INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS

CAPITOLUL I

Notiuni de anatomie si fiziologie

Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut

1)Definitie

2)Etiologie

3)Patologie

4)Simptomatologie

5)Pronostic

6)Tratament

CAPITOLUL II

Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si

efectuarea tehnicilor impuse de infarctul miocardic acut

1)Internarea bolnavului

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare

3)Asigurarea igienei generale

4)Supravegherea functiilor vitale

5)Alimentatia bolnavului

6)Tratamentul medicamentos al bolnavului

7)Preagatirea,asistarea si efectuarea recoltarilor de produse

 bacteriologice si patologice

8)Educatia pentru sanatate a bolnavului

*Profilaxia bolii

*Externarea bolnavului

CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire

CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare

Concluzii generale asupra lucrarii

Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII

Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in

crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere.Avand in vedere ca este o
urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre
cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales profilaxia
IMA.Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat,evitand fumatul si alcoolul se
pot preveni bolile cardiovasculare.
 CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii

Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a carui

functionare asigura circulatia sangelui,a limfei,a lichidului interstitial.

Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii si
doua ventricule.Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular.

Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de

pericard.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima. Peretele inimii este
format din miocard si endocard.

7
 Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din
fibre musculare striate cu caractere speciale.Miocardul atriilor este relativ
subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia
sangelui.In peretii ventriculelor,care sunt mai grosi,fibrele au o dispozitie mai
complexa.

Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile

inimii,prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vase
sanguine.

Vascularizatia inimii

Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara

stanga si artera coronara dreapta.

Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a
peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte
din peretele ventriculului drept.

Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii
drepte,o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang.

Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele
in atriul drept.Prin venele coronare ,sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte a
sangelui care circula prin inima.

Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni

limfatici.

8
Prezentarea teoretica a bolii

Infarct miocardic acut

1.Definitie

Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in

miocard,produsa prin obliterare unei ramuri coronariene.

2.Etiologie

A.Factori determinanti

In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza

coronariana.

5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai frecvente amintim:

a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice

 Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu
 Ingrosare parietala:amiloidoza,mucopolizaharidoze,consum de
contraceptive,fibroza dupa iradiere.

 Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva

b)Embolii coronariene: endocardita bacteriana subacuta, prolaps de valva mitrala,

mixom atrial, embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.

c)Traumatisme:disectie de aorta,plagi penetrante,disectie in timpul angioplastiei si

coronarografiei.
d)Anomalii congenitale coronariene

e)Tromboze coronariene "in situ":trombocitoza,coagulare intravasculara

diseminata.

f)Spasme coronariene

g)Disproportie cerere-oferta

 Stenoza aortica,cord hipertensiv,cardiomiopatia hipertrofica

obstructiva,insuficienta aortica
 Tireotoxicoza,feocromocitom

 Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.

Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina

instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.

B.Factori favorizanti

Factori care cresc alura ventriculara:stress,frig,efort fizic,efort

digestiv,consum de droguri.

Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice.

Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul

interventiilor pe cord,sau proceduri de cardiologie invaziva.

In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c

rebral,pneumonii severe la varstnici,tromboembolii pulmonare.

In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.

 Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in
perioada de hipercatecolaminemie motivata.

3.Patogenie

In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie

coronariana durabila,printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din
czuri.

4.Tablou clinic

Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o
explicatie imediata.

Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul

sau membrul superior stang(pe marginea cubitala),in ambii umeri,in ambele
brate,ambele coate,mandibula,interscapulovertebral,epigastrica.

Caracterul durerii este de apasare,constrictie,strivire,arsura,iar intensitatea este

foarte mare,adesea de nesuportat.

Durata de obicei este de peste 30 minute,poate dura ore,de regula dispare dupa
12-24 ore dupa definitivarea necrozei.Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din
pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet zaharat,la femei sau
la varstnici).

Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati,nu cedeaza

la analgetice uzuale sau in repaus.

Fenomenele asociate durerii sunt anxietate,neliniste,paloare,dispnee,

palpitatii,transpiratii profunde,greturi si varsaturi.

 Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala.

Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi,varsaturi(prin reflex

vagal),diaree,sughit prin iritarea nervului frenic.

