Gastrita acuta

Generalitati
Sus
Gastrita acuta reprezinta termenul medical ce semnifica inflamatia mucoasei gastrice
(a stomacului). Etiologia acesteia este foarte variata, insa aspectul clinic si
simptomele sunt relativ asemanatoare in toate cazurile. Inflamatia poate sa afecteze
intreaga mucoasa (caz in care boala se numeste pangastrita) sau doar anumite zone
(cum este cazul gastritei antrale). 
Specialistii au impartit gastrita acuta in 2 mari categorii: gastrite erozive si
gastrite nonerozive (cele care sunt in general, cauzate de Helicobacter pylori).

Gastrita acuta poate fi o afectiune asimptomatica si doar foarte rar exista o

proportionalitate directa intre aspectul histopatologic (inflamatia microscopica) si
intensitatea simptomelor. De obicei diagnosticul de gastrita acuta se pune
endoscopic, cand aceasta investigatie se realizeaza pentru alte probleme de
sanatate si gastrita se descopera intamplator.

Gastrita acuta afecteaza toate segmentele de varsta. Se pare insa ca tipul noneroziv
apare mai frecevnt la varstnici (dupa varsta de 60 de ani).

Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptomatologie
4. Consultarea unui specialist
5. Investigatii paraclinice
6. Tratament
7. Recomandari dietetice
8. Complicatii
9. Prognostic
10. Prevenire
11. Articole similare
Cauze
Sus
Gastrita acuta are numeroase cauze : medicamentoase, alcoolice, ischemice,
infectii bacteriene, virale, stres, soc, radiatii, alergii sau intoxicatii alimentare si
chiar traumatisme directe. Aparitia gastritei acute semnifica de obicei existenta unui
dezechilibru intre mijloacele de protectie si factorii agresivi, dar si imposibilitatea
sistemelor locale de a mentine integritatea mucoasei gastrice.
Gastrita eroziva poate sa apara in urma expunerii la o serie de factori nocivi. 

Acest tip se mai numeste si gastrita reactiva si recunoaste drept agenti

etiologici:
- Medicamente: antiinflamatoare nonsteroidiene, antiiflamatoare steroidiene, fier,
colchicina, chemostatice;
- Droguri: cocaina;
- Bauturi alcoolice: vodka, gin, wisky;
- Stres;
- Radiatii;
- Reflux biliar din duoden in stomac;
- Ischemie gastrica - apare mai rar, insa exista diverse procese care pot determina
reducerea fluxului sangvin catre stomac.

Gastrita acuta noneroziva este determinata de infectii bacteriene, in principal

de H.pylori. Aceasta bacterie determina mai frecvent gastrita cronica decat gastrita
acuta, insa ea ramane principalul agent etiologic si in forma noneroziva a gastritei
acute. Infectia acuta este asimptomatica (cel mai adesea). Helicobacter patrunde
in stratul protector de mucus al stomacului si produce cantitati crescute de ureaza
care o proteajaza de aciditatea sucului gastric. 
Ureaza este o enzima ce catalizeaza descompunerea ureei in amoniac si dioxid
de carbon. Amoniacul este cel care va neutraliza apoi acidul gastric din vecinatatea
bacteriei, protejand-o astfel si asigurandu-i supravietuirea in mediul gastric atat de
ostil.
Alte cauze de gastrita acuta includ:
- Infectii bacteriene: E. coli, Streptococ, Stafilococ, Proteus, Clostridium,
tuberculoza, Treponema pallidum (insa acestea sunt incriminate mult mai rar in
aparitia gastritei acute);
- Infectii virale, mai ales cea cu cytomegalovirus;
- Infectii fungice: candidoze, histoplasmoze, phycomicoze;
- Intoxicatii alimentare;
- Boli de colagen, vasculite;
- Boala Crohn, cancer gastric;
- Limfoame.
Specialsitii considera ca importanti factori de risc urmatoarele situatii:
- Consum prelungit de antiinflamatoare nesteroidiene;
- Insuficienta organica: hepatica, renala, respiratorie;
- Abuz de alcool; 
- Interventii chirugicale majore in antecedentele recente.

Simptomatologie
Sus
Pacientii cu gastrita acuta pot fi adesea asimpotmatici. Daca insa inflamatia
mucoasei este mai importanta, apar:
- Fenomene dispeptice: greata, varsaturi, pirozis, durere epigastrica, indigestie;
- Scaderea apetitului;
- Balonare.

