SEMIOLOGIE

Examenul obiectiv al
aparatului respirator
Simptomatologie
• Expectorația = eliminare, prin tuse, de produse patologice
din arborele traheobronsic si parenchimul pulmonar 
sputa
• Sputa contine mucus (hipersecretie), exudat inflamator,
corpi străini, sânge, salivă, secreție faringiană sau nazală
• Examen macroscopic: cantitate, aspect, consistență,
culoare si miros
• Vomica  expulzia bruscă de cantitate masivă de spută si
apare după efort, tuse sau traumatism, însoțită de dureri
toracice, dispnee, cianoză, stare de șoc; apare in abcese
pulmonare, emfizem, abces hepatic.
Hemoptizia
• Eliminarea pe gură de sânge roșu, aerat, proaspăt, care
provine din arbore in tuse
• Bolnavul este palid, anxios, transpirații reci, dispnee,
tahipnee
• Cauze:
1. Afecțiuni respiratorii: TBC, neoplasm, pneumonie,
bronșiectazie, corpi străini, infarct pulmonar
2. Afecțiuni cardiovasculare: valvulopatii, edem pulmonar
acut din insuficiență ventriculară, anevrism aortic,
hipertensiune pulmonară primitivă, HTA, embolie
pulmonară
3. Afecțiuni hematologice: leucemii acute si cronice,
trombocitopenii severe, hemofilia
4. Afecțiuni mediastinale: tumori
5. Diverse: tratament anticoagulant, traumatisme toracice
Dispneea
• Tulburare de ritm, frecvență si intensitate a respirației,
inconștientă, ca o sete de aer, respirație dificilă,
disconfort
• După modul de apariție poate fi:
1. Acută: inhalare de corp străin, laringită acută,
pneumotorax spontan
2. Cronică: bronhopneumopatii cronice, emfizem
pulmonar, fibroze interstițiale difuze
3. Paroxistică: apare in accese, astmul bronșic
• După intensitate poate fi: moderată, importantă si severă
• După factorii declanșatori poate fi: de efort, ortopnee,
expunere la alergeni sau particule iritante
• După mecanismele fiziopatologice:
1. De tip obstructiv: apare secundar incompletă pe căile
respiratorii mici sau mari; obstrucția căilor respiratorii mici
aparein bronșiolite, BPCO, astm bronșic, de tip expirator,
prelungită, șuierătoare, bradipneică; obstrucția pe căile
respiratorii mari (laringe, trahee, bronșii mari) poate fi extrinsecă
(gușă, anevrism aortic, compresiune prin tumori), intrinsecă
(corpi străini, edem glotic, tumori, aspirații de secreții sau sânge),
funcțională (spasm glotic, paralizie corzi vocale)
2. De tip restrictiv: apare prin reducerea CPT si creșterea efortului
de ventilație; cauze parietale (deformații toracice, spondilita),
mobilitate anormală a diafragmului (paralizie de frenic, tumori
abdominale, ascită, obezitate), pleurite, fracturi costale,
nevralgia intercostală; cauze pulmonare (scăderea volumului
pulmonar, elasticității pulmonare), pneumonie,
bronhopneumonie, infarct pulmonar, edem pulmonar, emfizem
pulmonar; cauze pleurale (pleurezii si pneumotorax
3. Dispnea mixtă: cele două tipuri combinate intre ele si apare in
cancer bronhopulmonar
Durerea toracică
• Simptom tipic pt afecțiuni pulmonare dar si in alte boli ale
cutiei toracice, coloanei si abdomenului
• Junghiul toracic: iritarea terminațiilor nervoase de la nivelul
pleurei parietale, durere de intensitate mare, vie, comparată
cu lovitura de pumnal, exagerată de tuse, strănut, palparea
regiunii dureroase, dispnee, după anumite cauze
(pneumonia francă lobară, trombembolism pulmonar,
pneumotorax spontan, pleurezii)
• Durerea traheobronșică: are caracter de arsură, localizată
retrosternal (traheobronșite acute)
• Durerea toracică in afecțiunile peretelui toracic: nevralgii
inercostale, afecțiuni musculare ale coloanei vertebrale
• Celulita: proces inflamator al țesutului subcutanat,
manifestat prin eritem, durere, edem local
• Nevralgia intercostală: iritarea unui nerv intercostal, durere
vie, caracter de arsură, de-a lungul unui traiect nervos,
