GASTRITA ACUTA

-REFERAT-
Gastrita acuta este un termen care acopera un spectru de entitati care induc modificari inflamatorii in
mucoasa gastrica. Etiologiile diferite impart prezentari clinice gastrice similare. Totusi acestea difera prin
caracteristicile histopatologice unice. Inflamatia poate include intreg stomacul - pangastrita sau o
regiune a stomacului - gastrita antrala.

Gastrita acuta poate fi impartita in doua categorii: eroziva (eroziuni superficiale, eroziuni profunde,
eroziuni hemoragice) si noneroziva (determinata in general de Helicobacter pylori).

Nu exista nici o corelatie intre inflamatia microscopica (gastrita histologica) si prezenta simptomelor
gastritice (durere abdominala, greata, varsaturi). De fapt majoritatea pacientilor cu evidente histologice
ale gastritei acute sunt asimptomatici. Diagnosticul este obtinut de obicei prin endoscopie efectuata
pentru alte motive. Gastrita acuta poate prezenta o varietate de simptome, cea mai comuna fiind
disconfortul epigastric.

Alte simptome includ greata, varsaturile, anorexia, balonarea. Ocazional durerea abdominala acuta
poate fi un simptom de prezentare. Apare in cazul gastritei flegmonoase (gangrena stomacului) in care
durerea abdominala severa acompaniata de greata si varsaturi cu continut gastric purulent poate
reprezenta tabloul clinic. Pot fi prezente febra, frisoanele si sughitul.

Mortalitatea si morbiditatea sunt dependente de etiologia gastritei. In general cele mai multe cazuri
sunt tratabile odata ce etiologia este determinata. Exceptia este gastrita flegmonoasa care are o
mortalitate de 65%, chiar si cu tratament.

Semne si Simptome:

o pirozis, durere epigastrice cu senzatie de arsura

o balonare, greata si varsaturi
o durerea se poate ameliora sau agrava la alimentatie
o sensibilitate epigastrica, durere epigastrica care iradiaza frecvent in spate
o apare la 1-5 ore de la masa, poate fi ameliorata de alimente, antiacide sau varsatura.

Gastritele induse de antiinflamatoriile nesteroidiene sunt de obicei silentioase. Instalarea brusca a

simptomelor indica perforatia gastrica. Gastrita poate fi manifestata prin singerari, mai frecvent la
pacientii in virsta. Se pot observa simptomele anemiei: oboseala, tegumente palide, letargia.

Complicatiile gastritei acute

o singerarea prin eroziuni sau ulcer

o obstructia gastrica prin edem care limiteaza transportul adecvat al alimentelor din stomac in
intestinul subtire
 o deshidratarea prin varsaturi si insuficienta renala.

Diagnosticare

Studii de laborator

o hemoleucograma pentru a evalua anemia prin singerare gastrica

o testele functiei hepatice si renale
o testele functiei veziculei biliare si pancreatice
o testul de sarcina si testele hemocult din scaun.

Studii imagistice

Radiografia baritata - arata patru semne principale care includ ingrosarea pliurilor gastrice mucoase,
aparitia de noduli inflamatori, zona gastrica hemoragica si eroziuni. Ingrosarea pliurilor gastrice sunt
definite ca avind peste 5 mm in diametru. Aceste pliuri sunt masurate la radiografie cu stomacul
moderat destins. Daca se descopera la pacientul simptomatic de obicei este implicata Helicobacter
pylori. Nodularitatea stomacului este al doilea semn al gastritei acute sau subacute. Nodulii pot
reprezenta eroziuni care s-au reepitelizat - vindecat, dar inca mai prezinta edem. Sunt mici si cu margini
bine definite. Se observa mai ales la stomacul distal. Marirea zonei gastrice este un semn de gastrita
care nu este asociat strins cu o cauza specifica. Este secundara edemului. Eroziunile gastrice sunt unele
dintre cele mai specifice semne ale gastritei. Pot fi liniare sau serpiginoase. Pot fi acompaniate de edem
si observate la curbura mare a stomacului.

