Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Laborator Anul I
BOLI CHIRURGICALE

ULCERUL GASTRODUODENAL

Coordonator: Prof. Calota Daniela Elev: Stefu Alexandra Gabriela

 Ulcerul gastroduodenal

1. DEFINITIE

Ulcerul gastroduodenal reprezintă o leziune în mucoasa stomacală, în prima parte

a intestinului subțire sau, ocazional, în partea de jos a esofagului. Un ulcer la stomac este
cunoscut drept ulcer gastric, în timp ce acela care se află în prima parte a intestinelor este
cunoscut drept ulcer duodenal.

2. CAUZE
Principalele cauze ale ulcerului sunt considerate in prezent infectia cu Helicobacter Pylori
in 60-70% dintre cazuri si consumul de medicamente antiinflamatoare (30%).
Infectia cu Helicobacter pylori (H. pylori) a fost incriminata in producerea gastritei,
ulcerului gastroduodenal, precum si a adenocarcinomului gastric si limfomului gastric de
grad scazut.
Helicobacter pylori este un microorganism patogen, gram negativ, de forma spiralata,
adaptat sa traiasca in mediul acid. Atuul sau principal consta in eliberarea de amoniac care ii
permite supravietuirea in sucul gastric si il ajuta sa erodeze bariera protectoare de mucus,
facilitand infiltrarea secretiei acide spre celulele mucoasei gastrice. Dar arsenalul sau patogen
este potentat de citotoxinele si substante mucolitice care, odata eliberate, amplifica bresele in
bariera de mucus si ataca direct celulele peretelui intestinal.
Se considera ca 50 % din populatia globului este infectata cu H. pylori. Bacteria se
transmite de la persoana la persoana, infectarea producandu-se în copilarie.
Cu toate acestea, infectia este in majoritatea cazurilor asimptomatica si nu produce niciun
fel de tulburari gastrice. Doar 10-15% dintre persoanele contaminate cu H. pylori fac ulcer.
Depistarea bacteriei este foarte simpla si se face printr-un test de sange sau respirator.
Testarea celor cu cazuri de cancer gastric sau ulcer in familie a dus la scaderea cu aproape
jumatate a cazurilor de afectiuni maligne gastrice, dar si a incidentei si recidivei ulcerului
gastric.
Medicamentele antiinflamatorii, larg utilizate pentru durere sau inflamatie, pot perturba
mecanismele de aparare sau pot agresa direct celulele stomacului.  
 Acidul acetilsalicilic (AAS) numit popular aspirina, este incriminat in special in
producerea ulcerului gastric.
 De asemenea, antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS) produc leziuni ale
mucoaselor gastrice si duodenale, dar sunt mai putin agresive decat aspirina.
 Pacientii cu tratament de lunga durata cu AINS au o prevalenta a UG intre 8 si 17%,
iar a UD, intre 1 si 8%.
 Corticosteroizii (CS) cresc rata ulcerului gastroduodenal, daca se administreaza in
doza mai mare de 1 gram de hidrocortizon pe zi (sau cu echivalentul acestuia), mai
ales pe cale orala
 Nu toate persoanele care iau AINS vor dezvolta ulcere, dar utilizarea AINS in
prezenta unei infectii prealabile cu H. pylori este potential cea mai periculoasa.

