SEMIOLOGIA

APARATULUI RESPIRATOR

Sef Lucrari Dr. Alice Balaceanu

Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Ioan Bucuresti
Clinica Medicala
Simptome / semne:
•Dispneea
•Durerea toracica
•Tusea
•Expectoratia: sputa
•Hemoptizia
 DISPNEEA
Tulburare a respiratiei caracterizata din

punct de vedere subiectiv prin lipsa de aer

(sete de aer), iar din punct de vedere

obiectiv prin modificarea unor parametri

respiratorii:

- Amplitudine

 - Frecventa
Respiratia normala: 10 – 20/min.

Oftat
 Tahipneea: peste 24 /min.

Cauze:
 Insuficienta respiratorie
 Pneumonii
 Alcaloza
 Pleurezii etc.
Bradipneea: sub 10 /min.

Cauze:
 Depresia centrului respirator (medicamente)
 Cresterea presiunii intracraniene
 Coma diabetica
Respiratia Cheyne - Stokes

Cauze:
 Insuficienta cardiaca
 Ateroscleroza cerebrala (persoane in varsta)
 Expirul prelungit (Air trapping)
Inspir normal

Expir prelungit Air trapping

Cauze: BPCO (Bronsita cronica)

 Hiperventilatia

Cauze:
 Coma hepatica

 Alcaloza respiratorie
 Acidoza metabolica
 Insuficienta renala cronica (uremie)
R. Kussmaul
 Cetoacidoza diabetica
Respiratia Biot

Cauze:
 Traumatisme craniene
 Abcese cerebrale
 Soc termic
 Meningite
 Encefalite
Hipoventilatia

Cauze:
 Doze mari de anestezice (narcotice)
 Repaus prelungit la pat
 Traumatisme toracice (durere)
 Ce probleme ne punem ?

1. Dispnee acuta?/ – Dispnee cronica?

2. Semnale de alarma

3. Cauze
 !!!Semnale de alarma!!!

 Edem al limbii ...  Anafilaxie (angioedem)

 Durere retrosternala  IMA

 Spute hemoptoice  Tromboembolism

 Halena particulara  DZ / IRC

 Dispneea - cauze
I. Cauze cardiace:
- Insuficienta cardiaca (IVS, congestiva)
- BCI (IM)
- Aritmii
- Pericardite
- Valvulopatii
- Tromboembolism
- Hipertensiune pulmonara
II. Cauze pulmonare
- BPOC
- Astm
- Boli interstitiale (fibroze)
- Pleurezii
- Cancere (primitive sau metastatice)
- Bronsiectazii
III. Dispnea non – cardiaca sau non – pulmonara:
- Obezitate
- Anemie severa
- Ciroza
- BRGE (reflux)
- Metabolica (acidoza, uremie)
- Boli ale tiroidei
- Afectiuni neuromusculare (miastenie)
- Obstructie ale cailor aeriene superioare (laringe)
- Deformari toracice (cifoscolioza)
- Psihogenica (anxietate, post – traumatica)
Forme clinice

a. Dispneea inspiratorie:
- Tiraj (retractia spatiilor intercostale)
- Cornaj (inspir suierator, zgomotos)
- Stridor (respiratie zgomotoasa, suieratoare –
obstructie/spasm laringe)
- Bradipnee inspiratorie

Cauze:
- corpi straini
- obstructie cai aeriene superioare
- difterie etc.
 Alte forme de dispnee:

• cronica (peste o luna) – acuta (pneumotorax)

• paroxistica
• repaus / efort
• continua (IC)
• vesperala
• respiratia stertoroasa (zgomotoasa, “apa
care fierbe”-stari agonice
Asocieri clinice

Astm polipoza, rinite

Fumat BPOC

Edeme Insuficienta cardiaca

Factori psihologici Anxietate (hiperventilatie)

Postprandial Reflux gastroesofagian

Hemoptizie N. pulmonar, stenoza mitrala

Medicamente Beta blocante, amiodarona

HIV Pneumocystis, Aspergillus, BK, v. citomegalic

Expunerea la pulberi Pneumoconioze

Evaluarea Dispnee
bolnavului
Rx
Anormal Normal

Boli cardiace Boli pulmonare

Ecocardiografie Diagnostic

Valvulare
Nevalvulare
Pericardice
Spirometrie
 O bolnava cunoscuta cu stenoza mitrala acuza:

• durere trenanta in zona interscapulovertebrala stanga

care s-a instalat in urma cu 2 luni de cand s-a agravat
dispneea
• tulburari la deglutitie.
 Un bolnav in varsta de 25 de ani fara antecedente
personale patologice deosebite se prezinta la camera de
garda pentru durere intensa localizata la nivelul
hemitoracelul stang.
• Electrocardiograma efectuata in garda pune in evidenta
un microvoltaj in derivatiile precordiale.
• Bolnavul este agitat si tahicardic.
 Un bolnav in varsta de 65 de ani acuza o durere
intensa localizata in zona interscapulovertebrala stanga.
• La examenul obiectiv se constata un hipocratism
digital unilateral

•TA este diferita la cele doua membre superioare.

• Bolnavul este cunoscut aterosclerotic si
dislipidemic.
 O bolnava in varsta de 65 de ani acuza o durere
intensa cu caracter de arsura localizata la nivelul
hemitoracelui drept in portiunea inferioara.
• Examenul obiectiv la inspectia toracelui nu evidentiaza
nici o modificare patologica. Se administreaza antialgice
fara ameliorarea semnificativa a durerii.
• Dupa doua zile bolnava se prezinta din nou la medic, iar la
inspectia toracelui se constata o zona eritematoasa lineara
insotita de prezenta unor microvezicule cu lichid clar.
Un bolnav in varsta de 55 de ani consumator de etanol se
interneaza pentru:

•junghi toracic submamelonar drept,

•febra,
•frison unic,
•tuse seaca, apoi tuse cu expectoratie hemoptoica.

Examenul obiectiv:

- herpes labial, eritem al obrazului drept.

 Un bolnav in varsta de 58 de ani se interneaza
pentra:

• febra care a debutat in urma cu o luna,

• astenie,
• transpiratii,
• tuse.

Conditiile de locuit sunt insalubre iar resursele financiare

sunt limitate.
 O bolnava in varsta de 33 de ani cu polipoza
nazala in antecedente se interneaza pentru:

• dispnee intermitenta care apare mai ales seara la

culcare si obliga bolnava sa deschida larg fereastra.
• La camera de garda bolnava prezinta stare generala
moderat alterata.
• Nr.respiratii / min = 10
DUREREA - caracteristici

 Junghi

 Toracalgie

 Pleurodinie

 Nevralgie intercostala

 Nevralgie frenica

 Mialgie toracica
 Durerea toracica

 Tegumente
 Tesut subcutanat
 Musculatura toracica
 Structurile osteoarticulare
 Structurile intratoracice
 Structurile abdominale
 Cauzele parietotoracice

 Celulita
 Abcese
 Miozita
 Fracturi costale
 Metastaze osoase (coaste)
 Herpes zoster
 Spondiloze
 Spondilite
 Cauze pleurale

 Pleurezie

 Pleurita

 Pneumotorax
 Cauze bronhopulmonare

 Bronsite

 Traheite

 N. pulmonar

 Infarct pulmonar

 Pneumonie
 Cauze cardiovasculare

 Angina pectorala

 IM

 Pericardita

 Anevrism de aorta (disectie)

 Cauze mediastinale

 Mediastinite

 Tumori

 Esofagita

 Spasm difuz
 Abdominale

 Litiaza biliara

 Abcese subfrenice
 Forme particulare

Nevralgia intercostala

Exacerbata de miscarile respiratorii

Traseul unui nerv intercostal
Punctele Valleix dureroase:
→ Parasternal (articulatia costosternala)
→ Axilar (liniile axilare)
→ Paravertebral (articulatia costovertebrala)
→ Spinal (apofiza spinoasa)

Cauze (herpes, zoster, metastaze, expunere la frig)

Nevralgia frenica

Iritarea portiunii centrale:

Durere
→ trapez • pleurezii
→ umar stang diafragmatice
→ gat
• colectii
subfrenice
Iritarea zonei periferice:
• procese
Durere
neoplazice
→ epigastru
• coloana
→ abdomen superior toracala
→ arcuri costale
Nevralgia cervicobrahiala:
Neoplasm de varf pulmonar (Pancoast – Tobias)

Mialgia toracica:
Trichinoza

Sd.Tietze:
Durere la nivelul jonctiunilor condrosternale (II-III-IV)

