-

a.
b.
c.
d.
e.
f.

Semiologia aparatului respirator

Durerea toracica:
Circumstante de aparitie, agravare sau diminuare:
Accentuarea in inspire fortat, tuse, stranut, orienteaza spre suferinte pleura pulmonare, fractura costala,
discopatii, neoplasm vertebral.
Accentuarea in decubit lateral pledeaza pentru suferintele pleura-pulmonare
Accentuarea la palpare poate sugera celulita, mialgii, nevralgie intercostala, fractura costala
Accentuarea la effort sugereaza suferinta cardiac sau a coloanei vertebrale
Declansarea la ingestia de medicamente orienteaza spre suferinte esofagiene
Cauzele durerii toracice:
-ale traheei si bronhiilor ca in traheite, bronsita acuta
-ale pleurei siplamanilor, ca in pleurezii, pneumonii, cancer
a. Durerea toracica tipica suferintei aparatului respirator (junghiul toracic)
Junghiul este iritarea terminatiilor nervoase de la nivelul pleurei parietale, avand caracteristiciile:
Apare brusc, are intensitate foarte mare, localizare subcutanata sau dorsal, se accentueaza la inspire profund,
tuse, stranut; duce la imobilizarea antalgica a hemitoracelui afectat prin inspiratie superficial
Durerea in pleurita, diminua dupa acumularea lichiduluui
in pleurezia purulenta, durerea este intense, trenanta, asociata cu febra
in pleurezia interlobara avand localizare in esarfa
in pleurezia neoplazica, are intensitate foarte mare
in pneumonia franca lobara este violent
in embolia pulmonara este foarte intense, brusca, asociata cu tuse, dispnee, cianoza, sincopa, tahicardie
in pneumotorax este asemanatoare celei din embolie (descrisa ca o lovitura de pumnal)
tumorile pleuropulmonare pot determina dureri cu character foarte diferit
b. Durerea traheobronsica de cauza inflamatorie acuta are caracter de arsura retrosternala; cancerul
bronsic, in care apare durerea tardiv
c. Nu seunt dureroase in general: emfizemul pulmonary, astmul bronsic, bronsita cronica, bronsiectazia
necomplicata, chistul hidatic, metastazele pulmonare, pneumoconiozele, unele forme de tuberculoza.
Durerea de cauza pleuropulmonara are valoare semiologica numai intr-un anumit context clinic, cu
interpretarea intregii simtomatologii.
Cauzele toracice
Reprezinta mai mult de 50% din durerea toracica si cuprind:
afectiuni ale pielii si tesutului cellular subcutanat
afectiuni muscular si articulare
nevralgii intercostale si ate determinari neurologice
afectiuni vasculare de tip venos
afectiuni ale glandei mamare
afectiuni ale coloanei vertebrale
durerea cauzata de afectiuni ale pielii si tesutului cellular subcutanat este acuta, cu character de arsura. Tipica
este durerea din celulita, accentuate la palpare.
Durerea din afectiuni muscular, articulare si osoase:
Fracturile costale, osteomielita, metastazele osoase, eroziunile costale din coarctatia de aota
Artroza umarului si periartrita scapulohumerala produc durere cu iradiere toracica
Sindromul Tietze artrita articulatiilor sternocondrale
Durerea in nevralgia intercostala: localizata pe traiectul nervului intercostal, durerea precede aparitia eruptiei
cutanate specific cu localizare pe traiectul nervului intercostal
Durerea de cauza vasculara de tip venos: apare in trombofeblita venei toraco-epigastrice in boala Mondor .
Durerea cauzata de afectiuni ale glandei mamare: mastoidita durerea sanilor premenstrual, mastite,
neoplasm.
Dureri cauzate de afectiuni ale coloanei vertebrale:-spondiloze, spondilite, discopatii, osteomielite,
traumatisme, tumori primitive sau metastatice
Cauze abdominale ale durerii toracice include: bolile veziculei biliare mai ales litiaza, boala
ulceroasa, bolile esofagului, hernia transdiafragmatica, suferintele splinei, pancreasului, rinichiului, care pot
determina durere toracica prin iradiere.
Cause cardiovasculare de durere toracica apar in angina pectorala, infarctul miocardic, pericardita,
stenoza mitrala, embolia pulmonara.
Dispneea