3. SIMPTOME
 Durerea epigastrica este cel mai frecvent simptom al ulcerului gastric si duodenal.
Majoritatea pacientilor o descriu ca fiind intensa si vie, in timp ce altii o aseamana cu o
arsura, senzatia de “sfredelire” sau de “roadere” interna si care survine ritmata de orarul
meselor.  
In mod clasic, se declanseaza la scurt timp dupa mese in ulcerul gastric (15-60 de minute)
si la 2-3 ore postprandial in ulcerul duodenal. Durerea din ulcerul duodenal trezeste adesea
pacientul noaptea. Aproximativ 50-80% dintre pacientii cu ulcer duodenal au dureri nocturne.
Durerea este localizata, dar atunci cand are iradiere la spate sugereaza un ulcer gastric
penetrant posterior complicat de pancreatita.
Alimentele sau antiacidele amelioreaza durerea ulcerului duodenal, dar produc doar o
minima ameliorare in cazul ulcerului gastric, pe cand alimentele condimentate sau alcoolul
exacerbeaza durerea in UG.
Pacientii care dezvolta obstructie gastrica ca urmare a unui ulcer duodenal cronic,
netratat, descriu senzatia de plenitudine si balonare asociate cu greata si varsaturi aparute la
cateva ore dupa ingerarea alimentelor.
Durerea ulceroasa este ritmica, episodica si cu caracter periodic.
Durerea din ulcer mentine acelasi tipar de durere in decursul mai multor zile. In lipsa
tratamentului, durerea persista 2 saptamani la 30-40% dintre pacienti si 6 saptamani la 60%
apoi se poate remite spontan.
Periodicitatea bolii se traduce prin revenirea episoadelor dureroase dupa o anumita
perioada, exacerbarile survenind adesea in sezonul de toamna sau iarna.
Alte simptome posibile includ urmatoarele:
 Eructatii
 Balonare
 Distensie
 Intoleranta la alimente grase
 Greata, anorexie, varsaturi acide
 Scadere in greutate
 Hematemeza (varsaturi cu sange) sau melena (scaune cu sange digerat) rezulta din
sangerare gastrointestinala. Melena consta in eliminarea unor scaune de culoare
neagra ca pacura.
 Pot fi prezente simptome în concordanta cu anemia (de exemplu, paliditate, oboseala,
dispnee, palpitatii).
 Debutul brusc al simptomelor poate indica perforatie.
 Gastrita sau ulcerele induse de AINS pot fi silentioase, în special la pacientii varstnici.
Semnele de alarma care justifica adresarea prompta la gastroenterologie includ
urmatoarele:
 Sangerare sau anemie
 Satietate timpurie
 Pierdere în greutate inexplicabila
 Disfagie (greutate la inghitire) progresiva
 Varsaturi recurente
 Antecedente familiale de cancer gastro-intestinal

4. INVESTIGATII

Diagnosticul bolii se face de catre medic pe baza anamnezei, examenului clinic si

paraclinic.
Istoricul medical privind infectia cu H pylori, ingestia de medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS) sau fumatul, este esential în stabilirea unui diagnostic corect. Durerea
ritmata de ingestia alimentara, episodica si periodica este sugestiva pentru diagnostic, desi
ulcerele gastrice si duodenale, de obicei, nu pot fi diferentiate doar pe baza anamnezei
(discutiei pacient-medic).
Examenul clinic poate decela semnele de anemie (paliditate, astenie marcata,
tahicardie), sensibilitate epigastrica la palpare si distensie epigastrica.
Pentru a confirma diagnosticul, vei avea nevoie de unul dintre aceste teste:
Endoscopie
Daca ai simptome severe, medicul iti poate recomanda o endoscopie superioara
(esofago-gastro-duodenoscopie) pentru a determina daca ai ulcer. Procedura consta in
introducerea unui endoscop (un tub mic, iluminat cu o camera minuscula) prin gat, esofag,
pana în stomac pentru a cauta anomalii tipice ulcerului (ulceratia) si pentru a recolta un
esantion de tesut pentru analiza H Pylori.
Testele H. Pylori
Testele pentru H. pylori sunt acum utilizate pe scara larga
Un test de respiratie este cel mai simplu mod de a descoperi H. Pylori, dar se pot
utiliza si teste care identifica antigenul in scaun, anticorpii (mai putin relevanta) in sange sau
este prelevata o proba pentru identificarea microorganismului în timpul unei endoscopii
superioare.
Teste imagistice
Mai rar, testele imagistice, cum ar fi raze X si tomografii, sunt folosite pentru a detecta
ulcerele. Trebuie sa bei un lichid specific care umple tractul digestiv cu o substanta radio-
opaca si face ulcerele mai vizibile pentru aparatele de imagistica (ex. examenul baritat).

