigastrica. Aceste simptome sunt intalnite in insuficienta
cardiaca.
- Simptome nervoase: cefalee, ameteli, tulburari vizuale si auditive. Sunt
intalnite in HTA
EXPLORARI PARACLINICE
ECOGRAFIE DOPPLER VASCULARA
Ecografia - metoda de examinare imagistica ce utilizeaza drept informatie

ultrasunetele reflectate de tesuturile corpului omenesc.
Ecografia Doppler are la baza efectul Doppler si da relatii asupra unor structuri
aflate in miscare - studiul fluxului sangvin arterial sau venos.
Ecografia Doppler ofera informatii despre:
- structura peretilor vasculari - prezenta placilor de aterom la nivel arterial, tipul
placilor de aterom, gradul de ingustare arteriala determinata de prezenta placilor cu
valoare prognostica si terapeutica
- caracterele fluxului arterial si venos, cuantificarea gradului de stenoza arteriala,
functionalitatea fistulelor de dializa
- prezenta trombozelor venoase profunde si superficiale
- preoperator in patologia venoasa, cuantificarea capitalului vascular necesar
efectuarii fistulelor pentru hemodializa
- inaintea unor manevre invazive - cateterism cardiac, implantate de catetere
venoase centrale, implantare de cardiostimulatoare.
Fata de alte tehnici radiologice examinarea echo Doppler are o serie de
avantaje:
- nu este invaziva
- nu este dureroasa
- nu necesita administrare de substanta de contrast
- nu este iradianta putand fi repetata la nevoie
OSCILOMETRIA
Este un test de apreciere a permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale la
nivelul membrelor. Indicele oscilometric sau oscilatia pulsatorie maxima
corespunde diferentei maxime in diametru sistolo-diastolic al arterei si depinde de
mai multi factori: debitul cardiac; presiunea arteriala; rezistenta periferica;
elasticitatea vasculara. Se utilizeaza oscilometrul Pachon.
Valori normale:
Se exprima in unitati relative (indice oscilometric I.O.) si variaza functie de nivelul
segmentului de membru explorat:
- brat = 2- 12;
- antebrat: sub cot = 1- 10, deasupra pumnului= 0 ,2- 2;
- coapsa, deasupra genunchiului = 4- 16;
- gamba: sub genunchi = 3- 10, deasupra gleznei = 0,2 - 9.
Valorile normale nu exclud leziunile anatomice, valorile subnormale confirma
existenta leziunilor dar nu stabilesc cauza acestora (organica sau functionala).
Utilitate clinica:
Testul este utilizat in principal pentru:
a) determinarea permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale in zonele in care
nu se poate palpa artera (coapsa, gamba);
b) sindromul de coasta cervicala (variatia I.O. la membrul superior in raport cu
miscarea capului).
SCINTIGRAFIA PULMONARA
Definitie:-metoda de explorare a plaminilor cu ajutorul izotopilor radioactivi

introdusi prin perfuzie IV sau pe cale inhalatorie. Se efectueaza la serviciul de
medicina nucleara
Indicatii:
-diagnosticul emboliei pulmonare
-diagnosticul neoplasmului pulmonar
-bilant etiologic in HTA pulmonara cr
-bilant functional preoperator in pneumectomie
Pregatirea bonavului si materialelor:
Psihica: se informeaza pacientul, se ia consimtamintul. Femeile insarcinate nu au
voie sa faca aceasta investigatie
Fizica:
-se avertizeaza bolnavul sa nu manince in dimineata examenului
-se intrerupe medicatia cu o zi inainte
-se aseaza in decubit dorsal pe masa de investigatie
-se preg subst radioactiva: Technetiu 99 fiole pentru adm intravenoasa sau
Xenon133 care se adm inhalator.
Tehnica:
Este efectuata de medic. Asistenta preg materialele, pacientul si serveste medicul
Metode de efectuare:
1.Scintigrama de perfuzie:
-se adm in perfuzie IV subst radioactiva. Dupa injectare subst se distribuie in
functie de debitul de perfuzie pulmonara si se blocheaza in capilarele pulmonare,
apoi cu pacientul asezat in decubit dorsal va prelua imagini de la nivelul plaminilor
cu ajutorul unei camere scintigrafice; se inregistreaza pe hirtie imaginile selectate
2.Scintigrafia cu ventilatie:
-se cere pacientului, inainte de examen, sa inhaleze prin inspir profund substanta
radioactiva, apoi sa-si tina respiratia 10 sec inainte de un alt inspir.
Pacientul se aseaza in decubit dorsal si cu ajutorul camerei de scintilatie se
vizualizeaza aria pulmonara.
TORACOSCOPIA
Definitie:
-este examenul endoscopic al organelor din cusca toracica
-prin toracoscopie se vizualizeaza spatial pleural, cavitatea toracica, diafragmul,
mediastinul, pericardul, coastele, pleura viscerala, plaminul, coloana vertebrala.
-se efectueaza cu un endoscope rigid numit TORACOSCOP prevazut cu un sistem
optic si sursa de lumina.
Materiale necesare:
-manusi sterile, comprese sterile, tampoane, solutii dezinfectante
-med anestezice, sedative, antibiotice, codeine, antalgice
-toracoscop cu toate anexele sterile
-trusa de microchirurgie
-sursa de oxigen
Etape de executie:
Pregatirea materialelor
Pregatirea bolnavului:
-Psihica: se informeaza si se ia consimtamintul scris
-Fizica:
-se recolteaza HLG, T, TS,TC, TQ, gr.sg si Rh
-se efectueaza EKG, Rgf toracica
-se masoara functiile vitale
-la sfirsitul toracoscopiei se recomanda totdeauna drenajul pleural
-cu o seara inainte se da un sedative si 1tb de codeine
-in ziua examinarii bolnavul nu maninca
Rolul asistentei:
-pregateste materilalele necesare si bolnavul pentru efectaurea tehnicii
-serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa
-supravegheaza functiile vitale si mentine bolnavul in pozitie
- adm medicamentele indicate
Ingrijirea pacientului:
-se monitorizeaza functiile vitale
-se asigura repaosul la pat
-se asigura functionarea drenajului aspirativ
-se adm antalgice
-se verifica pansamentul din jurul tubului de dren
-se previn complicatiile, infectiile prin adm de antibiotice, la recomandare
Reorganizarea locului de munca:

-se spala instrumentarul folosit si se preg pt sterilizare
-se aseaza in ordine materialele reutilizabile
-se noteaza tehnica in FO
Ziua post toracoscopie:

-se efectueaza analize de laborator la indicatie
-adm medicatiei, oxigenului
-prev complicatiilor prin mobilizare, tapotaj, masaj
-monitorizarea functiilor vitale
-suprv drenului, pansamentului
-ingrijiri igienice, asigurarea confortului
-alim si hidratarea, educatia sanitara.
METODE DE INVESTIGATII
1.Analize de laborator:
-sange: HLG, VSH, fibrinogen,TS, TC, gr. Sanguin, glicemie, uree, probe hepatice
-urina: examen sumar de urina
-sputa: ex.bacteriologic, citologic, micologic
2.Examene anatomo-patologice sau histopatologice din fragmentele recoltate de
medic prin:
-biopsia pleurala (punctie pleurala)
-biopsia traheo-bronsica (prin bronhoscopie)
-biopsiile pulmonare (prin toracotomie)
-biopsiile ganglionare (incizie-excizie)
3.Metode imagistice:
a.radiologie:rgf.pulmonara si toracica, radioscopie, CT, bronhografia cu substanta
de contrast, esofagoscopia..
b.scintigrafice: scintigrafia pulmonara pentru depistarea emboliilor.
c.RMN
4.Investigatii endoscopice:
-esofagoscopia
-fibro/bronhoscopia
-mediatinoscopia/toracoscopia
5.Probe functionale respiratorii:
-spirograma
-teste farmacodinamice
-teste de efort
6.Alte examene:
-EKG
-EEG
-presiunea venoasa
-teste biologice (intradermoreactii):
Reactia Cassoni pentru depistarea chistului hidatic
IDR la tuberculina pentru depistarea tuberculozei
Terminologie specifica:
-pneumotorax=aer in cavitatea pleurala
-hemotorax=sange in cavitatea pleurala
-empiem=puroi in cavitatea pleurala
-traheostomie=deschiderea chirurgicala a traheei pentru introducerea unei sonde de
traheostomie, folosita la mentinerea functionalitatii cailor respiratorii fie
permanenet, fie pana la restabilirea functiei.
-toracotomie=incizie chirurgicala la nivelul toracelui
-toracoscopie=examinarea cavitatii pleurale cu endoscopul
-pleurotomie=incizie la nivelul pleurei
-pneumectomie=rezectei partiala sau totala a plamanului
-segmentectomie=rezectia unui segment din plamini
-toracoplastie=rezecta a doua sau mai multe coaste cu scopul de a grabi vindecarea
proceselor TBC.
DRENAJUL TORACIC.
Scop
Drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleurala si restabilirea unei
presiuni negative care sa faciliteze expansiunea plamanului.
Conditii esentiale
- Sistemul de drenare sa fie perfect intretinut, tuburile sa nu fie obstruate

- Respectarea normelor de asepsie.
Sisteme de drenaj
- Cu un flacon de drenaj este cel mai simplu, functionalitatea drenajului este

atestata de aparitia unor bule de aer in lichidul din flacon.
- Cu doua flacoane de drenaj acest sistem are avantajul masurarii secretiilor
provenind din drenul toracic cu mai multa precizie.
- Cu trei flacoaneare avantajul obtinerii unei diferente de presiune in cavitatea
pleurala si flacoanele de drenare, ceea ce face sa scada presiunea in interior.
Interventiile asistentei.
- Asezarea pacientului in pozitie semisezand

- Explicarea tuturor manevrelor pentru a combate starea de anxietate a
bolnavului
- Fixarea tubulaturii la pat si asezarea flaconului sub nivelul toracic
- Observarea drenajului: volum, tipul, ritmul scurgerii
- Observarea fluctuatiilor flotorului
- Solicitarea pacientului sa respire profund si sa tuseasca la doua trei pentru a
favoriza drenajul lichidelor
- In caz de spargere a flaconului pensarea tubulaturii si schimbarea flaconului.
Este interzisa ridicarea flaconului plin cu secretii fara pensarea tubulaturii

deoarece lichidele pot fi reintroduse in cavitatea pleurala.
DRENAJUL POSTURAL
Este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor. Pozitia

pacientului se schimba la 20-30 min :
- Decubit ventral cu perna sub abdomen

- Decubit ventral cu patul inclinat la 20 de grade
- Decubit dorsal
- Decubit lateral drept
- Decubit lateral stang
- Pozitie sezand
La sfarsitul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire profund. Se renunta la

pozitiile in care pacientul prezinta disconfort sau dispnee.
Este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii sau hipertensiune

intracraniana.
PUNCTIILE- GENERALITATI
Punctia este operatia prin care se patrunde intr-un vas . intr-o cavitate naturala sau
neoformata, intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau al
unui trocar.
Scop
Explorator
- se stabileste prezenta sau absenta lichidului intr-o cavitate ( pleurala,

pericardica, abdominala, articulara)
- se recolteaza lichidul din cavitate in vederea examinarii pentru a se vedea
natura, cantitatea , caracteristicile acestuia. In acelasi scop se efectueaza si
punctiile biopsice in diferite organe pentru a se obtine diferite fragmente de
tesuturi necesare examinarilor histopatologice.
Terapeutic
- evacuarea lichidului abundent din cavitate, punctia numindu-se evacuatoare