Reprezinta senzatia subiectiva de sete de aer ce se poate obiectiva prin modificarea ritmului, frecventei
sau amplitudinii respiratorii. Poate fii cu ritm regulat sau neregulat. Dispneea cu ritm regulat include polipneea,
trahipneea, bradipneea, dispneea mixta, dispneea de effort. Dispneea cu ritm neregulat include dispneeaa
Cheyne Stokes, dispneea Kussmaul, si dispneea Biot.
Polipneea este accelerarea ritmului respirator de scurta durata; apare la effort, emotii, excitatii nervoase.
Trahipneea este accelerarea necompensata a ritmului respirator. Este o respiratie rapida, superficial,
ineficienta, ritmul respirator ajunge la 30-60 pe min. Apare in boli care scad suprafata respiratorie a plamanului
si boli care diminua amplitudinea miscarilor respiratorii. Exemple: bolile febrile, suferinte
pleuropulmonare(pleurezii abundate, pneumotorax, hidropneumotorax pahipleurite intinse, pneumonii masive,
bronhopneumonii, granulia TBC, infarctul pulmonar), afectiuni ale peretelui thoracic (zona zoster, nevralgia
intercostala, fracture sau boli ale coastelor si sternului), boli ce evolueaza cu scaderea Hb (anemii severe,
intoxicatie cu CO), boli abdominale ce determina ridicarea diafragmului (ascita, meteorism, sarcina) boli
cardiovasculare (stenoza mitrala, infarct miocardic, HTA, insuficienta si stenoza aortica).
Bradipneea este scaderea numarului de respiratii pe minut sub 16 insotita de cresterea amplitudinii
miscarilor respiratorii. Apare in caz de obstructive a cailor respiratorii afectand fie doar inspirul sau expirul fie
ambii timpi ai respiratiei.
Bradipneea inspiratorie apare in cazul obstructiei cailor respiratorii superioare: laringe, trahee, bronhii
mari. Aspect cliic este tipic in ortopnee, cu facies anxios, cu inspire profund, rar si prelungit. Apare in caz de
corp strain in caile aeriene superioare, stenoze laringiene si traheale, tumori mediastinale care produc compresie
pe laringe sau trahee, gusa retrosternala.
Badipneea expiratorie apare prin obstructia cailor respiratorii inferioare, bronhii mici si bronchiole. Se
produce prin spasm bronchiolar in astm bronsic, pierderea elasticitatii pulmonare (emfizem, scleroza
pulmonara), obstructie bronhiolara prin exudat (in bronsiolita pulmonara).
Dispneea mixta se manifesta asupra ambilor timpi respiratori, apare in afectiuni respiratorii grave
precum pneumonii massive, bronhopneumonii, miliara TBC, si boli cardiovasculare.
Dispneea de effort apare in evolutia bolilor pulmonare cornice, intinse, bilateral si de asemenea in
insuficienta ventriculara stanga (IVS).
Dispneea Cheyne Stokes este respiratia crescendo-descrescendo cu perioade de 10-30 secunde. Apare
caracteristicv ASC, dar si in intoxicatii cerebrale, IVS, tumori cerebrale, anemii, hemoragii.
Dispneea Kussmaul este o dispnee in patru timpi, si apare in acidoza diabetica.
Dispneea Biat miscari respiratorii neregulate, intrerupte de scurte perioade de apnee, apare tipic in
agonie, meningita, septicemia, tumori cerebrale.
Dupa etiologie dispneea poate fii de cauza respiratorie, cardiac sau datorita altor boli (psihoza, distonii,
sindrom Da Costa)
Caracteristicile dispneei de cauza pulmonara:
Dupa modul de aparitie poate fii brusca (in pneumotorax, corpi straini in caile aeriene, embolia pulmonara) sau
lenta (in emfizem pulmonary, scleroza pulmonara, cord pulmonar cronic).
Dupa durata poate fi paroxistica (in astmul bronsic, pneumotorax, embolie), permanenta (emfizem pulmonar),
sau permanenta (in astmul bronsic intrinsec).
Tusea este un act reflex sau voluntar determinat de excitanti fizici, chimic, inflamatorii, care are ca
rezultat expulzarea violent si sonora a aerului intrapulmonar si a eventualelor secretii patologice (mucus, puroi,
sange) sau a corpilor straini din arborele traheobronsic.
Tusea apare ca o reactie de aparare a organismului penru eliminarea produselor patologice din caile
respiratorii. Reflexul de tuse este un reflex respirator modificat care cuprinde un punct de plecare (zonele
tusigene), un nucleu (nucleul senzitiv al pneumogastricului situate in bulb), o cale centrifuga (formata din
maduva si nervii rahidieni motori).
Dupa caracterul tusei se descriu:
Tuse uscata, seaca, fara expectoratie, apare in pleurita, bronsita acuta in prima faza, la debutul bolilor eruptive,
laringita difterica, tumori intrabronsice.
Tusea umeda productive cu expectoratie, apare de obicei dimineata la schimbarea pozitiei corpului; apare in
bronsiectazii, supuratii pulmonare, bronsita cronica.
Tusea surda apare in astenia generala, paralizia corzilor vocale, edem laringian, ulceratii laringiene.
Tusea latratoare apare prin compresiuni traheobronsice determinate de adenopatii sau fomatiuni mediastinale.
Tusea bitonala apare in caz de paralizie a corzilor vocale, paralizie de nerv, adenopatii, anevrisme.
Tusea cavernoasa cu timbre metalic cu senzatie de gol, apare in cavernele pulmonare cu diametrul peste 6cm.