Durerea in:
Anevrismul disecant de aorta
Stenoza mitrala
Pericardite
CI
Bolnav in varsta de 35 de ani seropozitiv se prezinta la
medic pentru hemoptizie in cantitate medie. Radiografia
pumonara are urmatorul aspect.
 O bolnava in varsa de 54 de ani se prezinta la spital cu
stare generala alterata TA = 50 mmHg.
Starea generala s-a agravat brusc in evacuarii prin efort
de tuse a une cantitati de lichid clar (nu poate preciza
cantitatea). Imaginea radiologica are urmatorul aspect.
 TUSEA

Act reflex declansat de iritarea cailor

respiratorii prin care este expulzat continutul
arborelui traheobronsic:

 aer
 secretii
 corpi straini
Receptori

 Mucoasa nazala
 Faringe
 Spatiul aritenoidian
 Bifurcatia Traheei
 Ureche medie
 Pleura
 Mediastin
Centrii nervosi
 Centrul senzitiv al vagului - Ventricul III
 Conexiuni corticobulbare - tusea psihogena

Aferente

 Fibre vagale
 Glosofaringian
 Trigemen

Eferente
 Vag
 Intercostali
 Nn. spinali
Stimuli

Inflamatori – edem - hiperemia mucoasei

Mecanici – praf - corpi straini

Chimici – fum

Termici
 Timpii

Inspirator - inspiratie profunda

Compresiv - inchiderea glotei

- contractia muschilor toracici si abdominali

Expulsiv - deschiderea glotei

Parametrii
 Circumstantele de aparitie (spontana, provocata)
 Orar (matinala, vesperala, nocturna, continua)
 Ritm (obisnuita, chinta)
 Intensitatea (stinsa, zgomotoasa)
 Tonalitatea (metalica, bitonala)
 Productivitatea (seaca, productiva)
 Elemente conexe (dispnee, hemoptizie etc)
Seaca:
- Afectiuni pleurale
- IACRS
Umeda:
- Bronsite acute si cronice
- Bronsiectazii
Stinsa:
- TBC
- Neoplasm pulmonar
- Neoplasm laringian (afona)
Latratoare: - Adenopatii mediastinale

Bitonala (pareza de recurent stg): - Adenopatii

- Anevrism
- Neo. pulmonar

Metalica: - Pneumotorax
- Caverne

Convulsiva – inspir zgomotos la sfarsitul episodului

Emetizanta: - TBC
- Fistula eso-bronsica

Sincopala
 Tusea cronica
Cele mai frecvente
 Inhibitori de enzime de conversie
 Astm
 Bronsite
 Reflux esofagian
 Fumat
Frecventa medie
 Bronsiectazie
 Postinfectioase
Mai putin frecvente
 Aspiratie
 Cancer pulmonar
 Carcinomatoza
 TBC
 Limfoame
 Sarcoidoza
 Abcese
 Un bolnav hipertensiv aflat in tratament cu
furosemid, enalapril si nifedipina prezinta:
• tuse seaca frecventa.
• Este afebril
• examenul fizic si explorarile paraclinice uzuale
sunt in limite normale.
 EXPECTORATIA
Eliminarea prin tuse din arborele traheobronsic a
unor produse patologice.

 Cantitate
 Culoarea
 Aspect
 Examen microscopic
 Examen bacteriologic
 Vomica
 Sputa - aspect macroscopic
• Sputa seroasă
– lichid transparent, incolor, cu vâscozitate scazută,
deseori spumoasă
• Sputa mucoasă
– este mai vâscoasă, aderentă la pereţii vasului, albicioasă
• Sputa purulentă
– cu vâscozitate variabilă, opacă, galbenă sau verzuie, uneori cu
aspect stratificat
• Sputa sanghinolentă
– conţine sânge în cantităţi variabile
• Sputa perlată
– conţine depozite albe de mucus şi apare în
sfârşitul crizei de astm
• Sputa numulară
– cu vâscozitate crescută, fiecare expectoraţie având
aspectul unei monede. Este întâlnită în procese
supurative – bronşite, bronşectazii, tuberculoză
• Sputa pseudomembranoasă
– conţine mulaje ale bronşiilor şi apare în forme
grave de bronşită
 Sputa - cantitate
• Absentă – corticopleurite, boli pulmonare interstiţiale
• Redusă <200-400ml/zi – astm bronşic, traheobronşite
acute incipiente, pneumonii acute la debut, TBC la debut,
boli pulm. cronice în perioada de acalmie
• Crescută <400-500ml/zi – bronşite cronice cu bronhoree,
bronşiectazii, abcese pulmonare, TBC ulcero-cavitară
• Foarte mare >500ml/zi (vomică) – colecţii pleuro-
pulmonare sau subdiafragmatice care se deschid în bronşii
(pleurezia purulentă, abces pulmonar, chist hidatic, abces
hepatic).
 Sputa - consistenta