amplificată de tuse, mișcări bruște, inspir profund
• Dureri de tip nervos radicular: in afecțiuni ale coloanei
vertebrale ce determină compresiuni ale rădăcinilor
nervoase la nivel vertebral (spondiloze, discopatii,
spondilite, tumori); durerea pornește de la nivelul coloanei
si iradiază simetric, in centură, amplificată de mișcări
• Mialgia: durere surdă musculară de mai multe cauze:
procese inflamatorii locale, hematoame, traumatisme,
trichinela
• Durerea osoasă: procese patologice ce interesează
periostul
Durere diafragmatică
• Apare prin iritația terminațiilor nervoase de la nivelul
pleurei diafragmatice
1. Durere de tip nevralgie frenică
2. Durere de tip intercostal
• Apare în pleurite, pleurezii, abcese, tumori mediastinale
Durerea de cauză extratoracică
1. De cauză cardiacă: angina pectorală, infarctul
miocardic acut, junghiul atrial din stenoza mitrală,
pericardita constrictivă
2. De cauză abdominală: esofagite, diverticoli, carcinom
esofagian, hernia hiatală, colecistită acută
3. De afectarea aortei: anevrism de aortă
4. De cauză mediastinală: mediastinita acută si cronică,
emfizemul mediastinal
Inspecția
• Oferă date privind atitudinea si poziția bolnavului, starea de
nutriție, faciesul, tegumentele si mucoasele, fanerele,
modificări de sistem osteo-articular, tulburări neurologice
• Poziție ortopneică – tulburare a functiei de hematoză de
cauză respiratorie sau cardiacă: astm bronșic, pleurezie
masivă, edem pulmonar acut, infarct pulmonar, pneumonie,
bronhopneumonie, pneumotorax, neoplasm, insuficiență
cardiacă; poziție antalgică pe partea bolnavă, pe partea
sănătoasă si de drenaj al bronșiilor
• Faciesul vultuos (pomeți roșii, ochi strălucitori, pe fond
febril, in pneumonie), faciesul cianotic (buze, pomeți, vârful
nasului, afecțiune gravă pulmonară – BPCO, pneumonie
sau cord pulmonar cronic), facies cianotic-negru (blue-
bloatter – bronșiticii cronici) (pink-puffer – enfizematoși)
• Tegumentele si mucoasele: descrise la facies; membrele
inferioare tipice pt cordul pulmonar cronic
• Fanerele: modificări de tipul degetelor hipocrate, in sticlă
de ceas (tipic BPCO, procese pulmonare cronice)
• Topografia toraco-pulmonară: modificări ale zonelor
anatomice toracice
• Modificări ale peretelui: apariția pe torace a circulației superficiale
colaterale (compresiune pe vena cavă superioară), pitiriazis versicolor,
micoză sub formă de pete maronii, bombări unilaterale (lipoame,
pleurezii, pneumotorax)
• Modificări de formă:
1. Concenitale – simetrice ( torace longilin, alungit, coaste oblice, unghi
epigastric ascuțit, clavicule proeminente si torace brevilin, scurt,
coaste orizontallizate, unghi xifoidian obtuz) si asimetrice (torace
cifotic sau cifoscoliotic)
2. Dobândite – simetrice ( torace astenic, alungit, diametre micșorate,
umeri coborâți, fose supraclaviculare adâncite, unghi xifoidian ascuțit,
scapule ridicate, torace rahitic, asemănător astenicului cu
proeminența sternului, mătănii condro-sternale, torace emfizematos,
opus primelor tipuri, aspect globulos, aspect de butoi, gât scurt,
înfundat in torace, fose supraclaviculare pline, coaste orizontalizate,
unghi xifoidian obtuz, torace conoid, piramidal, in clopot, dilatat la
bază prin prezența de ascită, hepatosplenomegalie, torace
infundibuliform, stern înfundat in porțiunea inferioară, denumit si
torace de pantofar
• Modificări de dinamică respiratorie: tipul de respirație (femeile respiră
costal superior iar copiii si bărbații costal inferior), frecvența respiratorie
de 16-18/minut, raportul intre durata inspirației si cea a expirului fiind de
1/3, polipnee ≥ 20 resp/min, bradipnee ≤ 16 resp/min, prezența tirajului,
simetric bilateral in caz de obstrucție pe laringe, trahee, bronșii
principale.