- administrarea de medicamente, lichide hidratante, aer sau alte solutii in scop
de tratament.
Pregatirea punctiei
Materiale
- se pregatesc materialele generale si specifice fiecarei punctii

- pentru dezinfectia si protectia mainilor- apa curenta, sapun,alcool
medicinal,manusi sterile
- pentru dezinfectia si protectia campului cutanat- apa,sapun, aparat de
ras,alcool iodat, betadina,pense porttampon, campuri sterile pentru izolarea
locului.
- Pentru anestezie locala – solutii anestezice xilina 1%, seringi sterile, ace
sterile.
- Instrumente specifice punctiei- ace, torace
- Vase colectoare- eprubete, vase colectoare gradate, cilindru gradat, lame de
microscop, sticla de ceasornic.
- Materiale pentru pansarea locului punctiei
- Tampoane, comprese sterile, romplast
- Materiale pentru colectarea deseurilor- tavita renala, galeti.
Pacientul
- Pregatirea psihica consta in in informarea pacientului, incurajarea,

asigurarea confortului
- Pregatirea fizica consta in asigurarea pozitiei corespunzatoare fiecarei
punctii
Executarea punctiei
Punctia venoasa se executa de catre asistenta medicala, celelalte punctii fiind

executate de catre medic, ajutat de una doua asistente, in salon sau in sala de
tratament.
Asistenta :
- Protejeaza patul sau masa pe care se executa punctia

- Asigura pozitia corespunzatoare
- Pregateste campul cutanat:
- Dezinfectie tip I cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul 30
sec. – punctia venoasa
- Dezinfectie tip III spalarea regiunii, raderea pilozitatii, degresare, badijonare
cu alcool iodat de doua ori – celalalte punctii.
- Supravegheaza pacientul in timpul punctiei
- Inmaneaza medicului instrumentele in conditii de asepsie
- Participa la recoltarea si evacuarea produselor din cavitatea punctionata
- Ingrijeste locul punctiei.
Ingrijiri ulterioare:
Pacientul este instalat comod in pat si supravegheat, este suplinit pentru

satisfacerea nevoilor sale.
Pregatirea produsului recoltat
- Pentru examene de laborator, eprubetele se eticheteaza, se completeaza

formularele de trimitere
- Se masoara cantitatea
Reorganizarea
Materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua

sterilizare. Deseurile se indeparteaza.
Notarea punctiei se face in foaia de temperatura sau de observatie mentionandu se

cantitatea de lichid evacuata, aspectul lui, punctia alba ( daca prin punctie
exploratorie nu se obtine lichid, accidente incidente produse in timpul punctiei).
PUNCTIA PLEURALA
Punctia pleurala sau toracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea
pleurala si mediul exterior prin intermediul unui ac.
Scop
Explorator
- Punerea in evidenta a lichidului pleural

- Recoltarea lichidului pentru examinarea cantitativa si calitativa
Terapeutic
- Evacuarea lichidului
- Administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala dupa spalarea cavitatii
( antibiotice, citostatice)
Indicatii. Boli inflamatorii sau tumori pulmonare, insuficienta cardiaca insotita de

colectii lichidiene in cavitatea pleurala. Se recurge la punctie cand cantitatea
revarsatului pleural depaseste 1,5l si exercita presiune asupra inimii sau
plamanului, impiedicandu-le functiile.
Contraindicatii
-tulburari de coagulare
Tratament cu anticoagulante
Locul punctiei
- Se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural

- Daca lichidul este inchistat punctia se face in plina matitate, zona stabilita
prin examen clinic
- Daca lichidul este in stare libera punctia se face in spatiul VII-VIII
intercostal pe linia axilara posterioara
- Colectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de
nivelul lor superior pentru a preintampina fistulizarea lor
- Punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare indiferent
de locul punctiei.
Pregatirea punctiei
Materiale
- De protectie a patului
- Pentru dezinfectia tegumentului tip III
- Instrumente si materiale sterile: 2-3 ace de 10 cm cu diametru de 1 mm, 2-3
seringi de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezia locala, pense ,
manusi sterile,camp chirurgical , tampoane comprese.
- Alte materiale: romplast,eprubete,lampa de spirt,aparate aspiratoare
( Dieulafoy sau Potain), recipiente pentru colectarea lichidului, tavita renala
- Medicamente:atropina, morfina, tonice cardiace, solutii anestezice
- Materiale pentru reactia Rivalta:pahar conic 200 ml,50 ml apa
distilata,solutie de acid acetic glacial, pipete.
Pacientul
- Pregatire psihica: se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei si la

pozitia in care va sta in timpul punctiei.
- Pregatirea fizica: se administreaza inainte cu 30 min de efectuarea punctiei
o fiola de atropina pentru a preveni accidentele
- Se aseaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu
picioarele sprijinite pe un scaunel, cu mana de partea bolnava ridicata peste
cap pana la urechea opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata , cu
antebratele flectate pe brate, cu mainile la ceafa coatele inainte
- Pacientii cu stare buna ze aseaza calare pe un scaun cu spatar cu antebratele
sprijinite pe spatarul scaunului.
- Pacientii in stare grava se aseaza in decubit lateral, pe partea sanatosa la
marginea patului.
Executia punctiei
Se face de catre medic, ajutat de doua asistente medicale se desfasoara in
salon sau in sala de tratament:
Medicul:
- Stabileste locul punctiei
- Efectueaza anestezia
- Asteapta efectul anesteziei
- Aseaza campul chirurgical in jurul toracelui, sub locul punctiei
- Executa punctia,aspira lichidul
- Introduce solutii medicamentoase
- Retrage acul de punctie
Asistenta I:
- Pregateste radiografia pacientului
- Isi spala mainile, le dezinfecteaza
- Pregateste locul punctiei dezinfectie tip II
- Serveste seringa cu anestezic
- Serveste manusile chirurgicale, apoi campul chirurgical
- Preia seringa cu lichid si il introduce in eprubete
- Serveste aparatul aspirator
- Serveste seringa cu solutie medicamentoasa in functie de scopul punctiei
- Dezinfecteaza locul punctiei
- Il comprima cu un tampon steril
- Aplica pansament uscat fixat cu romplast
- Ajuta pacientul sa se aseze in pat, ii ridica membrele inferioare,scoate
musamaua aleza inveleste pacientul
Asistenta II:
- administreaza o fiola de atropina cu 30 min inaintea punctiei
- Aseaza musamaua si aleza pe masa de punctie
- dezbraca toracele pacientului
- aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales
- mentine pacientul il supravegheaza
- indruma pacientul sa-si retina tusea, observa culoarea fetei, respiratia
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
- Se asigura repaus la pat pe perioada prescrisa

- Se supravegheaza puls, tensiune, respiratie, culoarea tegumentelor periodic
- Se informeaza medicul in cazul aparitiei cianozei, dispneei,
tahicardiei,secretiilor bronhice.
Pregatirea produsului pentru examinare.
- Examinarea macroscopica se face imediat apreciindu-se culoare, aspect

cantitatea de lichid extras. Lichidul poate fi:
- Seros sau serocitrin este limpede ,galben deschis, avand cauze inflamatoare
( tuberculoza) sau avand drept cauza o tulburare circulatorie ( insuficienta
cardiaca, cancer pulmonar).
- Tulbure este purulent sau chiloscu aspect albicios lactescent
- Hemoragic sau serohemoragic este roz sau rosu intens in hemoragiile
pleurale si pleurezia hemoragica
- Se masoara cantitatea lichidului extras
- Examinarea biochimica consta in reactia RIVALTA:
- In paharul conic se pun 50 ml apa distilata si o picatura acid acetic glacial, se
adauga 1-2 picaturi din lichidul de cercetat ; reactia este pozitiva cand
picatura de lichid se transforma intr-un nor ca un fum de tigara , lichidul
pleural este bogat in albumina fiind de natura inflamatorie si purtand numele
de exudat; reactia este negativa cand picatura de lichid cade in pahar fara sa
produca modificari, lichidul este sarac in albumine, avand drept cauza
tulburarile circulatorii si purtand numele de transsudat.
- Pentru dozarea cantitatii de albumina pentru examenul citologic si
bacteriologic eprubetele etichetate se trimit la laborator.
Complicatii:
- Hemoragii intrapleurale, rupturi pleuropulmonare
Accidente:
- Accese de tuse
- Lipotimie, colaps
- Edem pulmonar acut datorita evacuarii rapide a lichidului
- Pneumotorax prin ranirea plamanului cu acul
PUNCTIA PERICARDICA
Punctia pericardica consta din patrunderea cu un ac in cavitatea pericardica,

care se transforma din spatiul virtual in cavitate reala prin acumularea
sangelui sau lichidului de transsudatie
Scop
Explorator
- Constatarea prezentei lichidului in cavitatea pericardica
- Recoltarea lichidului pentru examinare in vederea stabilirii naturii sale
Terapeutic
- Evacuarea lichidului acumulat
- Introducerea substantelor medicamentoase dupa evacuarea lichidului
Indicatii
Punctia se executa in cazurile in care se acumuleaza lichid intre foitele

pericardului ca urmare a inflamatiei, transsudatiei sau hemoragiei, pericardul fiind
inextensibil, lichidul tamponeaza inima si ii ingreuneaza functia; apare astfel o
dispnee accentuata, punctia avand caracter de urgenta.
Locul punctiei
- Spatiul V intercostal stang la 6 cm de marginea sternului in cazul punctiei
exploratoare
- Spatiul VI-VII la jumatatea distantei dintre linia axilara anterioara si cea
medioclaviculara stanga, in cazul in care cantitatea de lichid este mare( dupa
examen radiologic)
- La extremitatea apendicelui xifoid, bolnavul fiind in pozitie semisezand, in
cazul punctiei evacuatoare ( calea epigastrica).
Pregatirea punctiei:
Materiale:
- Se pregatesc aceleasi materiale ca si pentru punctia pleurala, in afara

aparatelor aspiratoare
- Acul de punctie are o lungime de 8-10 cm
Pacientul:
- Pregatire psihica: se informeaza, se incurajeaza
- Pregatirea fizica: se face un examen radiologic al toracelui, oxigenoterapie,
se acorda pozitia in functie de scopul punctiei si cantitatea de lichid existent
- Semisezand pentru punctia evacuatoare
- In decubit dorsal in celalalte cazuri
Executia punctiei:
Se face de catre medic ajutat de doua asistente.
Medicul:
- Stabileste locul punctiei
- Efectueaza anestezia
- Aseaza campul sub locul punctiei
- Executa punctia
- Aspira lichidul
- Retrage acul
Asistenta I:
- Pregateste radiografia pacientului
- Pregateste locul punctiei dezinfectie tip III
- Serveste manusile chirurgicale
- Serveste campul chirurgical
- Serveste seringa cu acul de punctie
- Aplica pansament steril, uscat la locul punctiei, fixat cu benzi de romplast
- Aseaza pacientul in decubit dorsal cu toracele usor ridicat
Asistenta II:
- Administreaza o fiola de atropina cu 30 minute inainte
- Aseaza materialul de protectie pe pat
- Dezbraca toracele pacientului
- Aseaza pacientul in pozitia recomandata de medic
- Mentine pacientul in pozitia data
- Mentine pacientul imobilizandu-i bratele
- Supravegheaza culoarea fetei, respiratia, pulsul, aparitia dispneei
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
- Se asigura repaus fizic si psihic