a.
b.
c.
d.
e.
f.

Tusea convulsive consta in chinte de tuse cu caracter paroxistic, incepe cu o inspiratie profunda dupa care apar
sacade de tuse scurte si rapide pana la golirea aerului; bolnavul este cianotic.
Tusea iritativa neinfuetata de medicamente este caracteristica fumatorilor sau bolilor cardiovasculare.
Dupa circumstantele de aparitie:
Tusea matinala apare in bronsita cronica.
Tusea vesperala specifica tuberculozei.
Tusea nocturna caracteristica IVS.
Tusea de efort in bolile cronice respiratorii sau cardiovasculare decompensate.
Tusea continua tuberculoza asociata cu laringita si in sindroamele de compresie traheobronsica.
Tusea pozitionala caracteristica pleureziei, abcesului pulmonar si bronsiectaziei .
Tusea sincopala in accesul de astm.
Tusea nervoasa este ca un tic.
Vomica
Reprezinta expulzarea continutului pathologic al unei cavitati in parenchimul pulmonar, cavitatea pleural
sau alt organ de vecinatate, prin stabilirea unei comunicatii intre acesta si o bronhie. Evacuarea se face brusc,
exploziv, sputa fiind in cantitate mare si infundand bronhiile, cavitatea bucala, fosele nazale, cu dispnee. In
timpul vomicii apar: facies anxios, paloare, transpiratii reci, tahicardie, extremitati reci, lipotimie sau soc. Poate
fii masiva (cand se elimina total) sau fractionate,
Vomica masiva apare dupa acces de tuse, incepe cu durere toracica violent, senzatia de sufocare,
cianoza, senzatia de moarte iminenta, deoarece puroiul inunda brutal caile respiratorii.
Vomica fractionata apare mai frecvent, simptomele sunt mai attenuate. Vomica trebuie diferentiata de
sputele abundente din bronsita cronica, bronsiectazie, TBC, actinomicoza, boli care evolueaza cu bronhoree.
Apare tipic in abcesul pulmonar, TBC cavitara, chistul hidatic pulmonar (care are aspect macroscopic diferit:
puroi in abces, cazeum in TBC, lichid clar ca apa de stanca )
Hemoptizia reprezinta sputa care contine sange ce apare fiziopatologic prin rupture sau ulceratie
vasculara sau diapedeza sangelui la suprafata alveolelor. Factorii declansatori sunt tusea persistent, intense;
eforturile muscular sau emotiile si excesul alimentar sau lichidian. Prodromal se prezinta senzatia de caldura
retrosternala, ameteli, cefalee, senzatie de sufocare, gadilatura laringiana.
Cauzele hemoptiziei suntL TBC pulmonar, cancerul bronhopulmonar, abcesul pulmonary, gangrena
pulmonara, pneumonia, traheobronsita acuta, gripa, edemul pulmonary acut, stenoza mitrala prin staza
pulmonara, infarctul pulmonary, traumatisme toracice, sindroame hemoragipare, periarterita nodoasa.
Examenul obiectiv al aparatului respirator
Incepe cu inspectia generala, remarcand:
Faciesul vultuos din pneumonie cu herpes labial
Faciesul ftizic Landuzy
Faciesul addisonian la cei cu TBC secundara
Faciesul poliglobulic al CPC, faciesul cyanotic al emfizmatosilor, faciesul de sindrom Claude- Bernard- Horner,
Edemul si zianoza in pelerine din sindroamele mediastinale
Starea de nutritive, casexie in boli cronice, anergizante, TBC, sau obezitate in sindromul Pickwick
Culoarea si aspectul tegumentelor, eventual cianoza de tip central
Prezenta edemului in CPC decompensate, cyanotic, dur, greu reductibil
Prezenta sau nu a adenopatiilor.
Inspectia toracelui:
Modificarea conformatiei toracelui reprezinta deformarea toracelui ce poate reprezenta substratul cauzal
al bolii pulmonare sau consecinta afectiunii respiratorii.
Deformari toracice simetrice bilaterale:
Toracele rahitic infundat, situatie ce duce la insuficienta respiratorie
Toracele emfizematos - in butoi evazat la baza, prezinta diametrulanteroposterior marit, gat scurt, unghiul
epigastric obtuz, coastele orizontalizate
Toracele astenic aspect plat, unghiul xifoidian ascutit, umerii coborati, coastele verticalizate, gatul lung,
miscari de amplitudini mici
Toracele adenopatic din mariile adenopatii mediastinale prezinta o dilatatie globuloasa a portiunii superioare
Toracele infundibuliform sau toracele de pantofar prezinta infundatura sternului in jumatatea inferioara
Toracele conoid dilatarea portiunii inferioare fata de cea superioara de dimensiuni normale. Apare in caz de
hepatosplenomegalie, ascita, tumori abdominale voluminoase.