Semiologia aparatului
cardiovascular
Anamneza în afecțiunile cardiace
• Vârsta: dupa naștere si in copilărie se pot diagnostica
cardiopatiile congenitale; in colectivitatea copiilor apar
boli infectocontagioase, virale sau bacteriene (valvulopatii)
; la adulți si vârstnici apar HTA, cardiopatia ischemică
acută si cronică, cardiomiopatiile, cordul pulmonar cronic,
insuficiența cardiacă.
• Sexul: feminin are incidență crescută a cardiomiopatiilor
congenitale, cardita reumatismală, valvulopatie, stenoză
mitrală, prolaps de valvă mitrală, cardiotireoza, la
menopauză apare HTA si cardiopatia ischemică; masculin
apar valvulopatii aortice de etiologie reumatismală sau
luteică, după 40ani apar cardiomiopatia etanolică,
cardiopatia ischemică, HTA.
• Antecedentele heredo-colaterale: pe determinism genetic
merg mai multe afecțiuni cardiovasculare: HTA,
cardiopatia ischemică, cardita reumatismală, etc.
• Antecedentele personale:
A. Fiziologice: in perioada activă, ciclurile menstruale pot
decompensa unele cardiopatii iar sarcina le poate
agrava (stenoză mitrală, HTA); datorită hormonilor
estrogeni, femeile sunt protejate de instalarea
cardiomiopatiei ischemice (daca nu sunt diabetice, nu
folosesc anticoncepționale)
B. Patologice:
• bolile infecțioase ale copilăriei: scarlatina, angine, rujeola, viroze
repetate, RPA, pot determina valvulopatii, endocardite, miocardite
• Virozele, gripele pot da miocardite
• Febra tifoidă, difteria pot da miocardite
• Hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice
pulmonare: BPCO, astm bronsic, TBC, (cordul pulmonar cronic)
• Hipertiroidismul determină tahicardie, aritmii, HTA (cardiotireoză)
• Hipotiroidismul duce la apariția cardiomiopatiei
• DZ determină micro si macroangiopatie diabetică
• Bolile renale cronice favorizează apariția HTA si insuficienței cardiace
stângi
• Obezitatea favorizează ateroscleroza , cardiopatia ischemică, HTA,
insuficiență respiratorie cronică, cord pulmonar cronic
• Anemiile severe pot duce la insuficiență cardiacă, aritmii iar
poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice
hidrostatice
• Pacienții cu hemopatii maligne tratate cu citostatice pot face secundar
tulburări de ritm, angină pectorală iar cu radioterapie pot face
pericardite constrictive
• Condițiile de viață și muncă: stresul  cardiopatie
ischemică dureroasă si HTA (asociată cu fumatul);
sedentarismul si alimentația hipercalorică  obezitate,
ateroscleroză; fumatul si consumul de alcool 
aterogeneza, cardiopatia ischemică, cardiomiopatii
dilatative, tulburări de ritm
Simptomele din bolile cardiace
1. Durerea precordială:
• înclină pacientul doar spre etiologia ei cardiacă, dar poate
fi si de cauză extracardiacă;
• poate fi dată de cord sau de afecțiuni cardiovasculare
(aortite, pericardite, miocardite);
• extracardiace pot fi durerile date de afecțiuni parietale,
mediastinale sau pulmonare (pneumotorax, pleurită,
embolii pulmonare, zona zoster, nevralgii intercostale)
2. Durerea precordială de origine coronariană:
• Se declanșează când se produce dezechilibru între
necesar si aportul insuficient de oxigen (hipoxie)
determinând ischemia miocardului
• Originea ischemiei este ateroscleroza (obstrucția
lumenului coronarian), spasm coronarian, coronarite
reumatismale sau infecțioase, anemii severe, insuficiența
sau stenoza aortică etc.