- Se monitorizeaza pulsul, tensiunea arteriala, respiratia
- Se aplica comprese reci
- In regiunea precordiala ( daca se presupune o hemoragie intrapericardica)
- Se administreaza tonice cardiace
Pregatirea produsului pentru examinare se face ca si pentru lichidul pleural
Se noteaza in foaie cantitatea de lichid, aspectul lichidului extras si eventualele

accidente survenite.
Accidente :
- Patrunderea acului in miocard- apar miscari sincrone cu miscarile inimii

- Fenomene de insuficienta cardiaca prin decompensarea brusca a cavitatii
pericardice
- Infectii ale mediastinului prin traversarea fundului de sac pleural daca
continutul pericardic este septic
- Soc pericardic
In timpul punctiei pacientul trebuie sa fie imobilizat pentru a se preveni orice

deviere de la pozitia data fapt ce poate avea urmari periculoase prin lezarea
inimii sau a vaselor mari.
PUNCTIA ABDOMINALA ( paracenteza)
Punctia abdominala consta in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui

trocar in diferite scopuri. In cavitatea peritoneala , se poate acumula lichid ascita
care poate avea drept cauza obstacole in circulatia portala determina hipertensiune
in ramurile venei porte in ciroza hepatica, insuficienta cardiaca, tumorile
peritoneale, inflamatia in peritonita tuberculoasa.
Scop
Explorator
- Punerea in evidenta a prezentei lichidului peritoneal

- Recoltarea lichidului si examinarea sa in laborator pentru stabilirea naturii
sale
Terapeutic
- Evacuarea unei colectii libere de lichid in ascitele masive

- Pentru efectuarea dializei peritoneale
Indicatii
- Ascitele masive care provoaca tulburari circulatorii si respiratorii prin
presiunea asupra diafragmului, venei cave inferioare
- Ascitele care nu se resorb prin metode obisnuite de tratament
- Traumatismele inchise ale viscerelor abdominale, cand se banuieste
hemoperitoneu.
- Pentru diagnosticul citologic bacteriologic si enzimatic al ascitei
Contraindicatii
- Chisturi ovariene mari, hidronefroza,sarcina

- Se executa cu prudenta la pacientii cu diateze hemoragice si precoma
- Colectiile de lichid inchistate se evacueaza numai chirurgical
Locul punctiei:
- Pe linia Monroe Richter- in fosa iliaca stanga, la punctul de unire a treimii
medii cu cea mijlocie a liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-
superioara stanga
- Pe linia ombilico-pubiana la mijlocul ei.
Pregatirea punctiei:
Materiale
-de protectie a patului
-pentru dezinfectia tegumentului tip III
-instrumente si materiale sterile: trocar gros cu diametru 3-4 mm,cu un
mandrin ascutit si unul bont de rezerva, seringi de 20-5 ml ace de 5-6 mm,
bisturiu,pense hemostatice, camp chirurgica,comprese,tampoane,tuburi
prelungitoare
Pentru recoltarea si colectarea lichidului, eprubete, cilindru gradat,galeata de
10 l
- Pentru ingrijirea locului punctiei- cearsaf impaturit pe lungime, romplast
- Substante medicamentoase, anestezice locale, tonice cardiace
- Paravan tavita renala
Pacientul
- Pregatire fizica: se informeaza asupra necesitatii punctiei i se asigura
securitatea si intimitatea
- Pregatirea fizica:se invita sa urineze daca este cazul se face sondaj vezical;
se dezbraca regiunea abdominala,se aseaza in pozitia decubit dorsal in pat,
peste cearsaful impaturit in lung, cu flacul stang la marginea patului si
trunchiul usor ridicat, se masoara circumferinta abdominala.
Executia punctiei:
- Se face de catre medic, ajutat de una doua asistente

- Se deruleaza in salon sau in sala de tratamente
Medicul :
- Alege locul punctiei

- Face anestezia locala
- Protejeaza locul punctiei cu camp steril
- Executa incizia sau direct punctia cu trocarul,scoate mandrinul
- Adapteaza tubul prelungitor
- Schimba pozitia pacientului daca se intrerupe scurgerea lichidului
- Retragerea trocarului
- Aplica agrafa Michel daca a folosit bisturiul pentru incizie
Asistenta I:
- Isi spala dezinfecteaza mainile
- Serveste seringa incarcata cu anestezic
- Serveste manusile chirurgicale
- Serveste bisturiul sau direct trocarul
- Recolteaza in eprubete lichidul de ascita
- Serveste tubul prelungitor al canulei trocarului
- Supravegheaza scurgerea lichidului in vasul colector
- Schimba pozitia pacientului daca se intrerupe scurgerea lichidului
- Face o cuta a pielii
- Aplica pansament uscat compresiv
- Se strange cearsaful in jurul abdomenului, fixandu – se cu ace dde siguranta
Asistenta II:
- Pregateste patul cu musama, aleza, cearsaf

- Aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales
- Mentine pacientul in pozitia data
- Supravegheaza permanent faciesul, respiratia, starea bolnavului
- Supravegheaza pacientul
Ingrijirea ulterioara a pacientului
- Se aseaza comod in pat, astfel ca locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a
evita presiunea asupra orificiului de scurgere si scurgerea lichidului in
continuare.
- Se asigura o temperatura optima in incapere si liniste
- Dupa 6 ore se indeparteaza cearsaful strans in jurul abdomenului
- Se masoara circumferinta abdominala si se noteaza
- Se suplineste pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale
- Se monitorizeaza pulsul, TA, se noteaza valorile inregistrate in primele 24h
- Pansamentul se schimba, respectand masurile de asepsie
- Agrafele se scot dupa 48-72h
Pregatirea produsului pentru examinare:
- Examenul macroscopic consta in masurarea cantitatii de lichid evacuat,

aprecierea aspectului lui, determinarea densitatii
- Reactia Rivalta
- Examenul citologic, bacteriologic, biochimic- eprubetele cu lichid etichetat
se trimit la laborator
Se noteaza punctia in foaia de observatie: cantitatea de lichid evacuat, data,

ora,numele persoanei care a efectuat punctia; se noteaza circumferinta
abdominala inainte si dupa evacuarea lichidului.
Accidente:
- Colaps vascular prin decompensarea brusca a cavitatii abdominale

- Hemoragie digestiva manifestata prin hematemeza, melena
- Perforarea intestinului determina peritonita
- Persistenta orificiului de punctie prin care se scurge lichid
La prima paracenteza se evacueaza o cantitate de maxim 4-5 l, la urmatoarele

paracenteze sepot evacua 10 l de lichid ascitic.
PUNCTIA ARTICULARA
Reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea articulara si

mediul extern
Scop
Explorator
- Punerea in evidenta a prezentei lichidului articular seros ,purulent

sanguinolent
- Recoltarea lichidului articular in vederea examinarii sale
Terapeutic
- Evacuarea lichidului
- Administrarea medicamentelor in cavitatea articulara- produse cortizonice,
anestezice locale, substante de contrast pentru examene radiologice.
Indicatii
Artrite acute sau cronice, traumatisme articulare insotite de hemartroza
Contraindicatii
Procesele tegumentare inflamatorii in zona in care urmeaza sa se faca punctia
Locul punctiei
Se punctioneaza mai frecvent articulatiile: genunchiului, cotului, umarului,

gleznei.
Pregatirea punctiei
Materiale
- De protectie a patului
- Pentru dezinfectia pielii tip 3
- Instrumentar si materiale sterile: ace de 4-5 cm lungime, seringa de 5 ml
pentru anestezie, ace de 8-10 cm lungime, diametru 0,5-2 mm pentru aspirat
lichidul, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane comprese
- Alte materiale: romplast, fesi, tavita renala,pahar conic gradat, atele
- Medicamente anestezice locale xilina 10%, medicamente antiinflamatoare,
antibiotice,substante de contrast radiologic
Pacientul
Pregatire psihica:se informeaza cu privire la scopul punnctiei
Pregatire fizica: se aseaza intr-o pozitie care sa permita executarea punctiei cu

articulatia relaxata eventual articulatia se aseaza pe o perna se indeparteaza
pilozitatea
Executia punctiei
Se face de catre medic ajutat de una doua asistente in sala de tratament sau in
salon
Medicul:
- Alege locul punctiei zona de maxima fluctuenta

- Efectueaza anestezia locala
- Aseaza campul sub locul punctiei
- Executa punctia,aspira lichidul
Asistenta I :
- Isi spala si dezinfecteaza mainile

- Pregateste locul punctiei
- Serveste manusile sterile
- Serveste campul protector
- Serveste seringa cu acul de punctie
- Colecteaza lichidul in vasul gradat, recolteaza in eprubete
- Dezinfecteaza locul punctiei si comprima cu tampon steril
- Aplica pansament compresiv la locul punctiei, fixat cu fasa
- Aplica atele care sa imobilizeze articulatia punctionata
Asistenta II:
- Protejeaza patul sub articulatia punctionata
- Mentine pacientul in pozitia adecvata
- Mentine pacientul il supravegheaza
- Se asigura repausul regiunii

- Se supravegheaza starea generala si semnele vitale
- Se supravegheaza aspectul pansamentului
- Se mentine pansamentul compresiv si imobilizarea in atela timp de 24-48h
- Se pregatesc eprubetele cu lichid pentru trimitere la laborator, se eticheteaza

mentionanduse examenul cerut- citologic, bacteriologic
- Ex. macroscopic se face imediat masurandu-se cantitatea si apreciindu-se
aspectul lichidului- seros, sanguinolent, purulent
Se noteaza cantitatea si aspectul lichidului extras
Complicatii :
-imediate lezarea pachetului vasculonervos
-tardive infectii
PUNCTIA VEZICII URINARE
Punctia vezicii urinare se realizeaza prin introducerea unui ac, pe cale

transabdominala, in interiorul vezicii urinare. Este o interventie de urgenta . se
practica numai daca vezica urinara este supradestinsa existand pericolul ruperii
ei.
Scop
Explorator
- Rar prelevarea urinii direct din vezica urinara pentru ex. de laborator, fara
pericolul contaminarii sale
- Injectarea de produse de contrast pentru examenul radiologic al vezicii
urinare
Terapeutic
- Evacuarea urinii in cazurile de retentie acuta de urina, cand sondajul vezical
nu poate fi executat
Indicatii:
- Stricturi uretrale sau hipertrofie de prostata cand incercarile de patrundere cu

sonda in vezica urinara raman fara rezultat
- Traumatisme uretrale sau ale vaginului cand sondajul vezical este
contraindicat
Locul punctiei:
- Pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene

Pregatirea punctiei
Materiale
- De protectie a mesei pe care se eecuta punctia
- Pentru dezinfectia locului punctiei
- Instrumente si materiale sterile: trocar subtire sau ac pentru injectia
intramusculara de 10-12 cm, seringi de 2-20 ml, ace pentru anestezie, pense
anatomice si hemostatice, tub subtire de polietilena, camp chirurgical,
comprese, tampoane, manusi sterile
- Medicamente: anestezice locale xilina 1%
- Vase colectoare, cilindru gradat, tavita renala eprubete
- Perna tare
Pacientul
- Pregatire psihica: se informeaza privind necesitatea punctiei, se asigura
intimitatea sa prin asezarea paravanului in jurul patului
- Pregatire fizica: se aseaza in decubit dorsal se introduce sub bazin o perna
tare, se dezbraca regiunea abdominala
- Se rade parul pubian
- Nu urineaza cu cateva ore inaintea punctiei exploratoare sau daca este putin
plina i se administreaza lichide sau diuretice
Executia punctiei:
Se executa de catre medic ajutat de una sau doua asistente medicale
Medicul:
- Determina gradul de umplere a vezicii urinare
- Executa anestezia locala
- Aseaza campul chirurgica sub locul punctiei
- Executa punctia
- Aspira urina
- Adapteaza tubul prelungitor pentru scurgerea urinei
Asistenta I :
- Isi spala mainile le dezinfecteaza
- Serveste seringa incarcata cu anestezic
- Serveste acul de punctie adaptat la seringa
- Recolteaza urina in eprubete sterile
- Urmareste scurgerea urinei
- Dezinfecteaza locul punctiei si il comprima
- Aplica pansament
- Ajuta pacientul sa se imbrace
Asistenta II:
- Pregateste materialul de protectie

- Aseaza pacientul in decubit dorsal
- Dezbraca partea inferioara a abdomenului
- Mentine pacientul il supravegheaza
Ingrijirea ulterioara a pacienului:
- Pacientul ramane la pat, se supravegheaza semnele vitale

- Se observa locul punctiei, pansamentul, pentru a sesiza scurgerea in
continuare a urinii prin traiectul neoformat.
Eprubeta cu urina recoltata se eticheteaza si se trimit la laborator pentru

urocultura
Se determina volumul de urina evacuat, se masoara densitatea se masoara

densitatea acesteia
Notarea punctiei in foaia de observatie se noteaza cantitatea de urina evacuata

aspectul si densitatea ei
Accidente:
- Punctia negativa in cazul in care peretele abdominal prezinta un strat gros de

grasime si acul nu patrunde profund in vezica urinara
- Hemoragia vezicala
- Astuparea acului cu flacoane de fibrina sau tesuturi
- Infectii postpunctionale care apar tardiv
- Formarea de fistule urinare
Vezica urinara se goleste incet si incomplet, punctia se poate repeta.
PREGATIREA PREOPERATORIE SI
SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE
IN CHIRURGIA TORACICA
PERIOADA PREOPERATORIE:
1.Examene specifice:
-radiografia pulmonara, fata si profil
-analiza gazelor sangvine
-probele functionale respiratorii
-scintigrafia pulmonara
-fibroscopia bronsica
-se cauta focare infectioase la distanta (ORL, stomatologice) care sa trateaza
-bilantul metastazelor (daca e neoplasm pulmonar) prin ecografie hepatica,
scintigrafie osoasa, markeri tumorali
-EKG
2.Analize de laborator pt bilantul preoperator:
-hemoleucograma
-factorii de coagulare
-gr sangvin si Rh
-ionograma, uree, glicemie,
TGP,TGO
3.Pegatirea pacientului:
a.cu citeva zile inainte:
-pregatirea psihica si obtinerea consimtamintului scris
-gimnastica respiratorie
-oprirea fumatului
-dus cu sapun dezinfectant
-masurarea functiilor vitale
-epilarea intregului torace
b.Seara dinaintea operatiei:
-dus cu sapun dezinfectant
-inspectarea integritatii tegumentului
-badijonarea toracelui cu alcool iodat sau betadina
-clisma evacuatoare
-oprirea alimentatiei si hidratarii
c.In ziua operatiei:
-dus
-badijonarea toracelui
-premedicatie in functie de indicatie
-schimbarea lenjeriei de corp
-verificarea foii de observatie si insotirea la sala de operatie
PERIOADA POSTOPERATORIE
1.Intoarcerea de la blocul operator
La iesirea din sala de operatie, pacientul prezinta:
-o incizie toracica laterala sau axilara, cusuta cu fir de sutura si acoperita de
pansament
-o masca cu oxigen
-unul sau doua drenaje toracice
-linie venoasa periferica si/sau centrala
2.Ingrijiri postoperatorii:
a.in cazul operatiilor fara complicatii:
-se urmareste perfuzia si se adm medicatia prescrisa (sol perfuzabile,
antibiotice,analgetice)
-se urmareste si goleste drenajul pleural
-se supravegheaza pansamentul care se schimba la doua zile sau ori de cite ori este
nevoie, la 14zile se scot firele de sutura
-toaleta se face pe regiuni
-alimentatia se reia treptat, dupa verificare reluarii tarnzitului (eliminarea de gaze
si materii fecale)
-se adm tratament anticoagulant
- miscari active si pasive pt prevenirea complicatiilor imobilizarii
b.in cazul operatiilor complicate:
Dupa citeva ore, zile, saptamini pot apare diverse complicatii:
Suprainfectia bronsica:
Cauza: stagnarea secretiilor bronsice cu absenta expectoratiei si capacitate
respiratorie redusa la un pacient care nu tuseste pentru a nu simti durerea
Semne:
-cianoza si dispnee
-tuse quintoasa si productiva
Interventii:
-kinetoterapie respiratorie pentru facilitarea eliminarii
-aspiratie traheala
Decompensarea respiratorie:
Cauza:rezectia chirugicala (lobectomie, pneumectomie)
Semne:
-dispnee cu durere toracica
-tahicardie
-hipoxie si cianoza
-insuf cardiaca dr cu edeme ale membrelor inferioare, oligurie, turgescenta
jugularelor
Interventii:
-oxigenoterapie
-bronhodilatatoare si diuretice
- kinetoterapie respiratorie
Tromboza venoasa:
Cauza:imobilizare prelungita
Semne:
-durere spontana sau la palpare in molet
-durere la dorsoflexia piciorului pe gamba
-dilatare venoasa
-edem unilateral
-febra
Interventii:
-tratament anticoagulant
-fasa elastica
-mobilizari active si pasive
Educatia pacientului:
-consiliere pentru abandonarea fumatului
-reeducare respiratorie
-educarea privind utilizarea metodelor si aparatelor pt trat inhalator
PREGATIREA GENERALA A BOLNAVULUI

PENTRU OPERATIE PE CORD
1.Analize de laborator:
-hematologie
-biochimie: CPK-MB (creatinfofokinaza)
-imunologie-inclusiv HIV, AgHBs, antivirusHCs, RBW sau VDRL
-bacteriologie:sputa, urina, scaun, exudat faringian
-alte secretii (ginecologie, ORL, tegumentare)
BOLNAVUL CARE URMEAZA SA FIE OPERAT NU TREBUIE SA AIBA
NICI UN FOCAR DE INFECTIE!
2.Explorari cardiace si pulmonare:
-echocardiografie
-rgf pulmonara
-coronarografie
- cateterism cardiac la valvulari
-probe de efort
-EKG
-spirograma
3.Examene interclinice:
-gastroenterologice, urologice, neurologice, ginecologice, endocrinologice,
diabetologice, oftalmologice, ORL, psihiatrie, stomatologice
4.Monitorizarea functiilor vitale
-TA, P, R, T
-oximetria
Pregatirea preoperatorie a bolnavului pentru operatie pe cord
-pregatirea psihica: incurajarea, linistirea; semnarea fisei de consimtamint
-pregatirea fizica:
-EKG
-clisma evacuatoare
-baie generala cu sapun dezinfectant
-raderea parului de pe toata suprafata corpului
-baie generala
-dezinfectie tegumentara cu betadina
-in dimineata interventiei:
-masurarea fct vitale
-EKG
-clisma evacuatoare
-dezinfectie cu sapun cu betadina
-imbracarea halatului special
-incurajarea pacientului
-insotirea bolnavului la sala de operatie
Ingrijirea postoperatorie a bolnavului cu operatie pe cord

Perioada postoperatorie este considerata foarte critica care are drept obiectiv
restabilirea independentei respiratorii si hemodinamice.
Bolnavul este transportat cu un carucior special prevazut cu dispozitive de
sustinere pentru monitor , aparat de ventilatie, aparate de perfuzie, catetere
speciale.
Pacientul iesit din sala de operatie prezinta:
1.o incizie de sternotomie mediana, suturata si pansata; poate avea si o incizie
inghinala si una gambiera (pentru canularea femurala si pt recoltarea de vena
safena)
2.sonda IOT conectata la ventilator mecanic
3.cateter periferic
4.cateter arterial radial
5.cateter venos central
6.un cateter arterial pulmonar Swan-Ganz care permite masurarea:
-debitului cardiac (volumul de sange ejectat de inima intr-un minut)
-presiunea in atriul drept
-presiunea in artera pulmonara
-presiunea arteriala de ocluzie
-masoara permanent saturatia venoasa in oxigen
7.pacemaker extern
8.monitor hemodinamic pe care avem: EKG, TA, P, R, T, SvO2, SaO2
9.sistem de drenaj toracic
10.sonda gastrica
11.sonda vezicala
INGRIJIRI POSTOPERATORII
1.Ventilatia asistata presupune:
-adm de droguri anestezice periodic, analgezice si miorelaxante
-supravegherea parametrilor respiratori ai ventilatorului
-verificarea sondei IOT
- aspirarea regulata a secretiilor de pe sonda IOT
- analiza gazelor sangvine
-toaleta cavitatii bucale
-se scoate sonda dupa 1-2 zile si se oxigeneaza cu sonda nasala, incepe
kinetoterapia respiratorie
2.Analgezia postoperatorie:
-analgezice IV sau opioide
3.Cateterul arterial
-permite recoltarea de sange arterial periodic
-se urmareste locul de punctie
NU SE INJECTEAZA NIMIC PE EL
-in momentul suprimarii se face presiune manuala pe zona aprox 1minut
4.Cateterul Swan Ganz:
-se verifica si se noteaza ritmic valorile pe care acesta ni le ofera
-se urmareste zona de punctionare a tegumentului
-NU SE INJECTEAZA PE EL
-necesita efectuarea de rx pulmonar pt a vedea pozitionarea lui
-se scoate cit mai repede pt ca reprezinta o poarta de intrare pt agentii infectiosi
5.Cateterele venoase:
-permit adm de subst medicamentoase izo si hipertone
-se urmareste punctul de intrare in tegum, permeabilitatea, aparitia unui hematom,
inflamatii,
6.Drenajul toracic: vezi chir toracica
Se adm trat anticoagulant
Se recolteaza sange pentru bilantul paraclinic: HLG, fact de coagulare, ionograma,
uree, creatinina.
Se fac miscari pasive si active pentru prev aparitiei complicatiilor imobilizarii
Toaleta se face pe regiuni
Alimentatia se reia dupa scoaterea sondei nasogastrice, treptat, dupa reluarea
tranzitului intestinal.
COMPLICATII POSTOPERATORII:
1.Hemoragia:
Semne:
-hTA, tahicardie
-paloare, cianoza
Interventii:
-med hemostatice
-anuntarea chirurgilor pt o eventuala reinterventie
-pregatirea de sange si derivate, izogrup, izoRH
2.Tulburarile de ritm cardiac:
Bradicardie sinusala, tahicardie sinusala sau ventriculara, extrasistole, fibrilatie
atriala
Cauze:
-cardiopatie preexistenta
-actul chirurgical
Semne:
-diminuarea debitului cardiac
-tulb elecrolitice cu acidoza
-modificarea EKG
Interventii:
-pregatirea materialelor si aparatelor pentru soc electric extern
-preg medicatiei antiaritmice: cordaarone, digoxin..
3.Stop cardiocirculator:
Cauze:
-soc, hipoxemie
-embolie pulmonara
-IMA
Semne:
-stop respirator
-lipsa pulsului la femurala si carotida
Interventii:
-soc electric extern
-Masaj cardiac extern
-ventilatie artificiala
4.Infectii nosocomiale
Cauze:
-multitudinea portilor de intrare
-nerspectarea regulilor de asepsie si antisepsie
Semne:
-hipo sau hipertermie
-secretii purulente la poarta de intrare
Interventii:
-prevenirea aparitiei lor
-recoltarea de secretii si analiza ATB
-recoltarea sangelui pentru hemocultura
-antibiotice conform ATB
Educatia pacientului:
Igiena vietii:
-abandonarea fumatului
-alimentatie fara grasimi si sare
-exercitii fizice moderate
-diminuarea stresului
Supravegherea tratamentului:
-daca are proteza valvulara va avea tratament anticoagulant toata viata, astfel ca:
1.periodic va trebui sa faca analiza factorului de coagulare pentru ajustarea tratm
2.trebuie sa stie sa depisteze supradozajul: epistaxisuri, gingivoragii, hematoame
3. nu are voie sa schimbe doza fara indicatia medicului curant
4.nu este indicata asocierea cu AINS
5.trebuie sa declare acest tratament, ori de cite ori are nevoie de ingrijiri medicale
NURSING IN AFECTIUNI CHIRURGICALE TORACICE SI
CARDIOVASCULARE
Chirurgia cardiotoracica cuprinde chirurgia inimii, plamanilor si esofagului.

