Îngrijirea pacientului

cu ulcer gastric

ÎNDRUMĂTORI:
Asistent medical licențiat POENARIU CORINA
Asistent medical licențiat CIULEA ESTERA
ABSOLVENT:
LĂZĂREAN OVIDIU
CONSTANTIN
 Motivația
Promovarea și menținerea sănătății cât și prevenirea
îmbolnăvirilor sunt obiective importante în actualul
sistem de sănătate.
Între bolile frecvent întâlnite se înscrie și ulcerul
gastro-duodenal.
Apare la toate vârstele, are de regulă un diagnostic mai
sever cu cât se instalează la o vârstă timpurie.
Consecințele și rapiditatea instalării complicațiilor,
precum și tendința frecventă la recidive m-au
impresionat iar empatia manifestată față de pacienții
cu această afecțiune m-au ajutat să înțeleg mai bine
aceasă boală, fapt pentru care ulcerul gastro-duodenal
mi s-a părut potrivită ca subiect al acestei lucrări.
 Definiția

Ulcerul gastro-duodenal este o boală

caracterizată prin apariția unor ulcera ții la
nivelul mucoasei esofagiene, al stomacului
și duodenului sau ansa anastomotică a
stomacului operat, străbătând mucoasa și
depășind muscularis mucosa.
 Clasificarea formelor de
ulcer:
ulcer asociat cu Helicobacter pylori
(75% din ulcerul gastric și 90% din
ulcerul duodenal)
ulcer asociat cu consumul de AINS
(antiinflamatoare nesteroidiene)
ulcer de stress.
 Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul clinic se bazează pe
anamneză:
durerea (caracterul, sediul, debutul,
evoluția)
fenomene însoțitoare
consum de AINS.
Confirmarea suspiciunii clinice de
ulcer gastric se efectuează prin
mijloace paraclinice.
 Examenul clinic
Cel mai frecvent simptom al ulcerului gastric
este durerea epigastrică, ce este mai puțin tipică față de
cea din ulcerul duodenal. Debutul durerii este la 30-60
minute postprandial, iar durerea poate să nu fie calmată
de ingestia alimentară și chiar să se accentueze
postprandial. Sediul durerii este în epigastrul mediu și
iradiază către hipocondrul stâng. 
Alte simptome însoțitoare ale durerii abdominale
sunt greața și vărsătura, care apar în ulcerul gastric chiar
fără obstrucție la evacuarea gastrică (spre deosebire de
ulcerul duodenal).
Anorexia, însoțită de scădere ponderală este mult mai
frecventă la bolnavii cu ulcer gastric, din cauza
anxxietății acestora față de durerea provocată sau
accentuată de alimentație.
 Examen obiectiv
Examenul obiectiv poate decela:
facies ulceros - supt, cu pomeții proeminenți
la palparea abdomenului, durere pe linia
xifoombilicală, la 2-3 cm deasupra ombilicului
Se mai pot decela semne și simptome care
sugerează o complicație, cum ar fi: 
hemoragia digestivă, care este destul de frecventă în
ulcerul gastric (la circa 25% dintre pacienți)
perforația gastrică (apare mai rar decât hemoragia)
obstrucția evacuării gastrice apare în ulcerele cu
localizare pilorică.
 Investigații paraclinice
Electrocardiogramă
MRF
Ecografie abdominală
Radioscopie gastro-duodenală
Endoscopia digestivă superioară - introducerea și
extinderea endoscopiei au vizat în primul rând
diagnosticarea ulcerului. Endoscopia este o metodă
care permite vizionarea directă a diferitelor zone
interioare ale corpului. Se folosește pentru
diagnostic și, uneori, în scop terapeutic.
 Investigații de laborator
Hemoleucogramă Proteinogramă:
VSH Proteine totale
Uree sangvină Albumine