• Vâscoasă – aderenta de pereţii vasului în

care se colectează, datorită conţinutului mare
în fibrină.
• Fluidă, filantă – datorita conţinutului crescut
in mucus.
 Sputa - culoare
• Albicioasă: sputele seroase sau mucoase
• Galbenă sau galben-verzuie: sputele
purulente
• Roşu aprins: hemoptizie
• Roşu închis sau negricios: la sfârşitul
hemoptiziei ("coada" hemoptiziei), infarct
pulmonar
• Ruginie sau cărămizie: pneumonia
pneumococică
• Negricioasă: antracoză
• Verzuie: TBC cavitară, bolnavi icterici
 Sputa - miros

• în general sputa nu miroase sau are un miros

fad

• Fetidă: bronşiectazii, abcese pulmonare,

gangrenă pulmonară (miros pestilenţial)
 Vomica
• Expulzia bruscă a unei cantităţi masive de
spută care rezulta din deschiderea colectiilor
purulente
• apare după efort, tuse sau traumatism
• însoţită de dureri toracice, dispnee, cianoză şi
stare de şoc
• abcese pulmoare, empiem, chist hidatic, abces
hepatic sau subfrenic
 Vomica- macroscopic
• Se stratifica in 4 straturi:
-spumos la suprafata
-mucos ce plonjeaza in stratul urmator
-seros
-grunjos prin depunere la fundul vasului
de puroi si detritus
 HEMOPTIZIA

 Evacuarea de sange aerat din arborele

traheobronsisc prin efort de tuse.

 Hemosialemeza

 Hematemeza

 Epistaxis
Cauze traheobronsice

 Neo pulmonar
 Bronsite acute
 Bronsite cronice
 Traumatisme
 Corpi straini

Cauze pulmonare

 Abcese pulmonare
 Pneumonie
 Tuberculoza
 Sd.Goodpasture
 Hemosideroza
 Granulomatoza Wegener
 Contuzii pulmonare
• Cauze vasculare

 Malformatii arterio-venoase
 Embolism pulmonar
 Stenoza mitrala

• Alte cauze

 Endometrioza
 Sindroame hemoragipare
Ce intrebari punem unui bolnav ?
 Istoric

• Tratament cu anticoagulante

• Asocierea cu ciclul menstrual

• Dispnee (IVS, stenoza mitrala)

• Febra (sinuzite, abcese, bronsite,

bronsiectazii)

• Istoric de cancer cu alte localizari (MTS)

 Istoric:
• HIV – imunosupresie, neoplasme, TBC,
Kaposi

• Durere pleurala – Embolism

• Fumat

• Pierdere in greutate – TBC, cancer, HIV,

abcese
 Asocieri frecvente:

• Casexie: TBC, neoplasm

• Hipocratism digital: neoplasm, supuratii
pulmonare
• Cushing: neoplasm
• Ginecomastie: neoplasm
• Sd. Horner: tumora Pancoast Tobias
• Voce bitonala: pareza de recurent - neo
 Asocieri frecvente:

• Febra -TBC

• Sangerari mucoase - discrazii

• Sufluri cardiace - stenoza mitrala

• Adenopatii - HIV

• Angioame - Rendu – Osler

• Semne de IC - embolism - bronsita de

staza
 Fenomene insotitoare:
• dispnee

• tahipnee

• paloare
TA
• tahicardie PULS
• anxietate

• lipotimie
 Hemoptizia: cantitate
• mica: 50-100ml, in care sangele se elimină fractionat in
accese de tuse, fiecare acces fiind însotit de eliminarea a
15-20ml sange

• medie:100-200ml

• mare: < 500ml

• cataclismica: > 500 ml putand fi mortal prin asfixia

produsa de inundarea bronhiilor sau prin soc hemoragic
 Hemoptizia masiva >500 ml

Frecvent

 Bronsiectazie
 Abcese
 Pneumonie
 Neoplasm
 Tuberculoza