5. TRATAMENT

Tratament dietetic
Tratamentul incepe cu schimbarea stilului de viata, care presupune renuntarea la
fumat (scade numarul complicatiilor si este favorizata vindecarea), evitarea alcoolului,
stresului si situatiilor conflictuale.
Alimentatia trebuie sa fie echilibrata, bogata in fructe si legume crude, servita dupa un
orar regulat al meselor care sa contina preferabil cantitati mai reduse de alimente consumate
la intervale mai scurte. Se va evita consumul nocturn al alimentelor si al produselor care nu
sunt tolerate individual (intolerante alimentare), precum si condimente excesive si
medicamentele antiinflamatorii.
Totodata, se recomanda evitarea surselor de cafeina în exces dar si a alimentelor
grase, prajite sau procesate. Trebuie evitate bauturile carbogazoase, alimentele foarte dulci,
painea proaspata, citricele acre, rosiile, ciocolata neagra si alimentele foarte picante.
Tratamentul cu antibiotice trebuie insotit de consumul de probiotice. Astfel,
suplimentele Lactobacillus, Bifidobacterium si Saccharomyces au beneficii demonstrate la
pacientii cu ulcer provocat de H. pylori.

Tratament medicamentos:
 medicamente de eradicare a Helicobacter pylori (antibiotice de tipul amoxicilina,
claritromicina, metronidazol, tinidazol, tetraciclina sau levofloxacin si anti-
secretoare); eradicarea reprezinta imposibilitatea punerii in evidenta a bacteriei prin
testul ureazei, testul respirator, testul antigen sau prin cultura la aproximativ 30 zile de
la oprirea tratamentului
 medicamente anti-secretoare  care inhiba secretia gastrica, de tipul blocantilor
receptorilor de histamina (blocante H2) (ranitidina, famotidina, nizatidina)
 alcalinizante - neutralizeaza acidul clorhidric secretat in exces (bicarbonat de sodiu)
  inhibitori de pompa de protoni (omeprazol, pantoprazol)
 protectoarele mucoasei gastrice (sucralfat, misoprostol, bismut)
Tratamentul se adapteaza etiologiei si formelor clinice si are rolul de a vindeca ulcerul
gastric sau duodenal, a eradica bacteria Helicobacter pylori si de a preveni recidivele si
complicatiile.
Tratament chirurgical
A devenit o exceptie in conditiile terapiilor actuale, iar atunci cand este necesar se
efectueaza prin metode minim invazive laparoscopice pentru abordarea complicatiilor
ulcerului: oprirea hemoragiei gastrice si dilatarea stenozelor pilorice cu ajutorul
endoscopului.
In situatii rare cand tratamentul laparoscopic minim invaziv esueaza, se recurge la
tehnicile clasice de chirurgie prin care este indepartata portiunea afectata a stomacului.

6. SFATUL MEDICULUI
Pentru a preveni raspandirea bacteriilor care ar putea cauza un ulcer de stomac, spala-te
pe maini cu apa si sapun în mod regulat si prepara alimentele in mod igienic.
Pentru a preveni ulcerele cauzate de AINS, opreste utilizarea acestor medicamente (daca
este posibil) sau limiteaza utilizarea acestora. Evita alcoolul în timpul terapiei cu AINS sau
cortizon, nu lua medicamentele pe stomacul gol si opteaza pentru variantele tamponate ale
aspirinei sau pentru medicamente protectoare gastrice.

7. BIBLIOGRAFIE
 www.mayoclinic.org
 https://my.clevelandclinic.org/
 www.healthline.com/
 medlineplus.gov
 https://emedicine.medscape.com
 https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/ulcerul-gastric-si-
duodenal