Cand medicamentele si tratamentele pe baza de cateterism nu amelioreaza,
chirurgia este tratamentul recomandat in multe afectiuni cardiotoracice.
Manifestari de independenta
- Pacient constient
- Mobilitate pastrata
- Tegumente intacte
- Culoarea tegumentelor normala
- Functii vitale in limite normale
- Lipsa durerii
- Somn si odihna corespunzatoare
- Comunicare eficienta
Manifestari de depandenta:
- manifestari digestive: balonare, greturi, varsaturi, anorexie, inapetenta
- manifestari la nivelul tegumentelor si mucoaselor: paloare, cianoza, febra

transpiratii, claudicatie intermitenta
- manifestari nervoase: cefalee,insomnii,astenie fizica si psihica, confuzii,

anxietate, lipotimii, sincope.
- manifestari respiratorii: dispnee expiratorie, polipnee,hipoxie,hipercapnie, tuse

uscata sau umeda, expectoratie, hemoptizie, matitate in pneumotorax, embolie
cu revarsat lichidian pleural, raluri bronsice, raluri de staza, raluri
crepitante,frecatura pleurala, abolirea murmurului vezicular.
- manifestari cardiovasculare: dispnee de efort/repaus, ortopnee, modificarea

socului apexian, tahicardii, bradicardii,galop, artere hiperpulsatile indicand o
insuficienta aortica sau hipertiroidism, sufluri cardiace,frecatura pericardica,
hipertensiune/hipotensiune, jugulare turgescente care sugereaza o tromboza
venoasa profunda a membrelor, circulatie colaterala venoasa abdomino-
toracica, semne de decompensare cardiaca dreapta.
Probleme de dependenta:
- Exces/deficit in eliminarea O2/CO2 la nivelul membranei alveolo-capilare

- Modificari ale ritmului respirator
- Modificari ale frecventei respiratorii
- Coloratie anormala a tegumentelor si mucoaselor
- Diaforeza
- Alterarea abilitatii de a continua activitatile incepute
- Comportament de aparare la durere
- Perturbarea somnului
- Experienta senzoriala neplacuta
- Raportarea durerii
- Alterarea mobilitatii prin dureri toracice
- Sensibilitate crescuta de neajutorare
- Diminuarea abilitatii de a rezolva probleme
- Dificultate de concentrare
- Scaderea campului perceptual
- Energie insuficienta pentru desfasurarea activitatilor zilnice
- Dispnee de efort
- Risc de complicatii
- Risc de accidente
- Scaderea capacitatii vitale
- Modificarea excursiilor costale
- Incapacitate de adaptare la conditile de mediu
- Schimbari ale presiunii sangelui la extremitati
- Scaderea cantitatii de O2 la nivel capilar
- Senzatia de moarte iminenta
- Deteriorarea transportului de oxigen
Surse de dificultate:
- Alterarea functiilor vitale si vegetative- aritmii, bradicardie, tahicardie,
dispnee
- De ordin fizic- alterarea integritatii aparatului respirator si circulator
- De ordin psihologic- anxietate,depresie,stres
- De ordin social
- Lipsa de cunostinte
Diagnostice nursing in afectiuni cardiotoracice si vasculare:
- Alterarea schimburilor respiratorii
- Durere acuta/cronica la nivel toracic
- Anxietate
- Intoleranta la efort
- Respiratie ineficienta
- Perfuzie tisulara periferica ineficienta
Obiective de ingrijire:
- Reducerea intensitatii durerii pana la disparitia sa
- Monitorizare clinica
- Stabilizare hemodinamica
- Combaterea anxietatii prin comunicare cu pacientul
- Rezolvarea chirurgicala a afectiunilor si implicit pregatirea pacientului
pentru aceasta
- Supravegherea drenajului aspirativ
- Reducerea dispneei si a tusei
- Oxigenoterapie
- Combaterea hemoptiziei atunc cand exista
- Prevenirea complicatiilor
- Prevenirea infectiilor
- Asigurarea confortului fizic si psihic
- Educatia pacientului
Prioritati de ingrijire:
- Supravegherea functiilor vitale si vegetative
- Supravegherea starii de constienta
- Profilaxia infectiilor
- Prevenirea complicatiilor
CHISTUL HIDATIC PULMONAR
Este produs de un parazit vierme numit Echinococus granulosus, care traieste

sub forma adulta in intestinul cainilor, pisicilor si altor animale, la om fiind
prezenta forma larvara – chistul hidatic- , omul fiind doar gazda intermediara.
Chistul hidatic este localizat mai frecvent in ficat si plaman, cel pulmonar fiind
localizat cel mai frecvent in plamanul drept lobul inferior.
Clinic
Faza necomplicata- chist intact: poate fi asimptomatica, chistul fiind descoperit

intamplator la o radiografie pulmonara, sau pot fi prezente tusea iritativa, mici
hemoptizii, dispnee,subfebrilitate, uneori urticarie si prurit.
La ex. obiectiv se deceleaza matitate la percutie, iar la auscultatie scaderea

murmurului vezicular si uneori raluri bronsice
Ruperea chistului-este urmata de vomica hidatica. Poate fi insotita de

insuficienta respiratorie acuta, soc anafilactic, pneumotorax, piopneumotorax.
Paraclinic:
- Radiografia de torace: opacitate rotunda sau ovalara. In cazul ruperii

chistului se evidentiaza imagine hidroaerica, uneori pneumotorax sau
hidropneumotorax
- Eco toracica, CT,RMN: structura chistica cu continut lichidian si vezicule
fiice.
- Bronhoscopia – poate ajuta la diferentierea de o tumora pulmonara
- Laborator: eozinofilie,IDR Cassoni,Test ELISA+
Diagnostic pozitiv:
- Contact cu animale
- Tablou clinic
- Radiografie,CT
- ELISA +
Diagnostic diferential:
- TBC pulmonar
- Tumori
- Chist hidatic hepatic
- Abces pulmonar
Tratament:
- Medical- chist cu diametru sub 3 cm,contraindicatii tratament chirurgical,
asociat tratamentului chirurgica- se face cu paraziticide- mebendazol ,
albendazol, praziquantel.
- Chirurgical- urmareste evacuarea chistului si tratarea cavitatii
restante.evacuarea chistului se poate face prin extirpare sau prin deschiderea
chistului dupa inactivarea parazituluicu alcool absolut sau solutie salina
hipertona. Dupa deschidere se extrage membrana hidatica si veziculele fiice
si lichidul hidatic.tratarea cavitatii restante se poate face prin clapotaj cu
tesut pulmonar, prin drenaj sau uneori prin exereza pulmonara ( lobectomie).
ABCESUL PULMONAR
Supuratiile bronhopulmonare sunt bronsiectaziile si abcesul pulmonar.

Etiologie : anaerobi, stafilococ auriu, E. Coli, Klebsiella, fungi etc.
Clinic: tuse cu expectoratie purulenta abundenta – vomica- , hemoptizii,
durere toracica, dispnee.
Examen obiectiv: submatitate, reducerea murmurului vezicular, raluri
umede, uneori empiem pleural.
Paraclinic:
- Radiografie torace: opacitate rotund ovalara sau imagine hidroaerica
- CT torace: permite evaluarea corecta a colectiei purulente
- Bronhoscopia: permite diagnosticarea unui cancer pulmonar sau a unor corpi
straini
- Examen sputa: frotiu si cultura cu antibiograma
- Laborator: leucocitoza, VSH crescut, anemie.
Tratament:
- Medical: antibiotice conform antibiogramei, drenaj postural, bronhoaspiratie

simptomatice
- Chirurgical-10-20% din cazuri- pleurotomie minima cand se asociaza un
empiem, lobectomie sau pneumonectomie in abcese cronice.
CANCERUL BRONHOPULMONAR
Etiopatogenie: fumatul- 90% din cazuri sunt fumatori- TBC pulmonar,

supuratii, traumatisme.
Clinic: tuse,hemoptizie,durere toracica, dispnee, anemie, uneori disfagie,
colectii pleurale, sindroame metastatice- creier, oase, ficat.
Paraclinic:
- Radiografia toracica, CT,RMN,ECO: confirma tumora, ganglionii invadati,
metastazele, colectiile pleurale
- Scintigrafia- utila in diagnosticul metastazelor osoase
- Citologia sputei
- Markeri tumorali
- Bronhoscopia- vizualizeaza tumora, biopsie
- Toracoscopia si mediastinoscopia
- Biopsia ganglionara
Tratament:
Eficient este doar tratamentul chirurgical- beneficiaza doar ¼ din cazuri:
lobectomia,bilobectomia,pneumonectomia,rezectii pulmonare atipice la care
se asociaza limfadenectomia mediastinala. Se asociaza chimioterapia,
radioterapia,imunoterapia, terapia endobronsica- dezobstructii cu laser,
stenturi.
TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR ( TEP)
Reprezinta complicatia cea mai grava a trombozei venoase profunde. TEP

