ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

IN INGRIJIREA PACIENTULUI
CU INFARCT MIOCARDIC
ACUT

Absolvent- BUZGARIU MADALINA ELENA

 Motivatie

• Infarctul miocardic acut este o boala a carei

frecventa este in crestere si afecteaza din ce in
ce mai multe persoane tinere.Avand in vedere
ca este o urgenta medico-chirurgicala am vrut
sa cunosc cat mai multe lucruri despre
cauze,simptomatologie,etiopatogenie,tratament
si mai ales profilaxia IMA.
 Definitie
• Infarctul miocardic este o necroză de
diferite întinderi a unei porțiuni din
miocard, provocată de oprirea sau
reducerea masivă sau bruscă a fluxului
sanguin, la nivelul uneia din cele două
artere coronare, sau a uneia din ramurile
principale ale acestora, care irigă
miocardul.
 Simptomatologie
• Durerea – este simptomul principal care sugerează existenţa unui IMA.
Este o durere de tip anginos care de obicei este intensă, prelungită
(poate dura de la mai puţin de jumătate de oră la câteva ore) şi nu
cedează la nitroglicerină şi determină agitaţia bolnavului. Intensitatea
durerii este variabilă, de la o simplă jenă până la insuportabilă.Sediul
durerii este retrosternal. Uneori durerea are sediu in epigastru, în partea
superioară a acestuia. Durerea este însoţită de: anxietate extremă,
senzaţie de moarte iminentă, greaţă, vărsături, mai rar diaree, distensia
abdominală, senzaţia de plenitudine epigastrică, transpirații reci,
adinamie, astenie, ameţeli.
• Scăderea tensiunii arteriale – este o manifestare frecventă a
IMA.Frecvent se constată hipotensiune arterială şi uneori şoc cardiogen,
la început compensat caracterizat prin: tahicardie, cianoză unghială,
oligurie iar mai târziu caracterizat prin: prăbuşirea tensiunii arteriale, puls
slab, apatie, anurie.
• Creşterea temperaturii – este a treia manifestare frecventă a IMA şi
apare la 12-24 ore de la apariţia durerii. De regulă creşterea este
moderată, în jur de 38ºC, dar poate exista uneori o stare subfebrilă sau
o febră pronunţată peste 39ºC.
 Diagnostic pozitiv
• Diagnosticarea infarctului miocardic se bazează pe
trepiedul bine cunoscut: durere retrosternală, modificări
EKG, modificări enzimatice.
• Diagnosticul clinic evidenţiază: durerea precordială sau
retrosternală de origine ischemică, hipotensiunea
arterială.
• Modificările EKG evidenţiază semne de leziune:
ischemie sau necroză
• Modificările enzimatice: enzime miocardice crescute.
• Diagnosticul de infarct miocardic este sigur când două
din cele trei elemente sunt prezente şi când durerea este
tipică chiar dacă celelalte două elemente sunt absente.
 Tratament
• 1.Calmarea durerii toracice
• Oxigenoterapie pe mască;
• Analgezice i.v.: analgezice uzuale sau opiacee;
• Nitroglicerină (s.l. sau p.e.v. – dacă nu există hipotensiune arterială)

• 2.Reperfuzia miocardică: Realizabilă cu maximă eficacitate în primele

6 ore, maxim 12 ore de la debut.
• Tromboliza sistemică (streptokinază sau alteplază);
• Angioplastie coronariană percutană transluminală (dacă există
contraindicaţii pentru tromboliză sau în cazul eşecului acesteia).

• 3.Evitarea retrombozării:
• Tratament antiagregant plachetar;
• Tratament anticoagulant (heparinoterapie).
• Supravegherea pacientului şi tratamentul prompt al oricărei complicaţii.
 Studiu de caz
• Plan de îngrijire.

• 1. Date de identificare:
• Nume: R., Prenume: S., Vârsta: 63 ani
• Sex: Masculin
• Comportamente: fumător, consumător moderat cafea si băuturi alcoolice
2. Istoricul bolii:
• Pacient cunoscut cu HTA de mai bine de 3 ani, cu tratament neglijat, cu durere
violent retrosternală cu iradiere in membrul superior stâng, cu durată prelungită până la 20-30
minute, care nu cedează la nitroglicerină.
• Pacientul este transportat de urgenţă la UPU.

3. Diagnostic clinic: I.M.A. INFERIOR

• 4. Anamneza asistentei medicale:

• La examenul obiectiv pacientul prezenta: inapetenţă, starea generală alterată din
cauza durerii retrosternale, dispneei şi a anxietăţii, tegumente umede şi palide, conştient, căile
respiratorii superioare libere, voce clară, torace normal conformat, mucoasele puţin cianotice.
• Diagnostic de nursing

• Alterarea nevoii de a respira şi a avea o bună

circulaţie datorată dispneei, H.T.A., manifestată
prin anxietate, tegumente cianotice şi tahicardie.

• Obiectivele îngrijirii

• Pacientul să nu mai acuze dureri precordiale, să

respire normal şi să aibă o circulaţie bună.

•  
 Interventii autonome
• instalez sonda nazală pentru oxigenoterapie

• asigur condiţii optime de microclimat,

• temperatură 20-22° C constantă, atmosferă
• umidifiată, camera curată, liniştită, fără curenţi
de aer;

• asigur o poziţie confortabilă pacientului,

• cum ar fi poziţia şezândă sau semişezândă,
poziţie care să-i favorizeze respiraţia;

• recomand pacientului repaus vocal şi favorizez

modalităţi de comunicare non-verbală;
 Interventii delegate
• La indicaţia medicului
recoltez sânge pentru
analize de laborator
• pregătesc pacientul pentru:
examene radiologice,EKG;
• Administrez medicatie
antialgica
 Evaluare
• pacientul se simte mai confortabil şi respiră
mult mai bine în poziţia instituită;R=19
resp/minut
• valorile tensiunii arteriale si ale pulsului se
apropie de normal.
• Tegumente normal colorate,fara cianoza