g. Toracele senil cu cifoza si proiectarea sternului inainte.

Deformari toracice asimetrice unilaterale:
a. Toracele cifoscoliotic deformarea coloanei in sens anterior-cifotic si lateral scoliotic (cauza frecventa este
CPC).
b. Toracele dilatat unilateral apare in pleurezie, pneumonie, pneumotorax, tumori, cardiomegalie, pericardita,
hepatomegalie.
c. Toracele retractat unilateral in simfize pleurale, atelectazie masiva, simfize pleuropulmonare
d. Toracele cu gibozitate dupa morbul Pott (evolutie spe CPC)
Palparea toracelui
Prin palparea toracelui se obtin date privind:
- Continatorul cutia toracica cu toate elementele sale constitutive: tegumente, tesut celular subcutanat, coaste,
stern, vertebre, articulatii
- Continutul cutiei toracice pleura, plamanii, mediastinul, corul si vasele mare
- Pentru aparatul respirator se obtin date despre: - transmiterea vibratiilor vocale, ronchusurilor traheo-bronsice,
frecaturile pleurale, sucusiunea hipocratica si emfizemul subcutanat,
Elemente de aparatului respirator obtinute prin palpare:
a. Transmiterea vibratiilor vocale sau freamatul pectoral
b. Amplitudinea miscarilor respiratorii
c. Frecventa miscarilor respiratorii
d. Prezenta ronhusurilor
e. Obiectivizarea durerii
f. Emfizemul subcutanat
g. Frecatura pleurala