reprezinta obliterarea brusca, totala sau partiala,a arterei pulmonare sau a
unor ramuri de un tromboembol ( cheag ) mobilizat din sistemul venos
profund sau din cordul drept.
Etiopatogenie: tromboza venoasa profunda, frecventa la membrele
inferioare, operatii pe abdomen sau pelvis , fracturi de bazin sau col femural,
bolnavi imobilizati la pat.
Clinic:
TEP masiv: sincopa si soc cardiogen sau deces, durere violenta retrosternala
sau precordiala, anxietate, senzatia mortii iminente, dispnee, tahipnee.
TEP mediu: dispnee, tahipnee, anxietate. Dupa cateva zile se constituie
infarctul pulmonar- durere pleurala,hemoptizie,febra,uneori revarsat pleural.
Paraclinic:
- Radiografie pulmonara: atelectazie pulmonara- infarct- uneori revarsate
pleurale.
- ECG, ECO cord, radiografie cord: confirma afectiuni cardiace concomitente
- Scintigrafia pulmonara ,, arii reci,,
- Arteriografia pulmonara- localizarea si intinderea leziunii
- CT,RMN confirma diagnosticul de infarct pulmonar si permite urmarirea
tratamentului
- Laborator: cresc VSH,leucocite
Diagnostic diferential: infarctul miocardic, disectia de aorta, pneumonie.
Tratament:
- Medical:
-anticoagulante- heparina iv. continuata cu trombostop per os-
-fibrinolitice- streptokinaza, urokinaza
-oxigen, antalgice, bronhodilatatoare-miofilin-, antibiotice, tonicardiace-
digoxin
- Chirurgical :
Trombembolectomie pulmonara efectuata prin angiografie interventionala.
AFECTIUNI CARDIACE CU TRATAMENT CHIRURGICAL
STENOZA MITRALA
Reprezinta sudarea valvulelor cu stramtarea orificiului mitral, impiedicand

scurgerea sangelui din atriul stang in ventriculul stang in timpul diastolei
Etiologie: endocardita reumatismala
Clinic: se evidentiaza simptome datorate stazei si hipertensiunii pulmonare-
dispnee de efort, ortopnee,edem pulmonar acut, hemoptizii, cianoza fetei,
palpitatii, aritmii cum ar fi fibrilatia atriala- si modificari datorate
insuficientei cardiace drepte- edeme periferice, hepatomegalie,
ascita,embolii arteriale. La examenul obiectiv se evidentiaza uruitura
diastolica la auscultatia cordului.
Paraclinic:
- Radiografie cord: arata cord mitral
- Eco cardiac: evidentiaza stenoza mitrala si modificarea cavitatilor cordului
- EKG : evidentiaza aritmii
Tratament:
Profilactic: tratamentul infectiilor streptococice- penicilina
Curativ: adresat hipertensiunii pulmonare si insuficientei cardiace
tonicardiace,diuretice, antiaritmice.
Chirurgical: adresat cazurilor decompensate presupune doua operatii:
comisurotomia eliberarea digitala a valvulelor sudate si protezarea
valvulara- valve mecanice.
STENOZA AORTICA
Reprezinta stramtorarea orificiului aortic cu impiedicarea trecerii sangelui

din ventricului stang in aorta in timpul sistolei.
Etiologie: reumatismala, mai rar aterosclerotica sau congenitala.
Clinic: ameteli,sincope,convulsii,angina pectorala, moarte subita, evolutie
catre insuficienta cardiaca.
Paraclinic:
- Radiografie cord: marirea ventriculului stang
- Eco cord: evidentiaza stenoza aortica si modificarea cavitatilor cordului.
Tratament:
Profilactic: tratarea infectiilor streptococice- penicilina.
Curativ: vizeaza tratamentul insuficientei cardiace- nitroglicerina,
tonicardiace, diuretice, antiaritmice, regim hiposodat.
Chirurgical: adresat cazurilor decompensante vizeaza protezarea valvulara-
proteza mecanica.
PERICARDITA CONSTRICTIVA
Reprezinta simfizarea-sudarea- sacului pericardic.

Etiologie: TBC, mai rar pericardite purulente
Clinic: manifestari de tamponada cardiaca stanga-staza pulmonara-
dispnee,edem pulmonar acut- sau dreapta- turgescenta jugularelor,
hepatomegalie,ascita. La examenul obiectiv se evidentiaza frecatura
pericardica si tahicardie.
Paraclinic:
- Eco cord – calcificari pericardice
- EKG
Tratament: chirurgical decorticarea inimii
COARCTATIA AORTEI
Reprezinta o stramtare a carjei aortice.

Etiologie: afectiune congenitala
Clinic: hipertensiune arteriala la membrele superioare, circulatie colaterala
intercostala,scaderea sau absenta pulsatiilor la artera femurala. La examenul
obiectiv se evidetiaza suflu sistolic la auscultatie.
Tratament: chirurgical
PERSISTENTA CANALULUI ARTERIAL
– intre aorta si artera pulmonara

Etiologie: afectiune congenitala
Clinic: manifestari de insuficienta aortica; la auscultatie suflu sistolo-
diastolic
Tratament: chirurgical- ligatura canalului.
INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI OFTALMOLOGICE
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Analizatorul vizual este format dintr-un segment central( nervul optic,

neuronii talamocorticali si aria striata a lobului occipital) si dintr-un segment
periferic ( globul ocular si anexele sale).
Globul ocular
Globul ocular este alcatuit din trei membrane concentrice in interiorul carora se
afla aparatul dioptric- mediile transparente si refringente. Membranele- tunica
externa este constituita din sclerotica posterior si corneea transparenta anterior.
-tunica medie cu trei segmente: coroida, corpul ciliar, irisul

-tunica interna sau retina care este fotosensibila, responsabila de receptia si
transmiterea stimulilor luminosi in influx nervos.
Mediile refringente sunt reprezentate de corneea transparenta, umoarea apoasa,
cristalinul si corpul vitros. Ele au rolul de a refracta razele de lumina.
Anexele ochiului
-anexele de miscare: muschii globului ocular patru drepti si doi oblici
-anexele de protectie: sprancenele, pleoapele, conjunctiva si aparatul lacrimal
Functia analizatorului vizual este perceperea luminozitatii, formei si culorii
obiectelor din lumea inconjuratoare. Razele luminoase patrund prin corneea
transparenta in globul ocular, sunt refractate de catre mediile refringente ale
ochiului si formeaza pe retina imaginea obiectului asezat in fata ochiului.
Acomodarea este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de vedere apropiat la
unul indepartat si invers. Se realizeaza gratie curburii cristalinului, elasticitatii si
activitatii muschiului ciliar. Acomodarea la intensitatea luminii se realizeaza prin
intermediul irisului. Pupila se mareste (midriaza) sau se micsoreaza(mioza) sub
actiunea muschilor sai in functie de intensitatea razelor luminoase.
Spatiul cuprins cu vederea se numeste camp vizual. Fiecarui ochi ii corespunde un
camp vizual monocular care se suprapune cu campul celuilalt ochi. Imaginile
fuzioneaza pe scoarta cerebrala intr-o imagine unica.
EDUCATIA PENTRU SANATATE PENTRU PREVENIREA BOLILOR
OCULARE
Masuri de prevenire primara
Educatia populatiei pentru ingrijirea ochiului:

- Spalarea cu apa curenta zilnic, mai frecvent daca se lucreaza in mediu cu
praf
- Nu se duce mana murdara la ochi
- Nu se indeparteaza corpii straini oculari de catre persoane necalificate, daca
sunt mici se va face spalare cu apa din abundenta aruncata din mana spre
ochi
- Folosirea obiectelor individuale pentru toaleta fetii
- Nu se vor freca ochii deoarece se produc mici traumatisme ale conjunctivei
si corneei
- Controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice a
nou nascutului
- Igiena vederii:
- Sursa de lumina trebuie sa vina din partea stnga in timpul scrisului si
cititului ,a lucrului
- Distanta pentru scris si citit trebuie sa fie de 25-30 cm
- Lumina artificiala trebuie sa fie focalizata pe hartia de scris-citit
- Cand este soare puternic sau zapada stralucitoare sa se poarte ochelari
fumurii
- Persoanele care desfasoara activitati migaloase, de finete, ce necesita
concentrarea vederii, vor face pauze din timp in timp privind la distanta
- Persoanele care lucreaza la sudura vor purta ochelari de protectie
- Vizionarea spectacolelor de televiziune nu se va face in camere intunecoase
iar distanta pentru privit si citit va fi de 2-5 m, ecranul televizorului fiind
asezat la inaltimea ochiului
- Se recomanda alimentatie completa cu respectarea necesarului zilnic de
proteine, vitamine C,B,A
- Examenul periodic al vederii pentru pacientii cu boli generale HTA, diabet
zaharat
- Indrumarea catre oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetata
Masuri de prevenire secundara:
In cazul infectiilor ochiului
-indrumarea pacientului catre medicul specialist pentru a trata in mod corect
aceste infectii
-educarea pacientului sa evite transmiterea infectiei si la ochiul sanatos sau la
alte persoane
In cazul deficientelor de vedere
-educarea pacientilor care necesita corectarea vederii cu ochelari sa-i poarte
conform prescriptiilor( permanent sau numai pentru scris /citit) . pentru copii
ochelarii vor avea rame colorate, atragatoare si se va avea grija sa nu-si sparga
ochelarii generand acccidente grave
-invatarea pacientilor sa-si curete ochelarii-lentilele, stergandu-le cu material
moale pentru a prevenii zgarirea lor
-dispensarizarea pacientilor cu defectee de vedere
-periodic pacientul se prezinta la controale pentru a stabilii necesitatea
schimbarii lentilelor
-indrumarea parintilor ai caror copii prezinta strabism sa se prezinte la medicul
oftalmolog
-indrumarea purtatorilor de lentile de contact, sa le poarte numai cand este
necesar, sa le scoata in timpul noptii, nu le vor folosii in mediul cu pulberi , praf
Masuri de profilaxie tertiara
-educarea pacientilor cu diferite afectiuni de vedere sa nu desfasoare o activitate
care sa suprasolicite vederea
-indrumarea pentru interventie chirurgicala a pacientilor cu cataracta in vederea
corectarii vederii
-reintegrarea profesionala a ambliopilor prin indrumarea catre profesii ca
maseur,cartonar.
EVALUAREA MORFO FUNCTIONALA A OCHIULUI SI ANEXELOR
SALE
In explorarea functionala a analizatorului vizual se practica uzual:
- Examenul anatomic
- Determinarea acuitatii vizuale
- Masurarea campului vizual
- Determinarea simtului cromatic
- Tonometria oculara
- Examenul fundului de ochi
- Masurarea tensiunii in artera centrala a rretinei TACR
Examenul anatomic:
- Se realizeaza la lumina zilei
- Instrumental
- Iluminat lateral
- Se examineaza pleoapele, genele, conjunctiva
- Se evidentiaza corpii straini
- In camera obscura se examineaza corneea, camera anterioara, irisul, pupila si
cristalinul
Determinarea acuitatii vizuale
-se examineaza vederea centrala cu ajutorul optotipului

-ochiul emetrop este cel care vede de la 5 m ultimul rand de pe optotip
VOD=5/5=1, VOS=5/5=1
MOD DE EXAMINARE
Persoana de examinat va fi asezata pe un scaun la 5 m distanta de optotip.
Acuitatea vizuala se determina pe rand la fiecare ochi, incepand intotdeauna cu
ochiul drept. Se acopera ochiul stang cu un triunghi negru.
Determinarea campului vizual- vedere periferica
Campul vizual este spatiul pe care il cuprinde ochiul in timp ce priveste un

punct fix. Se masoara cu arcurile perimetrice simple sau sferice electrice.
Examineaza vederea periferica cu ajutorul perimetrului Forstek. Interpretarea
se face utilizand o schema tip pentru ochiul drept si alta pentru ochiul stang.
Determinarea simtului cromatic
Examineaza capacitatea pacientului de a distinge culorile. Se face cu ajutorul
unor cartoane colorate. Limitele fiziologice ale simtului cromatic sunt
distingerea culorilor rosu, galben ,verde si albastru de la 75 cm distanta de ochi.
Tonometria oculara
tonometru non contact

