Sunteți pe pagina 1din 18

Tema lucrării mele am ales-o, în urma constatării, pe

parcursul celor 3 ani de practica în spital, că, deși pare o


afecțiune minoră, dacă sunt ignorate semnele și simptomele
sau nerespectate condițiile de tratament, boala poate evolua
cu complicații și consecințe grave asupra sănătății.
Doresc, ca prin viitoarea mea meserie de asistent
medical să por reda capacitatea fizică și psihică a
persoanelor afectate, să pot responsabiliza pacienții, astfel
încât, schimbarea stilului de viață să elimine recidivele și să
preîntâmpine complicațiile bolii.
”Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o
prețuiască, deși aproape toți se nasc cu ea”
(Hipocrate)
Lucrarea de față cuprinde:
PARTEA GENERALĂ:
Definiție și etiologie;

PATOGENIA GENERALĂ:
Anatomia stomacului și duodenului;
Fiziologia stomacului și duodenului;
Fiziologia digestiei și absorbției;
Tablou clinic;
Examinare și diagnostic;
Principii de tratament;
Complicațiile ulcerului gastro-duodenal;

STUDII DE CAZ

CONCLUZII
Definiție

 UGD = o întrerupere Afectarea mucoasei


stomacului se
circumscrisă, unică sau
numește ulcer
multiplă, a cintinuității peretelui gastric, iar lezarea
gastric sau duodenal, însoțită de mucoasei duodenului
o reacție fibroasă, începând de produce ulcerul
la mucoasă și putând penetra duodenal
până la seroasă.
ETIOLOGIE

 Helicobacter Pylori (s-a descoperit că acest microb este un co-


factor de primă importanță în dezvoltarea ulcerului);
 factorii genetici (sugerați de frecvența crescută a ulcerului la
rudele apropiate):
 factorii de mediu (fumatul, alimentația cu abuz de condimente și
alcool, factorii stresanți);
 factorii neuropsihici (structura psihică cu tensiune psihică
crescută; s-au descris și ulcere de stres);
 medicamente agresive pentru stomac și duoden (aspirina,
fenilbutazona, indometacina, corticoizii, reszerpina, beta-blocantele);
 factorii endocrini;
 bolile asociate (bronșita cronică, ciroza hepatică), etc;
Stomacul Duodenul
Stomacul este un organ Duodenul reprezintă
abdominal al tubului digestiv, prima porțiune a intestinului
situat între esofag și duoden. Este
așezat în etajul superior al subțire și este fixat de peretele
cavității abdominale, între posterior al abdomenului. Este
diafragm, ficat, colon transvers și cuprins între sfincterul piloric și
peretele abdominal, ocupând loja unghiul duodenojejunal. Are o
gastrică.
lungime de 25 - 30 cm. Duodenul
are forma unei potcoave, în care
este cuprins capul pancreasului.
TABLOU CLINIC
Durerea - simptomul cardinal în ulcer
Localizare - predominant epigastrică, intensă, însoțită de o senzație de arsură
Periodicitate
 marea periodicitate – mai ales toamna și primăvara

 mica periodicitate – în funcție de orarul meselor:

- dureri precoce – imediat după masă => în UG


- dureri tardive – la 2-3 h, după masă => în UD
- dureri nocturne – apar către miezul nopții sau la orele 3-4 ale
dimineții, când se pot însoți de o senzație de ”foame
dureroasă” => în UD
Iradiere – deseori, iradiază în spate
Vărsăturile - în general, acide
 postprandiale - precoce: UG
- tardive: UD
Tulburările de apetit;
Simptome dispeptice (eructații, meteorism, pirozis, sialoree);
rar debut dramatic prin HDS (hematemeză și/sau melenă)
EXAMINARE ȘI DIAGNOSTIC

1. Endoscopia – este obligatorie pentru diagnostic și


permite:
 evaluarea corectă a ulcerului;
 biopsierea (UG);
 evaluarea vindecării ulcerului;
 evaluarea unei hemoragii;

În UG este obligatorie biopsia, pentru a se stabili benignitatea.


EXAMINARE ȘI DIAGNOSTIC

2. Examen radiologic – bariu pasaj


 Ca metodă adjuvantă (câns se suspicionează o tulburare de
evacuare gastrică);
 Ulcerele superficiale nu sunt vizualizate;
 Randament diagnostic mai bun – bariu pasaj cu dublu
contrast – NU egalează endoscopia;
EXAMINARE ȘI DIAGNOSTIC

3. Determinarea Helicobacter Pylori


 Etapă obligatorie, în vederea tratamentului etiologic
al UGD;
 Metode indirecte:
 Determinarea Ac antiHP în ser
 Test respirator cu uree marcată cu C13 sau C14
 Determinarea Ac anti HP în salivă
 Determinarea Ag HP fecal
Toate au o sensibilitate de peste 90%.
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
Clinic, cu alte suferințe ale etajului abdominal superior:
Neoplasmul gastric – prin endoscopie cu biopsie
 Limfomul gastric – prin endoscopie cu biopsie
 Litiază biliară – prin ecografie
 Pancreatită cronică
 Dispepsia funcțională
Endoscopic, obligatoriu prin biopsie, în cazul ulcerelor gastrice