1.
a.
b.
2.
a.
b.
-

Modificarea transmiterii vibratiilor vocale tine in principal de starea laringelui. Modificarea transmiterii
vibratiilor vocale consta in: accentuarea, diminuarea sau abolirea lor:
Diminuarea sau abolirea vibratiilor vocale poate apare in doua situatii fiziopatologice:
Intreruperea intre plamani si peretele toracic a unui mediu care impiedica propagarea vibratiilor vocale, cum ar
fi un revarsat lichidian, aeric sau existenta unei pleure ingrosate
Alterarea mecanismului fonatiei:
Diminuarea bilaterala a vibratiilor vocale apare in: obstructii ale cailor aeriene prin corpi straini, afectiuni
inflamatorii, neoplazice, in accesul si atacul de astm bronsic, emfizemul pulmonar, simfiza pleurala bilaterala
intinsa.
Diminuarea sau abolirea vibratiilor vocale unilatreal, apare in: pleurezie, pneumotorax, atelectazie, pahipleurita.
Accentuarea vibratiilor vocale:
Bilateral apare in caz de torace astenic, rahitic, senil
Unilateral apare in:
Pneumonie masiva tip Grancher, caverne sau bronsiectazii care au bronhie libera, unele forme de TBC
pulmonar si neoplasm pulmonar, relativ rar in formele de fibroza pulmonara, zonele de hiperreactivitate
compensatorie diupa lobectomie, pneumotorax,
Tehnica percutiei:
Pe fata anterioara a toracelui sonoritatea pulmonara coboara de sus pana la spatiul V interconstal din dreapta, de
unde incepe matitatea hepatica iar pe stanga pana la spatiul II-II intercostala unde incepe matitatea cardiaca, iar
de la nivelul coasteai VI-VII sonoritatea pulmonara se continua cu sunetul timpanic al spatiului Traube
- pe fata posterioar a toracelui percuia se ncepe de la vrful plmnului, marginea superioar a
Trapezului, de la baza gtului spre articulaia umrului. Sonoritatea vrfului este perceput pe o suprafa a de 56cm la mijlocul distantei dintre aceste doua puncte -pe fetele laterale: pe stnga limita inferioar porne te de la
linia parasternala stnga, de la nivelul coastei VI, la linia axilara, ajunge la coasta VII, pe axilara medie ajunge
la coasta VIII, pe axilara posterioar la coasta IX, pe linia scapulara la coasta X, iar la nivelul coloanei ajunge la
T11; pe dreapta linia inferioar urmrete anterior matitatea hepatica la nivelul coastei VI, pe axilara medie, la
coasta VII, pe axilara posterioar ajunge la coasta VIII, iar la nivelul coloanei ajunge la T10.
Dup delimitarea limitelor inferioare ale pulmonilor se stabilete mobilizarea bazelor pulmonare in
inspir si expir forat, ceea ce reprezint manevra Hinz.