Tehnica prin care se masoara tensiunea intraoculara cu ajutorul unui aparat
numit tonometru, care se aplica pe cornee dupa o prealabila anestezie a acesteia.
Valori fiziologice 14-20 mm Hg. Se inregistreaza valori crescute in glaucom.
Examenul fundului de ochi. Oftalmoscopia
Examineaza fundul de ochi, straturile profunde ale ochiului: retina ,corp vitros,
papila nervului optic si vasele retiniene.
Pregatirea bolnavului: pentru examinarea F.O
este necesar ca pupila sa fie dilatata in acest scop se instileaza 1-2 picaturi
mydrium, homatropina1% in sacul conjunctival cu 30 min inainte de examinare.
Masurarea tensiunii in artera centrala a retinei TACR
Se determina cu oftalmodinamometrul dupa examenul FO valoare normala a
TACR =35mmHg±10
Examenul FO si TACR au importanta deosebita in diagnosticarea precoce a HTA
esentiale, in urmarirea evolutiei oricarei hipertensiuni arteriale, in evaluarea
prognosticului HTA. Examenul FO si TACR se indica in bolile cardiovasculare
renale, diabet zaharat, precum si in alte boli( tumori cerebrale, boli neurologice.
Examene de laborator
- Secretia conjunctivala- pentru examen bacteriologic si antibiograma
- Sange- glicemie, uree,TS,TC,hemograma ( in vederea pregatirii
preoperatorii)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE OFTALMOLOGICE
Scaderea acuitatii vizuale

-scaderea brusca a acuitatii vizuale poate fi cauzata: traumatisme oculo-
orbitale in antecedentele imediate: plagi, arsuri corpi straini intraoculari.
Este insotita de lacrimare, fotofobie si semnele locale ale traumatismului.
-cauze netraumatice- glaucom acut, nevrita nervului optic, intoxicatii cu
alcool metilic, embolia arterei centrale a retinei.
-scaderea lenta si progresiva a vederii este intalnita in cataracta, leziuni
retiniene. Scaderea progresiva a vederii de aproape este intalnita in presbitie.
Durerea
Este un semn subiectiv cu diferite grade de intensitate de la jena oculara,
arsura pana la durere atroce
-cauze :eforturi oculare intense indeosebi seara
Insuficienta circulatorie cerebrala
-se poate asocia cu miscarile globului ocular, cu scaderea acuta a acuitatii
vizuale( glaucom acut) sau cu eruptie veziculara ( Zona Zoster)
Reactia pupilara
-midriaza-dilatarea pupilei
-mioza-micsorarea pupilei
Fotofobie
-intoleranta fata de lumina( pacientul strange pleoapele se intoarce cu spatele
spre lumina
-cauze: conjunctivite, corpi straini oculari dar si afectiuni
cerebrale( migrene, meningita, tumori cerebrale||) si afectiuni sinuzale.
Diplopie
-vedere dubla intalnita in paralizia muschilor globului ocular, creierul
percepand doua imagini distincte.
Cecitate
-disparitia vederii
-cauze: leziuni ale ochiului
-leziuni ale nervului optic
-psihice
-cecitate diurna , diminuarea acuitatii vizuale la lumina, cauzata de perioade
lungi petrecute la intuneric( pesteri, inchisori) sau de boli infectioase,
avitaminoze
TEHNICI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU AFECTIUNI
OCULARE
RECOLTAREA SECRETIEI OCULARE
Infectiile oculare care necesita examen bacteriologic sunt:

-cele care afecteaza invelisul pleoapelor( blefarite|)
-conjunctiva : conjunctivita acuta sau cronica
-corneea si umoarea camerei anterioare: irita acuta si cronica
-canalul si sacul lacrimal
-cristalinul, coroida sau retina si corpul vitros
-secretia din conjunctivite si dacriocistite se recolteaza cu seringa si ace
sterile
-din umoarea apoasa a camerei anterioare, cu seringa si ace sterile
-portiuni din iris indepartate prin iridectomie sunt puse direct pe medii de
imbogatire pentru pneumococi si streptococi
-in caz de exudate bogate este indicata o spalare anterioara cu ser fiziologic
steril
-se face anestezia ochiului prin instilatie locala de solutie din cocaina 4%,
apoi se poate sterge conjunctiva sau corneea cu o spatula de platina sau
tampon steril
-se fac frotiuri si culturi pe geloza simpla, bulion glucozat 2% mediu Loffler.
BANDAJAREA OCHILOR
Se poate executa monocular sau binocular

Materiale necesare: fasa lata de 5 cm , romplast sau ac de siguranta
Infasarea monooculara
Se conduce fasa oblic peste ochiul pansat , pe sub urechea de aceeasi parte si
se readuce fasa la frunte, deasupra urechii opuse. Se efectueaza din nou o
tura pe frunte, repetand succesiunea de ture oblice si orizontale pana la
acoperirea completa a ochiului. Se fixeaza capatul liber al fesei cu ac de
siguranta sau romplast

Infasarea binoculara
Pentru infasarea binoculara in locul turelor orizontale, se conduce fasa oblic
peste celalalt ochi, turele incrucisandu-se deasupra radacinii nasului unde se
formeaza o spica. Se va evita acoperirea urechilor.
SPALATURA OCULARA
Prin spalatura oculara se intelege introducerea unui curent de lichid in sacul
conjunctival.
Scop
Terapeutic:
-in procesele inflamatoare ale conjunctivei
-in prezenta unor secretii conjunctivale abundente
-pentru indepartarea corpilor straini
Pregatire
Materiale
-de protectie: prosoape
-sterile: comprese, tampoane de vata,undina sau alt recipient picurator
-nesterile: tavita renala
-medicamente: acid boric 3%, ser fiziologic, oxicianat de mercur1/5000,apa
bicarbonatata 2%
Pacient
-psihic:
- se anunta pacientul
- i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii
-fizic:
-se aseaza bv in pozitia sezand, cu capul aplecat pe spate, cu privirea in sus
-se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila
-se protejeaza cu un prosop in jurul gatului
-se aseaza tavita renala lipita de gat, de partea ochiului ce urmeaza a fi
spalat( sustinuta de bolnav sau cu ajutor|)
-daca starea de sanatate nu permite pozitia sezand, bv va sta in decubit dorsal sau
lateral cu capul aplecat inapoi
Executie
-participa doua asistente, una supravegheaza pacientul si-l mentine in pozitia
aleasa, cealalalta efectueaza tehnica
-se spala pe maini, se dezinfecteaza
-verifica temperatura lichidului de spalatura: 37℃ ( temperatura mai joasa
declanseaza reflexul de inchidere a pleoapelor|)
-aseaza pe cele doua pleoape cate o compresa imbibata in solutie antiseptica de
spalare
-deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lichidul din
undina in sacul conjunctival evitand corneea
-solicita pacientul sa roteasca ochiul in toate directiile
-repeta tehnica la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul de spalatura
(cand este cazul)
-indeparteaza tavita renala
- Usuca fata pacientului
- Aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului
- Indeparteaza compresa de pe ochiul protejat
- Aseaza pacientul in pozitie comoda
Notarea in foaia de observatie
-se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o
-aspectul lichidului de spalatura
De evitat
-infectarea ochiului sanatos prin lichidul de spalatura de la ochiul bolnav
INGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTA
Cristalinul este unul din mediile refringente ale ochiului. Acesta funcționează ca o lentilă,
razele de lumină captate suferind în ochi 3 refracții, dintre acestea 2 având loc în cristalin.
Cristalinul își modifică curbura pentru ca imaginea să se formeze clar pe retină. Astfel, pentru
vederea de aproape cristalinul se bombează, iar pentru vederea la distanță se aplatizează
(alungește).
Cataracta este o afectiune oculara caracterizata prin opacifierea progresiva a
cristalinului.
Circumstante de aparitie:
 Persoane varstnice ( cataracta senila)

 Traumatisme ( cataracta traumatica)
 Boli metabolice – diabet zaharat, avitaminoze ( cataracta secundara)
 Boli infectioase ale mamei in timpul sarcinii ( cataracta congenitala)
Manifestari de dependenta:
 Scaderea acuitatii vizuale care poate fi cu instalare insidioasa ( cataracta

senila) sau cu instalare rapida ( cataracta traumatica).
 Localizarea cataractei unilateral si apoi la celalalt ochi ( cataracta senila) si
bilaterala ( cataracta congenitala).
Problemele pacientului:
 Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual

 Anxietate
 Izolare
 Risc de accidente , caderi – in special la varstnici.
 Reducerea autonomiei in autoingrijire.
 Pacientul sa-si recapete vederea.

 Sa fie ferit de riscul accidentelor si complicatiilor.
Interventii
Asistenta:
 Indruma pacientul ambulator la serviciul de specialitate pentru a aprecia
necesitatea actului operator.
 In perioada preoperatorie asigura semiobscuritate in incapere, ajuta
pacientul sa cunoasca topografia sectiei, face exercitii de mers cu ochii
ocluzionati in camera si la exterior.
 Invata pacientul sa foloseasca instalatii de semnalizare pentru a se adapta
perioadei postoperatorii
 Recolteaza produse pentru examene de laborator ( sange pentru, glicemie,
TS,TC, urina, secretie oculara)
 Conduce pacientul la examen de specialitate : examen cardiologic- EKG
 Asigura linistea si odihna preoperatorie.
 In perioada postoperatorie supravegheaza permanent pacientul pentru a-si
mentine pansamentul binocular ( se panseaza si ochiul sanatos pentru a evita
clipitul)
 Monitorizeaza functiile vitale: puls ,TA, respiratie, temperatura
 Educa pacientul sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta sa stea in
decubit dorsal si lateral pe partea sanatoasa timp de 24 h
 Administreaza calmante ale durerii
 Asigura 24 h regim hidric pentru a evita masticatia
 Schimba pansamentul cand este imbibat cu sange si/sau secretie
 Serveste pacientul la pat
 Ajuta pacientul sa coboare din pat cand medicul a permis mobilizarea
 Supravegheaza tranzitul intestinal pentru a prevenii constipatia
 Administreaza tratament general si local recomandat
 Aplica pansament monocular, ochiul sanatos ramanand descoperit cand
evolutia este favorabila
 Sustine psihic pacientul, constientizandu-l ca vederea se recapata partial, iar
trecerea timpului poate aduce rezultatul dorit
 Educa pacientul sa se prezinte la controale periodice dupa externare, sa
utilizeze corect ochelarii cu lentile convexe pentru distanta si citit ( daca
interventia chirurgicala a constat in extragerea cristalinului fara implant de
cristalin artificial.)
INGRIJIREA PACIENTULUI CU GLAUCOM
Glaucomul este o stare patologica caracterizata prin hipertensiune intracelulara si

leziuni vasculare care duc la atrofia nervului optic.
Forme clinice:
- Glaucom infantil
- Glaucomul adultului cu manifestare acuta sau cronica
- Tulburari congenitale de drenaj a umorii apoase ( glaucom infantil)

- Persoane cu sistem nervos labil, emotive
- Schimbari bruste de temperatura
- Glaucom avut:
- Dureri oculare si perioculare foarte vii cu iradiere temporala occipitala
insotite de lacrimare
- Scaderea acuitatii vizuale
- Greturi si varsaturi
- Anxietate
- Alterarea starii generale
- Glaucom cronic:
- Dureri periorbitale permanente
- Scaderea insidioasa a vedererii- cecitate in 10-15 ani
Problemele pacientului:
- Dureri oculare si perioculare

- Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual
- Anxietate
- Pacientul sa aiba o stare de bine fizic si psihic

- Sa aiba acuitatea vizuala in limitele varstei
- Prevenirea complicatiilor invalidante
Interventii :
- In glaucomul acut:
- Asistenta asigura internarea in spital a bolnavului, repaus la pat in camera cu
semiobscuritate
- Participa la examinarea pacientului, pregatind instrumentele pentru
masurarea tensiunii intraoculare
- Linisteste pacientul, administreaza medicatie analgezica si tranchilizanta
prescrisa de medic
- Administreaza medicatia recomandata pentru reducerea tensiunii
intraoculare( perfuzie cu manitol 15%, diuretice, purgative)
- Asigura alimentatia hiposodata si cu un aport redus de lichide
- In glaucomul cronic:
- Educa pacientul sa urmeze corect tratamentul local si general prescris
- Recomanda alimentatia desodata, cu reducerea de lichide, fara condimente ,
alcool , cafea
- Recomanda regim de viata ordonat fara emotii negative cu respectarea orelor
de somn( capul va fi asezat mai sus pe doua perne)
- Educa pacientul pentru a purta ochelari fumurii in timpul zilei, sa evite
intunericul si trecerile bruste de la temperaturi scazute la caldura.
- Incurajeaza pacientul privind evolutia favorabila a bolii daca respecta
recomandarile medicale
- Pregateste preoperator si ingrijeste postoperator pacientul cu glaucom cand
tensiunea intraoculara nu scade.
INGRIJIREA PACIENTILOR CU VICII DE REFRACTIE
MIOPIA- viciu de refractie în care imaginea obiectelor asezate la infinit se

formeaza inaintea retinei.
HIPERMETROPIA- viciu de refractie in care imaginea obiectelor asezate la 5 m

nu se formeaza pe retină ci inapoia acesteia, imaginea este stearsa, slaba.
PRESBITIA- scaderea puterii de acomodare a cristalinului dupa varsta de 45 ani.
ASTIGMATISMUL- viciu de refractie cauzat de defectiuni in convexitatea

corneei, care fac ca razele luminoase sa se concentreze pe retina in puncte diferite.
STRABISMUL- reprezinta lipsa de paralelism a globilor oculari.
- Privire inauntru- strabism convergent

- Privire in afara- strabism divergent
Strabismul poate fi paralitic( paralizia nervilor cranieni III, IV, VI) si

neparalitic( congenital sau apare in primul an de viata).
- Miopia apare in copilarie, prin asezarea incorecta a obiectelor de scris si citit

- Astigmatismul , strabismul pot fi congenitale
- Miopie- pacientul pentru a vedea obiectele trebuie sa le aduca in apropierea

ochiului.
- Hipemetropia , presbitismul- bolnavul vede slab obiectele apropiate si are
tendinta de a le departa de ochi
- In astigmatism bolnavul are imagini deformate ale tuturor obiectelor
- Strabismul neparalitic copilul nu prezinta vedere dubla dar prezinta riscul
pierderii vederii unuia dintre ochi
- Strabismul paralitic- bolnavul prezinta vedere dubla.
Probleme:
- Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual

- Anxietate
- Risc de izolare sociala
Obiective :
- Bolnavul sa prezinte vedere buna prin corectarea viciului de refractie

- Corectarea in timp util a strabismului neparalitic al copilului pentru a
prevenii infirmitatea
Interventii :
- Asistenta va indruma pacientii cu vicii de refractie catre medicul specialist

pentru examinare
- Participa alaturi de medic la examinare
- pentru recomandarea de ochelari de corectie a viciilor de refractie
- In caz de miopie, lentile divergente, notate cu minus
- In caz de hipermetropie, lentile convergente notate cu plus, la fel in presbitie
- In astigmatism lentile cilindrice convergente sau divergente
- In strabism:
- Descopera precoce strabismul copilului sub un an si indruma parintii pentru
tratament corespunzator
- Educa familia sa se implice in efectuarea de exercitii cu ochiul care prezinta
musculatura slabita( prin acoperirea celui sanatos cu pansament sau lentila
mata) la copilul pana la 4 ani
- Pregateste copilul pentru interventie chirurgicala in situatia in care celalalte
tratamente nu au dat rezultate ( pana la varsta de 6 ani).
- Aplica la recomandarea mediculuitratamenul de suprimare a cauzei in
strabismul paralitic.
INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI INFLAMATORII SI INFECTII
ALE OCHIULUI
BLEFARITELE- inflamarea marginii libere a pleoapelor
ORGELETUL ( ULCIORUL)- inflamarea supurativa a foliculului pilos si a

glandei sebacee ale cililor de pe marginea ploapelor
DACRIOCISTITA- obturarea canalului lacrimo- nazal de un proces inflamator

situat in lumenul canalului
CONJUNCTIVITA- inflamarea mucoasei conjunctivale
KERATITA- inflamarea mucoasei corneei
IRIDOCICLITA- inflamatia irisului si a corpului ciliar
Circumstante de aparitie :
- Mediu cu praf
- Persoane cu rezistenta scazuta
- Persoane cu conditii de igiena precare
- Lipsa obiectelor de toaleta individuale
- Traumatisme oculare
- Bazine de innot,apa infectata pentru conjunctivita
- In blefarita congestia marginii ciliare a pleoapelor, arsura, prurit al

pleoapelor
- In iridociclite durere oculara si perioculara de intensitate variabila
- Scaderea acuitatii vizuale
- Fotofobie
- In dacriocistite, lacrimare accentuata, tumefierea inflamatorie a sacului
lacrimal, Scurgerea de puroi la presiunea unghiului intern, durere
- In orgelet- prurit palpebral, durere la clipire, secretie purulenta cand
inflamatia abcedeaza
- In conjunctivite, inrosirea conjunctivei, senzatie de arsura, secretie
conjunctivala( seroasa, mucoasa sau purulenta)
Probleme :
- Durere de intensitate diferita

- Scurgere de secretie oculara
- Anxietate
- Risc de complicatii:- cicatrici ale pleoapei in blefarita
- Ulceratii in conjunctivita
- Pierderea vederii in iridociclita
Obiective :
- Pacientul sa prezinte stare de bine fizic

- Sa se previna aparitia complicatiilor
- Acuitatea vizuala sa se pastreze intacta
Interventii :
- Educatia populatiei pentru prevenirea infectiilor la orice nivel al ochiului

- Asistenta aplica tratament local recomandat, instilatii cu solutii midriatice,
atingeri cu colire moi pomezi in cazul blefaritelor( atingerea se face in
timpul zilei pt a preveni patrunderea lor in ochi afectand corneea).
- Aplicare de comprese imbibate in solutii antiseptice caldute in blefarite,
orgelet.
- Spalarea sacului conjunctival cu solutii antiseptice in onjunctivite
- Pregateste instrumentarul si materialele pentru incizie drenaj la
recomandarea medicului in orgelet, dacriocistite. Aplica pansament ocular se
pregatesc pernite( vata acoperita cu tifon) cu diametrul mai mare decat
orbita, care se aplica pe globul ocular si se fixeaza cu benzi de romplast.
- Administreaza tratamentul general cu antibiotice si antiinflamatoare.
- Asigura repaus la pat, repaus vizual in camera cu semiobscuritate
- Asigura alimentatia pacientuluicompleta cu exceptia bolnavului cu
iridociclita ce are un regim desodat pt a reduce exudatia.

Suport Curs Chirurgie II-2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Chirurgie II-2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT CURS

CHIRURGIE TORACICA , CARDIOVASCULARA

SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Dispneea. Este perceptia constienta neplacuta a efortului respirator.

ortopneea- bolnavul obligat sa stea in pozitie sezand ( ex insuficienta ventriculara

tahipneea – cresterea frecventei respiratorii

bradipnee – scaderea frecventei respiratorii

- Obstructii cai aeriene

- Insuficienta cardiaca stanga

Tipuri clinice de tuse:

Dupa rezultatul tusei:

- Tuse productiva ( umeda)- urmata de eliminarea sputei

Dupa caracterul accesului de tuse:

- Tuse surda- bolnavi slabiti, afectiuni laringiene

Dupa circumstantele de aparitie:

- Tuse matinala- bronsita cronica, bronsiectazii

Inflamatii cai respiratorii si pleuropulmonare:

- Insuficienta cardiaca stanga- tuse la efort sau nocturna

- Cancer bronho pulmonar

Reprezinta eliminarea prin expectoratie de sange provenit din aparatul respirator

Localizarea si identificarea cauzei presupune efectuarea unor investigatii-

Leziuni vasculare bronho-pulmonare

Durerea în afectiunile aparatului respirator.

Durere atroce: pneumotorax spontan, embolie pulmonara

Junghi toracic(durere vie, localizata, accentuata de tuse si respiratie)- pleurite,

Durere iradiata in umarul drept:pleurita diafragmatica, colica biliara

SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO VASCULAR.

Dispneea ( vezi aparatul respirator)

În insuficienta cardiaca stanga apare dispneea de efort, vesperala,de decubit si

Palpitatiile. Reprezinta perceperea constienta a activitatii cardiace normale sau

- Cardiopatii ischemice coronariene:

Cianoza. Reprezinta coloratia violacee a tegumentelor si mucoaselor ( obraji , nas,

Sincopa. Reprezinta o pierdere a constientei insotita de caderea pacientului si

Lipotimia. Pierderea cunostintei, de scurta durata,insotita de cadere, cu mentinerea

Simptome din partea altor aparate.

- Simptome respiratorii:tuse cardiaca, hemoptizie

ECOGRAFIE DOPPLER VASCULARA

Ecografia - metoda de examinare imagistica ce utilizeaza drept informatie

Definitie:-metoda de explorare a plaminilor cu ajutorul izotopilor radioactivi

Reorganizarea locului de munca:

Ziua post toracoscopie:

- Sistemul de drenare sa fie perfect intretinut, tuburile sa nu fie obstruate

- Cu un flacon de drenaj este cel mai simplu, functionalitatea drenajului este

- Asezarea pacientului in pozitie semisezand

Este interzisa ridicarea flaconului plin cu secretii fara pensarea tubulaturii

Este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor. Pozitia

- Decubit ventral cu perna sub abdomen

La sfarsitul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire profund. Se renunta la

Este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii sau hipertensiune

- se stabileste prezenta sau absenta lichidului intr-o cavitate ( pleurala,

- evacuarea lichidului abundent din cavitate, punctia numindu-se evacuatoare

- se pregatesc materialele generale si specifice fiecarei punctii

- Pregatirea psihica consta in in informarea pacientului, incurajarea,

Punctia venoasa se executa de catre asistenta medicala, celelalte punctii fiind

- Protejeaza patul sau masa pe care se executa punctia

Pacientul este instalat comod in pat si supravegheat, este suplinit pentru

- Pentru examene de laborator, eprubetele se eticheteaza, se completeaza

Materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua

Notarea punctiei se face in foaia de temperatura sau de observatie mentionandu se

- Punerea in evidenta a lichidului pleural

Indicatii. Boli inflamatorii sau tumori pulmonare, insuficienta cardiaca insotita de

- Se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural

- Pregatire psihica: se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei si la

- administreaza o fiola de atropina cu 30 min inaintea punctiei