EVOLUȚIE
 mult ameliorată față de acum 20-30 ani, datorită apariției noilor secretorii
 cel mai adesea, favorabilă, complicații mult reduse
 rareori necesară intervenția chirurgicală
 terapia anti-HP a diminuat foarte mult recidivele – sub 10%
 mortalitatea mai mare numai la vârstnicii cu HDS
PRINCIPII DE TRATAMENT
Regim de viață și igieno-dietetic: renunțarea la fumat, reducerea
consumului de alcool;
Tratament medical: pentru ameliorarea durerii și vindecarea
ulcerului, pot fi utilizate următoarele clase de medicamente:
antiacide, antagoniști H2, anticolinergice, inhibitorii pompei de
protoni, protectoare ale mucoasei gastrice – prostaglandine;
COMPLICAȚIILE ULCERULUI GD
 Hemoragia gastro-duodenală,
manifestată prin hematemeză și/sau melenă;
 Perforația,
 Stenoza,
Malignizarea;
STUDII DE CAZ
Cazul 1

Pacient în vârstă de 67 ani, este cunoscut cu antecedente de ulcer duodenal


de circa 1 an.
Afirmativ, acuzele au debutat în urmă cu 3 zile cu dureri intense în etajul
abdominal superior, greaţă şi vărsături alimentare şi bilioase postprandiale
tardive, cefalee, transpiraţii reci, insomnie, anxietate moderată, asociate
hemoragie digestivă superioară, exteriorizată prin melenă.
S-a adresat medicului de familie, care, in urma consultului clinic, îl
îndrumă, cu bilet de trimitere către secția de Medicină Internă, pentru investigații și
tratament de specialitate.
Este internat în data de 06.05.2016, h 914 – secţia de Medicină Internă a
Spitalului Județean ”Constantin Opris” din Baia Mare.
Pe baza anamnezei și a investigațiilor paraclinice și de laborator, se pune
Diagnosticul de: Hemoragie gastrointestinală nespecificată, Hemoragie digestivă
superioară, Ulcer gastroduodenal, Anemie posthemoragică.
Nivel de dependență: II
STUDII DE CAZ

Cazul 2

Pacienta M.R., în vârstă de 56 ani, cu antecedente de ulcer gastro-


duodenal, se internează de urgenţă în data de 7 dec. 2015, pentru dureri în
epigastru pe linia mediană, cu iradiere în spate, vărsături alimentare acide,
cefalee, vertij, anemie, adinamie.
Face tratament ambulatoriu, dar acuzele nu cedează, motiv pentru
care este internată.
Acuzele au debutul în urmă cu trei zile după un abuz alimentar
(sote de ciuperci cu smântână), fără să consume alcool.
Pe baza anamnezei și a investigațiilor paraclinice și de laborator, se
pune Diagnosticul de: Ulcer duodenal, fază activă.

Nivel de dependență: II
STUDII DE CAZ

Cazul 3

Pacient, în vârstă de 19 de ani, se prezintă, în data de 11 apr. 2016,


la medic specialist internist, acuzând durere vie în epigastru cu iradiere spre
rebordul costal drept, pirozis și regurgitații acide, senzații de greață,
uneori chiar vomă, care apar la cca 2 ore postprandial, stare de oboseala
continuă.
Fiind student în primul an de facultate, acuzele incep în timpul
examenului de admitere, pe fondul excesului de cafea și tutun, a unei diete
neadecvate (mancat pe apucate) și a stării de stres.
Pe baza anamnezei și a investigațiilor paraclinice și de laborator, se
pune Diagnosticul de: ULCER GASTRODUODENAL
Este internat, în data de 11 apr. 2016, în Secția de Interne.

Nivel de dependență: II
PROBLEMELE PACIENȚILOR
(în comun la cele 3 cazuri)

 Durere intensă;
 Stări de vomă;
 Astenie, adinamie;
 Comunicare ineficientă;
 Regim alimentar, impus terapeutic;
 Repaus la pat;
 Dificultatea de a dormi, a se odihni;
 Cunoștințe insuficiente despre
gestionarea sănătății;
CONCLUZII

1. Ulcerul gastro-duodenal este o afecțiune ale cărei simptome, dacă sunt


semnalate la timp (în faza de debut), are toate șansele să fie vindecat 100%.
2. Asistentul medical are rolul de a preveni complicațiile ulcerului prin
expunerea metodelor profilactice de suprimare a factorilor de risc.
3. Asistentul medical are rolul de a responsabiliza și a conștientiza pacientul de
importanța respectării tratamentului impus terapeutic și a regimului igieno-dietetic:
 renunțarea la fumat;
 interzicerea utilizării de AINS;

 vor fi evitate, pe cât posibil, stările de suprasolicitare psihică, eforturile intense, conflictele și enervările;

 un stil de viață ordonat, cu respectarea orelor de odihnă;

 un orar zilnic al meselor: mese reduse cantitativ și dese (5-6 mese/zi, la ore regulate, în liniște);

 practicarea unei bune masticații; evitarea consumului de alimente prea reci sau prea fierbinți;

 evitarea de condimente sau produse iritante (acrituri, usturoi, ceapă), carne grasă sau afumată, ciorbe acre,

fructe crude, brânzeturi fermentate, bauturi carbogazoase, cafea, ciocolată;


 sunt indicate: brânza de vaci, caș, ouă moi, supe, soteuri de carne slabă și legume, fructe coapte, gelatine,

deserturi cu lapte, biscuiti;


4. La externare, asistentul medical va instrui pacientul să urmărească posibile semne ale
unei complicații ulceroase (hemoragie, dureri epigastrice violente, senzație de plenitudine) care pun
în pericol viața pacientului și, în caz de suspiciune, să se adreseze, de urgență, medicului.
VA MULȚUMESC,
PENTRU ATENȚIE.