ASTMUL BRONȘIC

INFANTIL

Proiect realizat de:

- Brașoveanu Marusa-Gabriela
Anul III-B AMG
DEFINIȚIE:
Astmul bronsic este o patologie cronica respiratorie
intalnita atat la adult cat si la copil, mai frecvent la copiii
de varste mai mari.
Debuteaza si se manifesta frecvent prin episoade repetate
de respiratie dificila, zgomotoasa, cu tuse si senzatia de
,,lipsa de aer”.
CAUZE:
La baza aparitiei crizei de astm bronsic se afla un
proces inflamator complex, mediat de diferite celule
(mastocite, eozinofile, limfocite, neutrofile, macrofage,
celule epiteliale). Inflamatia se localizeaza la nivelul
cailor aeriene mici, numite bronhiole.
Inflamatia locala va produce o cantitate mai mare de
mucus la acest nivel si micsorarea in dimensiuni a acestor
bronhiole (bronhoconstrictie), explicand respiratia dificila
si zgomotoasa din criza de astm bronsic.
Principalele cauze ale aparitiei astmului la copil sunt:
• hiperreactivitatea traheo-bronsica: consta intr-un raspuns de bronhoconstrictie exagerat, aparut la
diversi stimuli
• infectiile respiratorii acute: acestea cresc riscul de aparitie a crizei de astm bronsic. Un copil care a
prezentat in perioada de sugar sau de mic copil mai mult de 3 episoade de bronsiolita acuta, va
prezenta un risc mai mare de a dezvolta astm bronsic
• factorii de mediu: majoritatea copiilor care dezvolta astm bronsic au asociate alergii diverse: la
praf, mucegai, polen, acarieni, pene, par de animale, detergenti, fungi, fumatul (inclusiv cel pasiv),
poluarea etc.

CLASIFICARE:
In general, exista 2 tipuri de astm bronsic infantil:
– astm bronsic non-alergic sau indus viral – copiii devin simptomatici la contactarea unei infectii
respiratorii virale. Acestia, pe masura ce cresc, nu mai prezinta episoade de obstructie bronsica
deoarece calibrul bronsic se mareste
– astm bronsic de tip alergic – copiii vor dezvolta simptome si la infectiile virale, dar asociaza si
manifestari alergice precum alergii alimentare sau la alergenii din aer, rinita alergica, eczeme
cutanate
MANIFESTARI:
• tuse cronica seaca, iritativa sau productiva, sufocanta; frecvent aceasta apare noaptea sau la efort
• respiratie dificila, cu senzatie de sufocare – copilul prezinta dificultati in momentul in care trebuie sa dea
aerul afara, adica in timpul expirului, acest moment respirator fiind mai prelungit decat in mod normal; in
aceasta situatie copilul prefera sa stea ridicat la mrginea patului, usor aplecat in fata, deoarece aceasta
pozitie ii usureaza respiratia
• zgomote respiratorii – wheezing-ul apare deseori in astmul bronsic, este un zgomot asemanator
suieratului, fiind produs de trecerea aerului prin caile aeriene ingustate
• oboseala la eforturi mici/medii
• paloare tegumentara, cianoza buzelor (culoarea albastruie) – cauzate de oxigenarea deficitara a tesuturilor
• tahicardie – batai frecvente ale inimii, aparute pentru a compensa lipsa oxigenarii
• dureri toracice – apar mai rar
• cresterea in dimensiuni a cutiei toracice – cauzata de retentia aerului in plamani prin incapacitatea
copilului de a expira
• semne de lupta respiratorie
– batai ale aripioarelor nazale (miscarea vizibila a acestora in timpul respiratiei)
– tiraj intercostal, subcostal, supracostal – prin utilizarea muschilor respiratori accesori
CRIZA DE ASTM BRONSIC reprezinta o urgenta medicala, necesitand cat mai repede asistenta medicala!

De prima intentie este tratarea insuficientei respiratorii acute in functie de severitatea acesteia prin:
– administrarea de oxigen suplimentar pe masca sau canula nazala
– bronhodilatatoare in aerosoli: Salbutamol, Bromura de ipratropium, Adrenalina, administrate la anumite intervale
de timp
– medicatie antiinflamatorie – corticoterapie cu Hemisuccinat de hidrocortizon intravenos sau forme cu administrare
orala precum Prednison si Metil-Prednisolon
– antihistaminice – in astmul de cauza alergica (Aerius, Ketof, Zyrtec, Claritine etc.)
– mucoliticele (ACC, Bromhexim, Ambroxol) NU se utilizeaza la copiii de varste mici deoarece conduc la agravarea
obstructiei bronsice prin cresterea secretiei de mucus bronsic
– NU se utilizeaza antitusive
– antiinflamatoarele non-steroidiene precum Ibuprofen pot agrava spasmul bronsic si trebuie evitate la un copil
diagnosticat cu astm bronsic
– medicatie antibiotica – doar in cazul in care criza de astm bronsic a fost declansata de o infectie respiratorie
bacteriana
– dupa stabilizarea crizei de astm bronsic, copilul va urma la domiciliu un tratament cronic specific pentru a ameliora
simptomele astmului, ce include corticoizi inhalatori (Fluticazona, Budesonid), bronhodilatatoare inhalatorii
(Salbutamol, Ventolin) si inhibitori de leucotriene (Singulair, Montelukast)
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

Criza de astm si episoadele de wheezing trebuie diferentiate de:

– aspiratia de corp strain
– infectii acute ale cailor respiratorii superioare sau inferioare: laringite, bronsite, bronsiolite, pneumonii virale sau
bacteriene
– fibroza chistica (mucoviscidoza) – boala genetica ce cauzeaza secretie crescuta de mucus si repetate infectii respiratorii
– deficite imune – deficit de Ig A secretor
– reflux gastroesofagian – se manifesta prin tuse, wheezing, varsaturi repetate
PREVENTIE:

Se recomanda imunizare corespunzatoare si evitarea factorilor infectiosi precum zonele aglomerate, contactul cu
copii bolnavi, evitarea alergenilor din aer sau alimentari, contactul cu par de animale, care pot exacerba criza de astm
bronsic
Copilul la care s-a stabilit diagnosticul de astm bronsic va fi luat in evidenta de catre un medic pneumolog pediatric,
deoarece tratamentul acestei patologii necesita controale medicale si ajustari periodice, in functie de evolutia astmului.
Astmul bronsic este o afectiune cronica, insa care poate sa fie mentinuta sub control cu terapie specifica, pentru a reduce
episoadele acute pana la disparitia acestora.