Ocazional pot sa apara dureri abdominale difuze, febra, frisoane,

sughit, hematemeza, melena. Aceste manifestari sunt mai frecvente in cazurile
complicate, cu etiologie infectioasa (germeni agresivi) sau daca eroziunile sunt
profunde si au atins vase sangvine (acestea explica prezenta sangelui in varsatura
sau in scaun).
Consultarea unui specialist
Sus
Specialistii recomanda prezentarea la medic daca simptome sugestive pentru
gastrita persista mai mult de 3 zile. Daca pacientul observa sange in scaun,
modificari ale culorii sau consistentei acestuia (daca apare negru, moale, lucios) sau
daca vomita cu sange este sfatuit sa se prezinte de urgenta la spital.

Investigatii paraclinice
Sus
Gastrita acuta este mai frecvent un diagnostic de suspiciune pe care doar
examinarea histologica il poate certifica. 

Medicul poate lua in discutie o eventuala gastrita acuta daca in anamneza

pacientul raporteaza:
- Disconfort gastric;
- Expunere la agenti chimici sau noxe cu potential daunator;
- Administrarea prelungita de antiinflamatoare nesteroidiene (mai ales in doze
mari), de corticosteroizi si alte medicamente ce pot declansa gastrita acuta;
- Consumul de peste crud sau insuficient preparat termic;
- Alte probleme de natura digestiva : ulcere peptice, boala Crohn, carcinom gastric,
interventii endoscopice.

Examenul fizic al pacientului este de obicei in limite normale, doar ocazional exista
sensibilitate dureroasa a abdomenului. Anomalii importante apar daca gastrita este
complicata sau daca are o etiologie grava cu rasunet sistemic.
Investigarea paraclinica a pacientului supectat de gastrita acuta poate include:
- Hemoleucograma: poate surprinde o anemie mai ales in gastritele acute erozive;
- Explorarea functiei hepatice, renale si pancreatice;
- Detectarea hemoragiilor oculte.
Explorarile imagistice arata cateva semne importante prezente in gastrita
acuta:
- Pliuri mucoase ingrosate: au un calibru de peste 5 mm;
- Mucoasa cu nodozitati: nodulii au origine incerta, dar sunt prezenti in gastrita
acuta si subacuta. Ei pot fi de fapt zone ulcerate care s-au reepitelizat, insa mai au
inca un grad de edem asociat. Acesti noduli sunt mici, au margini bine definite si
delimitate si sunt mai frecvent intalniti pe partea distala a stomacului;
- Leziuni gastrice: constituie unul din semnele importante ale gastritei. Ele pot fi
lineare sau serpiginoase acompaniate sau nu de edem perilezional si sunt mai
frecvent intalniti pe marea curbura gastrica. Aceste modificari sunt vizibile atat la
computer tomograf (CT) unde apare si ingrosarea difuza a peretelui gastric, insa
cel mai bine se vizualizeaza la endoscopie.
Pentru descoperirea etiologiei, daca se suspecteaza implicarea Helicobacter
pylori se pot realiza cateva teste- unele endoscopice, alte nonendoscopice,
printre care:
1. Identificarea antigenelor de Helicobacter pylori in scaun - testul este foarte
sensibil si specific si poate fi utilizat atat pentru diagnosticarea infectiei cat si pentru
verificarea eficientei terapei antihelicobacter.
2. Identificarea anticorpilor antihelicobacter in ser - acest test nu este foarte exact
deoarece poate iesi pozitiv si la 3 ani de la eradicarea bacteriei.
Diagnosticarea exacta a gastritei acute este un proces complex deoarece
trebuie excluse si alte afectiuni cu simptome asemanatoare, precum:
- Colecistita;
- Litiaza biliara;
- Cancerul gastric;
- Ulerul peptic;
- Gastroenterite;
- Gastropatia hiperplastica;
- Gastropatia granulomatoasa.

Tratament
Sus
Tratamentul variaza foarte mult in functie de cauza exacta de aparitie a bolii.
Tratamentul trebuie adminsitrat doar daca investigatiile paraclinice sustin
diagnosticul. 
Gastrita acuta nu are un tratament specific cu exceptia cazurilor determinate
de Helicobacter pylori, insa poate include:
- Masuri generale de rehidratare daca pacientul sufera din cauza deshidratarii;
- Intreruperea adminsitrarii antiinflamatoarelor nesteroidiene, corticosteroizilor sau
altor substante cu efect nociv asupra mucoasei;
- Adminstrarea de antiacide - in special cele pe baza de aluminiu si magneziu
(care neutralizeaza acidul gastric), blocante de H2 (inhiba receptorii de histamina,
aceasta fiind o sunstanta care are un rol imoprtant in stimularea secretiei acide
bazale), inhibitori de pompa de protoni (ei pot bloca complet, pentru o lunga
perioada de timp secretia acida a stomacului si sunt considerati cei mai eficienti
compusi din aceasta clasa).