• Obstrucția coronareiteritoriu miocardic
neirigatnecroză (infarctul miocardic)
• Durerea de natură ischemică poartă numele de angină
pectorală
Angina pectorală
• De efort (coronare stenozate)
• Spontană (stenozări mai accentuate cu aport insuficient
de O2 chiar si in repaos)
• Variabilă (spasm coronarian – angina nocturnă
Prinzmetal)
• Instabilă (stenozare peste 85%)
• Când obstrucția este completă, prin tromb sau hemoragie
subintimală se realizează infarctul miocardic
 Caracterele anginei pectorale
• Localizare: retrosternală, de tip constrictiv; localizări atipice: in hemitorace
drept, in regiunea epigastrică (infarct postero-inferior), in mâna stângă, in
regiunea interscapulovertebrală
• Iradiere: in umărul si membrul superior stâng pe marginea cubitală până la
ultimele două degete; in mandibulă si la nivelul gâtului; atipice: dureri in
ambii umeri, regiunea posterioară a toracelui; sunt descrise si durerile
amputate (doar in ultimele 2 degete sau mandibulă)
• Caracterul: de constricție, ca si o gheară precordială, ca o arsură, ca o
apăsare
• Intensitatea: depinde de gradul de percepție al pacientului, variază de la
mare până la atroce
• Durata: de la câteva secunde până la 15 minute (30 min in angina instabilă)
• Frecvența: destul de rară in angina stabilă si frecventă in angina instabilă
• Condiții de apariție: la efort (in angina de efort), nocturnă sau in repaos
(angina spontană), după mese copioase, stres intens, fumat excesiv,
expunere la frig etc.
• Condiții de dispariție: angina de efort se reduce sau dispare la repaos,
angina stabilă se reduce după nitroglicerină sublingual, angina instabilă nu
dispare decât la doze mari de nitroglicerină
• Semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzație de
moarte iminentă), dispnee inspiratorie etc.
Durerea în infarctul miocardic
• Localizare frecvent precordial
• Intensitate atroce, șocogenă
• Durează peste o oră
• Apare după stres, eforturi mari, nocturn
• Nu dispare la nitroglicerină (doar la opiacee)
• Însoțită de paloare, transpirații, agitație psihomotorie dată
de senzația morții iminente, anxietate extremă, tulburări
de ritm, grețuri si vărsături, stare de colaps cardiogen
• Uneori la pacienții diabetici, durerea din infarct poate fi
atenuată sau poate lipsi
• In formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi
predominant digestive
3. Durerea precordială de natură extracardiacă
• Durerea de natură nevralgică este continuă, apare de obicei
la persoane tinere (poate fi arătată cu degetul)
• Durerea de natură parietală este continuă, se accentuează
la presiune, nefiind influențată de efort; apare in celulite,
afecțiuni reumatismale ale CV cu iradieri precordiale
(nevralgii intercostale)
• Durerea de natură pleuropulmonară apare in context clinic
infecțios, neinfluențată de efort
• Afecțiunile esofagului (esofagite, diverticoli) dau disfagie,
eructații, arsuri retrosternale
• Hernia hiatală dă dureri retrosternale care imită angina
pectorală, se amelioreză in ortostatism si poate ceda la
nitroglicerină
• Gastrita, ulcerul, pancreatita, hepatocolecistopatiile pot da
dureri cu iradiere precordială
Dispneea
• Totalitatea modificărilor de frecvență, intensitate si ritm a
respirației
• Reprezintă unul din simptomele majore ale insuficienței
cardiace stângi, fiind primul simptom care trădează reducerea
rezervei miocardului
• Cea de cauză cadiacă este de tip inspirator si este însoțită de
polipnee
• Insuficiența cardiacă stângă duce la: creșterea presiunii
telediastolice in ventriculul stâng, stază in venele pulmonare cu
creșterea presiunii in capilarele pulmonare