In inspirul normal bazele plmnului coboar cu 1 cm. Determinarea mritai inferioare se ncepe cu
plmnul drept, deoarece, dat fiind raportul cu ficatul, este mai uor dect pe stnga, unde timpanismul
sonoritii spaiului Traube face mai dificila determinarea sonoritii la acest nivel.
Creterea sonoritii pulmonare - hipersonoritatea, apare cnd tensiunea aerului din parenchimul
pulmonar scade. Cnd scderea este foarte important si apare o relaxare a plmnului se percepe un sunet
timpanic numit skodism.
Hipersonoritatea pulmonara apare in: -emfizemul pulmonar, este bilaterala, se asociaz cu coborrea
bazelor pulmonare, dispariia mritai hepatice si cardiace -pneumotorax spontan sau terapeutic, cnd
hipersonoritatea este unilaterala.
Murmurul vezicular
Se percepe in ambele faze ale respiraiei, cu caracter aspirativ, continuu, comparabil cu un suflu uor.
Diminuarea murmurului vezicular apare in:
- boli generale - cuprind toate bolile casectizante
- boli locale - care mpiedica intrarea aerului in cantitate suficient, deci o ventilaie corespunztoare
Exemple: polipi nazofaringieni, erup difteric, afeciuni laringiene, spasme ale bronhiolelor mici, corpii
strini in cile aeriene, tumori intrabronsice, compresiuni extrabronsice, dilatarea permanenta a alveolelor.
Cauze extrinseci: dilatri incomplete ale cutiei toracice, nevralgii intercostale, deformri toracice, zona
zoster, pleurita, pleurezii diafragmatice, fracturi costale, simfize pleurale, modificri dinamice ale diafragmului,
Suflul tubar patologic
Normal se percepe suflul tubar la nivelul manubriului sternal, laringe, trahee, spaiul interscapulovertebral. Patologic se percepe in alte regiuni dect cel patologic.
Perceperea in alte zone a suflului laringo-traheal este condiionata de 3 condiii fiziopatologice:
1. Condensarea parenchimului pulmonar
2. Existena unei caviti pe calea de propagare a zgomotului traheal mai mare de 6 cm (pneumotorax)
suflul este deosebit de intens cu atracie amforic
3. Existena in cavitatea pleurala a unei cantiti de aproximativ 800ml lichid, suflul devenind puternic,
cu tonalitate joasa si timbru dulce
O forma particulara a suflului tubar este respiraia suflanta, zgomot de tranziie ntre suflul tubar si
murmurul vezicular; are timbrul aspru, tonalitate ridicat in ambii timpi ai respira iei. Apare in bronhopneumonie, infarct pulmonar si faza de retrocedare a pneumoniei.
Ralurile sunt zgomote care se produc in cile respiratorii, alveole sau cavitile pulmonare. Ralurile pot
fi uscate, umede, intermediare.
Ralurile uscate - numite si raluri bronice, au timbrul muzical. Dup locul de producere se descriu:
- Raluri ronflante comparate cu ralurile contrabasului sau ale sforaitului omului in somn. Se produc in bronhiile
mari si trahee: au tonalitate joasa, se percep in ambii timpi ai respiratiei, mai accentuat in inspir. Apar in
bronsite cronice, astm bronsic.
- Raluri sibilante comparate cu suieraturile, fluieratul sau tiuitul vantului. Se produc la nivelul bronhiilor mici si
bronhiolelor terminale cu tonalitate ascutita, se percep tot in ambii timpi ai respiratiei si apar in aceleasi situatii
clinice, ca cele ronflante
Raluri umede se produc in zona bronhoalveolara si alveolara, fac parte:
a. Raluri crepitante zgomotul care se produce cand se arunca sare pe o plita incinsa sau cand se freaca o suvita
de par intre degete. Sunt caracteristice pentru pneumonia franca lobara, apar in infarctul pulmonar, dupa
hemoptizii, in edem pulmonar acut, in isuficienta cardiaca (unde se produce o congestie pulmonara pasiva)
b. Raluri subcrepitante sau raluri buloase sunt raluri bronhoalveolare; au tonalitate joasa, durata mai lunga, sunt
comparate cu niste bule ce se sparg la suprafata lichidului. Apar in bronsita cronica, bronsiectazii, bronsiolita,
dupa hemoptizii, in bronhopneumonii, supuratii pulmonare, TBC in faza de ramolitie, in edemul pulmonar acut
c. Cracmentele sunt formate din mai putine zgomote:
-cracmentul uscat (asemenea ruperii unei crengi uscate) este caracteristic sechelelor de TBC apicale, in
campurile de alarma Chauvet
- cracmentele umede sunt inegale, se percep in ambii timpi ai respiratiei; semnifica reactivarea unei
tuberculoze sau neoplasm pulmonar primitiv sau metastatic.
d. Ralurile consonante au intensitate mare, timbru metalic, sunt o varianta de subcrepitante mijlocii, apar
in procese inflamatorii bronsice cu condensare peribronsica, au semnificatie grava, reprezentand afectarea
bronhiei terminale si a alveolei, cu impicatii severe asupra ventilatiei si hematozei pulmonare.

e. Raluri cavernoase au caractere asemanatoare cu subcrepitantele, au tonalitate joasam intensitate mare,

aspect stetacustic muzical metalic, iau nastere in bronhii. Se produc in bronsiectazii mari, caverne TBC, abces
sau chist hidatic evacuat, pleurezie inchistata deschisa in bronhii.
Frecatura pleurala:
Este un zgomot superficial, uscat, aspru, ritmat de respiratie, perceput in ambii timpi ai respiratiei, dar
mai intensa la sfarsitul expirului si nu se modifica cu tusea. Apare in corticopleurie (Congestie pulmonar
localizat n zona cortical a plmnilor i care afecteaz i pleura din regiunea respectiv.)
Sindromul bronsitei acute:
Bronsita cronica reprezinta inflamatia cronica, nespecifica si progresiva a bronhiilor si bronhiolelor,
manifestata cu tuse prin expectoratie, minim trei luni pe an, doi ani consecutiv , cu evolutie de acutizare in
anotimpul rece si umed
Boala este foarte frecventa si implica numerosi factori: iritanti (tutunul), diversi factori industriali,
minerali, vegetali, chimici, fizici, alergici, infectiosi; care produc:
Modificarea secretiei de mucus, a reactivitatii musculare a bronhiilor, a reactivitatii vasculare a bronhiilor
Simptomele generale: perioade febrile (in cadrul puseelor de acutizare), astenie fizica si psihica, cefalee,
iritabilitate, insomnie.
Simptomele aparatului respirator: Tusea