In cazul in care etiologia este infectioasa se recomanda tratamentul cu antibiotice.

Exista o serie de scheme terapeutice foarte eficiente in combaterea Helicobacter
pylori care este germenele cel mai frecvent incriminat.

Specialistii prefera tripla terapie pentru eradicarea Helicobacter. 

Aceasta consta in:
- Un inhibitor de pompa de protoni sau un preparat pe baza de bismut;
- Claritromicina;
- Amoxicilina sau metronidazol.

Recomandari dietetice
Sus
Tulburarile digestive pot fi cauzate de o serie de factori alimentari: mancaruri
condimentate, mese abundente, bogate in grasimi, consum crescut de alcool. De
aceea, o etapa importanta in tratamentul pacientilor cu gastrita acuta o constituie
recomandarile dietetice si modificarea stilului de viata. 
1. Alimentatie corecta 
Regimul trebuie sa contina cat mai multe fructe si legume proaspete, carne de vita
sau peste, cereale integrale si multe lactate. Mesele trebuie sa fie usoare, sa existe
si gustari intre ele si sa nu se prelungeasca mai mult de ora 18 seara.
2. Controlul greutatii corporale 
Probleme gastrointestinale pot sa apara indiferent de greutatea pacientului, insa s-a
observat ca ele sunt mai frecvente in cazul pacientilor supraponderali. Acestia sunt
cei care acuza frecvent pirozis, reflux gastroesofagian, constipatie sau balonare.
Prin reducerea greutatii si pastrarea ei in parametri normali pentru varsta si talia
persoanei se pot reduce semnificativ aceste probleme. Un nutritionist poate realiza o
schema alimentara care sa se potriveasca fiecarui pacient si care sa il ajute sa
obtina rezultate fara sa il priveze de nutrientii esentiali organsmului (cum se intampla
in dietele restrictive tinute fara supravegherea si coordonarea unui specialist).

3. Practicarea exercitiilor fizice 

Exercitiile aerobice pot creste frecventa respiratorie, frecventa cardiaca si pot
stimula, de asemenea, activitatea musculaturii intestinale. Astfel tranzitul este
ameliorat si se evita balonarea si constipatia. Specialistii recomanda 30 de minute
de sport zilnic, insa sfatuiesc pacientii sa se consulte cu medicul curant inainte de a
efectua mai mult sport decat inainte, deoarece unele probleme cronice de sanatate
se pot agrava in prezenta efortului fizic sustinut.

4. Evitarea stresului 
Stresul este responsabil de numeroase probleme cronice de sanatate care se pot
rasfange si asupra sistemului gastrointestinal, determinand reducerea
peristaltismului si scazand productia acida a sucurilor digestive. Stresul poate fi greu
de evitat, insa exista o serie de sfaturi care pot ameliora felul in care acesta
influenteaza calitatea vietii. Specialistii recomanda petrecerea a cat mai mult timp in
aer liber, dieta sanatoasa, odihna corespunzatoare si mult sport. De asemenea,
masajul poate fi un aliat foarte puternic in lupta cu stresul si poate ajuta pacientul sa
se relaxeze si sa se destinda dupa o zi grea. 

Complicatii
Sus
Complicatiile gastritei acute sunt destul de rare. In cazul formei erozive se pot
declansa hemoragii exteriorizate adesea prin hematemeza sau melena. 
Alte complicatii pot fi reprezentate de:
- Obstructia pilorului datorita edemului parital cu limitarea transferului bolului
alimentar spre duoden si staza gastrica consecutiva;
- Deshidratare prin varsatura;
- Insuficienta renala acuta ca rezultat al deshidratarii. 

Prognostic
Sus
Prognosticul pacientilor cu gastrita acuta este favorabil. Tratamentul este foarte
eficient si recuperarea pacientului este rapida. 
Prevenire
Sus
Un important rol preventiv il poate avea evitarea factorilor de risc, a adminsitrarii de
antiinflamatoare nesterodiene in absenta unui protector gastric, a consumului
exagerat de alcool si a altor triggeri recunoscuti ca factori de risc pentru aparitia
gastritei acute.