• Prin scăderea complianței pulmonare apar tulburări ventilatorii
prin scăderea capacității vitale
• In dispneea paroxistică prin acumularea de lichid in interstițiul
pulmonar apar fenomene de stenozare a bronșiolelor terminale
ducând la instalarea wheezing-ului (astm cardiac)
• Dacă presiunea din capilarele pulmonare crește mai mult, se
instalează edemul pulmonar acut manifestat prin dispnee cu
spută aerată sangvinolentă datorită transudației hematiilor in
alveole
1. De efort: primul semn de insuficiență cardiacă; apare la
eforturi mari apoi la eforturi mai mici, cedând sau
ameliorându-se la întreruperea efortului; examenul
clinic remarcă tahipnee si reducerea amplitudinii
mișcărilor respiratorii; se poate reduce in cazul apariției
insuficienței ventriculare drepte, prin preluarea de către
circulația periferică a unei părți din staza pulmonară,
ducând la o falsă stare de bine a pacientului
2. De repaus: in ortopnee este o formă gravă de
insuficiență cardiacă stângă, debitul cardiac neputând
fi asigurat nici in repaus; bolnavul stă în poziție șezândă
cu capul pe două, trei perini si prezintă polipnee
inspiratorie
3. Dispneea paroxistică nocturnă: o formă acută de
insuficiență cardiacă stângă care poate sa apară in
infarct miocardic acut, stenoză mitrală, stenoză aortică,
hipertensiunea arterială, aritmii paroxistice; este mai
frecventă noaptea, poate apărea si ziua, poate fi
declanșată de eforturi fizice, regim hiposodat etc.
• Astmul cardiac: dispnee marcată, frecvent nocturnă,
anxietate, prezintă tuse, expectorație, transpirații,
ameliorare in ortopnee
• Edemul pulmonar acut: formă agravată determinat de
apariția unui transudat hematic care inundă alveolele si
căile respiratorii, apar secreții nazale si orale de tip
serosanguinoloent aerate; necesită tratament de urgență
datorită asfixiei cu secrețiile pulmonare
4. Dispneea Cheyne-Stokes: la bolnavi cu insuficiență
ventriculară stângă prin lipsa apneei cu alternanțe de
tahipnee cu bradipnee; apare nocturn, cu trezire in
perioada de apneeinsomnie rebelă; pe timpul zilei
dispneea determină întreruperea vorbirii cu până la
pierderea cunoștinței
Palpitațiile
• Sunt bătăile inimii pe care bolnavii le simt și îi
incomodează
• Pot să apară și la indivizi normali după eforturi fizice mari,
emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente
• Factorii responsabili de apariția palpitațiilor: creșterea
forței de contracție a inimii, creșterea frecvenței,
perturbarea ritmului cardiac, excitabilitate crescută a SN
• Cele mai frecvente cauze cardiace sunt aritmii paroxistice:
extrasistole, tahicardie ventriculară, fibrilație atrială, flutter
atrial
• Cauze extracardiace: neurozele, hipertiroidismul, anemiile,
stările febrile etc.
Simptome extracardiace
1. Simptome pulmonare: bolnavii prezintă tuse, dispnee in stază
pulmonară (HT venoasă pulmonară), edem pulmonar cu
spută spumoasă și rozată
2. Simptome digestive: stază venoasă in viscere abdominale din
insuficiența ventriculară dreaptă: inapetență, greață,
meteorism, constipație, dureri in loja hepatică
3. Simptome urinare: scăderea debitului cardiac duce la
scăderea secreției de urină (oligurie) si rar la oprirea totală
(anurie); simptom important al insuficienței cardiace pt
răspuns la tratament, fiind corelat cu retenția de apă
4. Simptome cerebrale: semn important este sincopa
determinată de scăderea fluxului sanguin cerebral, secundar
scăderii debitului cardiac; emboliile inimii stângi din stenoza
mitrală, fibrilația atrială, cardiomiopatiile dilatative pot duce la
amețeli, cefalee sau AVC.