Glicemie Globuline
Raport A/G
Fosfataza alcalină
TGO Electroforeza:
Globuline α1
TGP
Globuline α2
Creatinina
Globuline β
Bilirubinemie
Globuline γ
Examen sumar de urină
 Tratamentul ulcerului gastric
Tratamentul are ca obiective:
- ameliorarea durerii
- vindecarea ulcerului
- prevenirea recidivelor
- prevenirea complicațiilor
- tratamentul complicațiilor
 Tratamentul ulcerului gastric

Regim de viață și igienico-dietetic:

renunțarea la fumat
reducerea consumului de alcool
interzicerea AINS sau asocierea acestora cu
administrarea de prostaglandine
dieta va exclude alimentele care produc
dureri:
condimente, acrituri.
Tratamentul ulcerului gastric
Tratamentul medical - se utilizează aceleași clase de
medicamente ca și în cazul ulcerului duodenal,
punându-se accent pe tratamentul concomitent al
infecției cu H.pylori, dacă aceasta există. În
tratamentul ulcerului gastric cu H.pylori pozitiv se
începe cu scheme duale (două medicamente
asociate): Omeprazol+Amoxicilină 1,5 g x 2/zi,
Omeprazol+Tetraciclină 1,5 g x 2/zi, Anti
H2+Amoxicilină. Tratamentul antisecretor și cel
antibacterian se încep simultan, cel antimicrobian
întrerupându-se după 7 zile, iar cel antisecretor
continuând încă 3 săptămâni.
 Tratamentul ulcerului gastric
 Tratamentul chirurgical – are ca
Se utilizează rezecția mai
indicații:
 lipsa de răspuns la tratamentul mult sau mai puțin
medical aplicat corect timp de 6- extinsă, la care se adaugă: 
8 săptămâni; vagotomie (in ulcere
 reapariția ulcerului în timpul
prepilorice cu
tratamentului de întreținere;
 suspiciune de malignitate din
hiperaciditate)
cauza modificării simptomelor sutura perforației
sau ca urmare a examenului injectări hemostatice
endoscopic și histologic;
 apariția complicațiilor -
gastroenteroanastomo-
hemoragie, perforație, ză asociată cu vagotomie
penetrare, scleroză (la tineri este folosită mai
periulceroasă sau frecvent "ansa în Y" -
mediogastrică;
 malignizare.
gastrojejunoanastomoza
a la Roux).
 Etapele procesului de nursing
 Culegerea datelor
 Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de
nursing
 Planificarea îngrijirilor
 Implementarea
 Evaluarea

După VIRGINIA HENDERSON, nurssing-ul înseamnă:

 „Să ajuţi individul sănătos sau bolnav să-şi afle calea spre sănătate
sau recuperare, folosindu-şi fiecare activitate pentru a promova sau
recupera sănătatea, cu condiţia ca aceasta să aibe tăria, voinţa sau
cunoaşterea încât să-şi poarte de grijă singur, cât mai curând posibil”.
 „Funcţia unică a sorei medicale este de a asista individul sănătos sau
bolnav în efectuarea acelor activitaţi care contribuie la însănătoşirea
acestuia (sau la o moarte uşoară), activităţi pe care individul le-ar face
fără ajutor, dacă ar avea puterea, voinţa sau cunoştinţele necesare”.
 Caz clinic
CULEGEREA DATELOR
1. Date de identificare
Nume şi prenume : S. D.
Domiciliul : Alba Iulia
Vârsta : 59 ani
Sex : masculin
Ocupaţia : pensionar
Starea civilă : casatorit
Naţionalitate : română
Religia : ortodoxă
2. Date despre spitalizare
Data internării : 21. 03. 2018.
Data externării : 27. 03. 2018.
3. Probleme la internare
 dureri colicative în regiunea
epigastrică
 greaţă, vărsături alimentare  şi
bilioase postprandiale tardive~200ml
 Pirozis
 astenie fizico-psihică progresivă
 transpiraţii abundente şi reci
 cefalee, ameţeli
 Insomnia
 anxietate moderată
4. Diagnostic medical
Diagnosticul la internare
Ulcer duodenal cronic în puseu
acut dureros, cu nişă
Diagnostic la externare
Ulcer duodenal cronic cu nişă
 Anameza asistentei medicale
Pacienta se prezintă la serviciul de urgență acuzând:
dureri colicative în regiunea epigastrică
greaţă
vărsături alimentare şi bilioase postprandiale
tardive~200ml
Pirozis
astenie fizico-psihică progresivă
transpiraţii abundente şi reci
Cefalee
Ameţeli
Insomnie
anxietate moderată
 Nevoia de a bea și a mânca