Proceduri efectuate

Teste nonendoscopice pentru diagnosticarea infectiei cu Helicobacter pylori

- Primul test este cel al antigenului din scaun este bazat pe detectarea antigenului bacterian din
scaun. Are o sensibilitate si specificitate de peste 90%. Poate fi folosit pentru confirmarea
infectiei si a eradicarii acesteia dupa terapie.
- Testul ureazei respiratorii foloseste uree marcata cu carbon administrata oral. Infectia poate fi
cuantificata in dioxidul de carbon expirat. Sensibilitatea si specificitatea este peste 90%. Poate
confirma si eradicarea dupa terapie.
- Al treilea test depinde de prezenta anticorpilor antibacterieni in ser. Serologia ramine pozitiva
pentru peste 3 ani de la eradicarea bacteriei.

Teste endoscopice pentru diagnosticarea infectiei

- Primul este testul ureazei prin plasarea unui specimen gastric de biopsie prin endoscopie intr-o
membrana continind uree si un indicator al pH-ului. Daca bacteria este prezenta ureaza
bacteriana hidrolizeaza ureea si modifica culoarea mediului. Sensibilitatea si specificitatea
testului este peste 90%.
 - Al doilea test este cultura bacteriana, este inalt specific dar nu este utilizat datorita gradului de
expertiza necesar.
- Al treilea test este detectia histologica a bacteriei in specimenele de biopsie prin colorarea cu
hematoxilina eozina, Giemsa, Genta.

Endoscopia poate arata peretele gastric ingrosat, edematos, nonpliabil cu eroziuni si pliuri gastrice
eritematoase. Edemul poate fi sever cu obstructie gastrica. Pot fi prezente ulcerele si singerarea franca.
Nematodele care determina anisakidoza pot fi vizualizate endoscopic. Endoscopia poate ajuta la
diagnosticarea sifilisului si tuberculozei.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: colelitiaza, colecistita, boala Crohn, cancerul
gastric, gastroenterita virala, limfomul cu celule B, boala ulceroasa peptica, sarcoidoza, gastropatia
hiperplazica, boala Mentrier, gastropatia granulomatoasa.

Terapia medicala

Se administreaza in functie de cauza si elementele patologice. Nu exista terapie specifica pentru gastrita
acuta, exceptie facind cazurile de infectie cu Helicobacter pylori. Se administreaza fluide pentru
persoanele care au suferit varsaturi semnificative alaturi de electroliti. Se intrerupe administrarea de
antiinflamotorii nonsteroidiene si se elimina cauzele cunoscute ale gastritei.

Gastrita tuberculoasa are o terapie de doua luni cu administrare zilnica de izoniazida, rifampicina si
pirazinamida, urmate de patru luni de izoniazida zilnica cu rifampicina. Terapia medicala este ineficienta
in gastrita flegmonoasa. Nu exista antivirale eficiente pentru terapia infectiei cu citomegalovirus, desi
ganciclovirul si foscarnetul s-au demonstrat viralostatice.

Antiacidele sunt folosite pentru profilaxie. Antiacidele contin aluminiu si magneziu care ajuta la
ameliorarea simptomelor gastritei prin neutralizarea acidului. Sunt agenti ieftini si eficienti.

Antagonistii histaminici sunt o clasa de medicamente al caror mecanism de actiune este inhibitia
competitiva a histaminei la nivelul receptorului histaminic. Histamina joaca un rol important in secretia
acida gastrica, facind acesti agenti eficienti in supresia aciditatii bazale si a celei stimulate prin alimente.
Exemple: cimetidina, ranitidina, famotidina, nizatidina.

Inhibitorii pompei de protoni sunt inhibitori potenti ai pompei acide localizata in membrana gastrica
apicala a celulelor secretorii. Acestia pot inhiba complet secretia acida si au o durata de actiune lunga.
Exemple: omeprazol, lansoparazol, esomeprazol.

Antibioticele. Infectiile bacteriene pot determina gastrita. Cauza cea mai comuna este infectia cu
Helicobacter pylori. Exista un numar de terapii eficiente pentru eradicarea infectiei. Nu se recomanda
terapia cu un singur agent deoarece determina rezistenta. Terapia dubla include un inhibitor al pompei
de potasiu plus amoxicilina sau claritromicina. Regimurile triple sunt preferate. Se combina un inhibitor
al pompei de protoni plus claritromicina si amoxicilina sau metronidazol. Terapiile cvadruple cuprind
inhibitori ai pompei de protoni, bismut, antibiotice si antisecretorii. Este indicata daca terapia tripla
esueaza.