Examenul obiectiv general
Tip constituțional:
• la pacienții cu cardiopatii congenitale (sindrom Turner, leziuni
cardiace multiple) si la cei cu stenoză mitrală strânsă, apărută
in copilărie, apare nanismul cardiac, mitral;
• in sindromul Marfan apare longilinul cu arahnodactilie,
laxitate articulară, cifoscolioză pe fond de insuficiență mitrală
sau aortică;
• in Klinefelter apare hipersaturalitate cu extremități lungi,
ginecomastie, defect septal atrial
Poziția si atitudinea:
• poziția ortopneică apare in insuficiența ventriculară stângă
sau globală;
• poziția genupectorală apare in pericardita cu lichid in cantitate
mare;
• poziția ,,pe vine,, apare in cardiopatiile congenitale cianogene
Fizionomia și faciesul
• Facies mitral din stenoza mitrală cu cianoza buzelor, pomeților
si nasului
• Facies cianotic in cord pulmonar cronic decompensat cu
cianoza obrajilor, conjunctivelor si venectazii la nivelul feței
• Facies pletoric specific hipertensivilor cronici
• Facies basedowian din hipertiroidism
• Facies mixedematos de lună plină in hipotiroidism
• Facies palid in valvulopatii aortice, tulburări de ritm paroxistice,
șoc cardiogen, HTA renală, sindrom palid teros in endocardita
bacteriană
• Facies subicteric la pacienții cu insuficiență cardiacă dreaptă
sau insuficiență tricuspidiană
Examenul ochilor
• Exoftalmia în cardiotireoză
• Inegalitate pupilară (anizocorie) in lues, in sifilis primar asociat
cu aortita sifilitică
• Xantelasmele în ateroscleroze si cardiopatia ischemică
• Gerontoxonul sau inelul cornean din ateroscleroză si
cardiopatia ischemică dureroasă
Examenul tegumentelor
• Eritemul marginat si nodulii subcutanați apar in reumatismul poliarticular
acut
• Nodulii lui Osler apar in endocardita bacteriană
• Degete hipocratice in cardiopatii congenitale, cord pulmonar cronic,
endocardită bacteriană
• Edemul cardiac in insuficiență cardiacă congestivă (urcă progresiv ducand la
anasarcă)
Examenul sistemului articular
• Poliartrita din reumatismul poliarticular in puseu cu afectarea articulațiilor
mari cu caracter migrator si saltant
Examenul regiunii cervicale
• Turgescență jugulară in valvulopatia tricuspidiană, insuficiența cardiacă
dreaptă, pericardită constrictivă
• Pulsațiile jugularelor apar in insuficiența tricuspidiană, stenoza pulmonară
• Pulsațiile carotidelor in dansul arterial, in insuficiență aortică, rigiditatea
carotidelor din ateroscleroză
Examenul abdomenului
• Mărire de volum datorită ascitei
• Bombarea hipocondrului drept in hepatomegalia de stază
• Pulsații in epigastru date de contracția ventricolului drept hipertrofiat,
pulsațiile aortei abdomiale la persoanele slabe, pulsații date de anevrismul
aortei abdominale, pulsația ficatului in insuficiența tricuspidiană
Examenul obiectiv al cordului
• Inspecția regiunii precordiale pune în evidență pulsații ale
inimii si vaselor mari din 5 zone:
1. Zona apexului (spațiul 5), ocupat de ventricolul stâng
dar si de cel drept atunci când este hipertrofiat
2. Marginea stângă a sternului (spațiile 2 si 4) cu proiecția
ventricolului drept
3. Marginea stângă a sternului (spațiul 2) în care se
proiectează conul arterei pulmonare
4. Aria aortică (spatiul 1 si 2) dreaptă in care poate pulsa
aorta ascendentă dilatată sau anevrism aortic
5. Zona mezocardică (spațiul 3 si 5) stângă unde pot
apărea impulsuri ectopice ale ventricolului stâng
• Pot fi observate bombări sau reacții
• Bombări in regiunea precordială apar in pericardita
exudativă cu lichid in cantitate mare si in dilatări ale inimii
apărute in copilărie
• Retracția regiunii precordiale apare in simfize pericardice,
după pericardita constrictivă cu mediastinopericardită
• Pulsațiile regiunii precordiale: șocul apexian sau impulsul
apical si pulsații patologice
• Șocul apexian se observă la slăbuți in spațiul 5 stânga