Ziua 1 de internare Diagnostic de nursing

Surse de dificultate Dificultatea pacientului
durere de a bea și mânca din
Manifestări de cauza durerii
dependență manifestată prin
grețuri
grețuri și vărsături
vărsături
 Nevoia de a bea și a mânca

Obiectivele îngrijirii
Pacientul să nu mai prezinte grețuri și vărsături
 Intervențiile asistentei medicale
Autonome
Calculez necesarul de calorii pe 24h, în funcție de activitate și
vârstă
Asigur echilibru între elementele energetice și cele
neenergetice (apă, vitamine, săruri)
Cercetez gusturile și deprinderile alimentare ale pacientului
Aleg alimentele ținând seama de preferințele, deprinderile și
nevoile pacientului
Înlocuiesc, la nevoie un aliment cu altul conform echivalențelor
cantitative și calitative ale principiilor alimentare
Servesc pacientul la pat, la ore fixe, cu porții mici și prezentate
cât mai atractiv
 Intervențiile asistentei medicale
Delegate
Administrez, la indicația medicului:
 Metoclopramid – fiole

1-0-0 im
 Scobutil - 1fiolă (1f=1ml)
 Papaverină - 1f (1f=1ml)
 Algocalmin - 1f (1f=2ml)

 Zantac - 3f (1f=2ml) - 1f / 7:15:20

 hidratez pacienta cu soluții perfuzabile
 G 5% - 500 ml

1-0-0
 Nevoia de a bea și a mânca

Evaluare
Pacientul prezintă în continuare grețuri.
 Nevoia de a bea și a mânca
Ziua a 4-a de internare
Surse de dificultate Diagnostic de nursing
durerea Dificultatea
Manifestări de pacientului de a bea și
dependență mânca din cauza
Grețuri durerii manifestată
Vărsături prin grețuri și
vărsături
 Nevoia de a bea și a mânca

Obiectivele îngrijirii
Pacientul să nu mai prezinte grețuri și vărsături
 Intervențiile asistentei medicale

Autonome
aerisesc salonul înaintea fiecărei mese
prezint meniul atractiv pe o tavă protejată cu un
şervet curat
ajut pacientul să adopte o poziţie comodă cu
partea cefalică a patului ridicată
 regimul alimentar este un regim etapizat,
bolnavul primeşte supe de orez strecurate, supe
mucilaginoase, preparate cu lapte şi unt, griş,
fulgi de orez, ouă fierte moi
 Intervențiile asistentei medicale

Delegate
administrez în rol delegat medicaţia prescrisă în
raport cu orarul meselor:
Antiemetice – înainte de mese
Fermenţi digestivi – în timpul mesei
Restul medicaţiei – post alimentar
 Nevoia de a bea și a mânca

Evaluare
Pacientul prezintă stare generală ameliorată.
 Concluzii
Studiul realizat şi prezentat în această lucrare
aduce clarificări legate de tehnicile şi practica
îngrijirii bolnavilor de ulcer gastro-duodenal,
fiindu-mi de un real folos în activitatea
desfăşurată. De asemenea, impactul fizic şi psihic
al acestei boli, precum şi necesitatea formării
unor deprinderi igieno-dietetice adecvate ale
bolnavilor, m-au determinat să analizez, să
studiez şi să aprofundez cunoştinţele legate de
aceasta, pentru o mai bună educare a bolnavilor
aflaţi în tratament şi sub îngrijirea mea.
Vă mulțumesc!