Alte manifestari:

 Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa;

 Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii;

 Manifestari neurologice reprezentate de sincope;

 Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele simptome

ale unui infarct indolor;

 Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10 zile.

Semne generale

 Anxietate,agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice);

 Paloare,transpiratii,extremitati reci.

Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de

manifestarile sistemului nervos vegetativ.

La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele

necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta
vegetativa.

5.Tratament

Obiectivele tratamentului

 Prevenirea extinderii necrozei ;

  Limitarea intinderii necrozei;

 Restabilirea fluxului coronarian;

 Tratamenul complicatiilor;

 Reabilitarea bolnavului.

Masuri generale

 Oxigenoterapie,repus;
 Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin;

 Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15

minute;

 Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%;

 Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta);

 Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.

Mijloace de tratament

 Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral

dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat)

 Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune

importanta

 Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica,tratamentul

nu poate fi repetat sub 1 an.

 Urokinaza
  Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu
Heparina.

 Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la

debut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Se
utilizeaza Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.

Tratamentul cronic

In mod obligatoriu ,supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin

coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aorto-
coronarian sau angioplastie transluminala percutana,cu instalarea unui stent.

Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar

hipolipidic,fractionat in 5-6 mese pe zilnice,mentinerea greutatii corporale
optime,combaterea constipatiei,suprimarea fumatului,evitarea stresului.In paralel se
va aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.

Mobilizarea bolnavului

 Repaus absolut la pat in prima saptamana.

 Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia
simptomelor si de prezenta complicatiilor.

 Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii,incepand

chiar din primele zile ,se pot face miscari pasive ale degetelor de la
maini si picioare.
  Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat,miscari acive ale
membrelor.

 Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea

patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al
tensiunii arteriale,initial in prezenta medicului.

CAPITOLUL II

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII

PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE
AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului,el se

desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este
nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare.

Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim contact este

hotarator pentru castigarea increderii bolnavului,factor indispensabil pentru
asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire,in vederea
recastigarii sanatatii celui internat.
 Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca
colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru
a-l vindeca.

Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de trimitere.Vor fi luati in

evidenta la serviciul de primire ,vor fi trecuti in registrul de internari,li se
intocmeste foaia de observatie clinica cu datele de identitate.La serviciul de primire
se pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe
baza de bon.

Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna ,terapie

intensiva sau cardiologie.

2.2Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este vindecarea.Pentru a

realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de
aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente
nocive ale mediului inconjurator.

Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de

liniste,salon bine incalzit,ingrijit si aerisit.

Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat,este bine ca
paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.Se
vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra
sistemului nervos.

Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca

bolnavului emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia
scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic important.Conditiile create in
spital trebuie sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit.

Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent,indiferen de

solicitari,fara insa sa deranjeze odihna acestuia.

Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate

ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului.Foile de observatie
si de temperatura nu vor fi tinute in saloane.

Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu,precum si

vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o
comportare modesta,linistita pe sectie.

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului

de vindecare.

A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate

pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata
indeplini functiile.

Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.Acesta

se curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange,alimente,secretii din
timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa
pentru a evita escarele.Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate
de cate ori este nevoie.
 Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu un prosop
uscat regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca
bolnavul,in primele zile fara sa fie ridicat.

Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului

cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,microbi
care adera la piele.

Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte

urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de
raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in
timp util,sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti
bolnavul de alte suferinte si oboseala,sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un
paravan fata de cei din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse
escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora.

Observarea pozitiei pacientului in pat

Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat in

prima saptamana este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de
evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca bolnavul nu are
dureri,febra sau alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar
miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.Durata repausului la pat in
pozitie semisezanda este 2-3 saptamani.

Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului

Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea

in fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in
prezenta medicului.
 Captarea eliminarilor

Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara sa fie

ridicat din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune,volumul de
urina in 24 ore si caracterele calitative ale urinii.Constipatia trebuie combatuta cu
ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative usoare.

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea

permanenta in primele zile a electrocardiogramei,a tensiunii arteriale si a ritmului
cardiac.

In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de

monitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale,frecventei
pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in functie de starea
bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori
este indicat de medic.

Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau

maxime variaza intre 120-140mmHg,iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime
intre 70-80mmHg.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul
tensiometrului.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare rosie,pentru
fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.
 In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva
ore,precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand tensiunea arteriala
scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent.

Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se obtine

prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de
temperatura cu un creion rosu,o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.

Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-

100 pulsatii/min.

Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18

respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.

Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare

linie orizontala considerandu-se o respiratie/min.

Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa.

Temperatura-are valori normale intre 36-37°C,se masoara cu termometrul

in axila,cel mai frecvent.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion
albastru,pentru fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad.

Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5°C,datorita

substantelor piretogene produse in focarul de necroza.

2.5.Alimentarea bolnavului

Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor

fractionate.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit
dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea
medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in
sala de mese.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi
alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri
de fructe,oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau
intarzie tranzitul intestinal.Se interzice total fumatul.

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece

intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.

Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi

medicamentale se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri de
urgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este
Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la
pat,combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.

Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular,eventual

intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.

Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau

intramuscular eventual intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub controlul
respiratiei.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei
pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular,eventual
0,5mg intravenos poate preveni aceste fenomene.

Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.

Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care

are proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida
150000 UI in 45 minute.
 Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000
UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent e administreaza
Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.

In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi

Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.

Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se

face cu perfuziide Glucoza 5%,Dextran.

Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic,200mg

intramuscular sau intravenos.

Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la nevoie se

face oxigenoterapie.

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange pentru probe

de laborator indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leu- cocite,VSH,colesterol,acid
uric,transaminaze.

Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la

nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin
inteparea pulpei degetului.

Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de sodiu 3,8%

si 4,5 ml de sange.Valorile normale sunt 200-400 mg%.La bolnavii cu IMA
fibrinogenul este crescut.
 Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu
degetului.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm³.Bolnavii cu IMA prezinta
leucocitoza cu valori intre 10000-15000mm³.

Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de

sodiu.Valoarea normala este de 80-120g%.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie
in primele 24-48 ore.

Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o seringa de 2

ml care contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorile normale sunt 1-10mm/1h,7-
15/2h,la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari.In IMA,VSH-ul este crescut.

Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile

normale sunt intre 180-280 g %.In cazul bolnavilor cu IMA,colesterolul nu prezinta
modificari.

Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile

normale sunt intre 3-5 mg%.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor
cu IMA.

Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange.Valorile

normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta
25-40 UI.

Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate,iar eprubetele vor fi

insotite de un buletin de analize care contine numele bolnavului,numarul salonului
si al patului,diagnosticul clinic,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii si
numele celui care a efectuat recoltarea.

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

 Electrocardiograma EKG

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice

din cursul unui ciclu cardiac.

Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.

Electocardiograma se inscrie grafic pe o banda de hartie sub forma unor

succesiuni de unde care corespund fazelor unui ciclu cardiac.Undele sunt notate
conventional cu litere: P, Q, R, S, T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de
zero potential.Undele de deasupra acestei linii sunt pozitive iar cel dedesubt sunt
negative.
 Unda P si segmentul PQ reprezinta activitatea electrica atriala.Undele Q, R, S
(complexul QRS), segmentul ST si unda T reprezinta rezultanta electrica a
activitatii ventriculare.Unda R reprezinta sistola ventriculara, corespunde
zgomotului I sistolic, iar unda T diastola si zgomotul II.

Analiza sensului, amplitudinii, formei, duratei precum si a intervalelor dintre

ele furnizeaza date importante pentru diagnostic si pentru stabilirea tratamentului.

Pregatirea bolnavului

Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta

bolnavul cu caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul
de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor pe bolnav

Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub

placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit,o
lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4
electrozi pe membre si 6 precordial.

Montarea electrozilor pe membre

Rosu la mana dreapta

Galben la mana stanga

Verde la piciorul stang

Negru la piciorul drept

Montarea electrozilor precordial

V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului

V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului

V3-Spatiul intre V2 si V4

V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara

V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga

V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
 Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod
conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0
potential.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.

In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand

cele mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut,ele
exprimand necroza,undele R sunt mai putin ample,iar modificarile undei T reflecta
notiunea EKG de ischemie.

2.9.Educatie pentru sanatate

Profilaxia IMA

La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:

 Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.

 Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fara
sare,glucide,hidrocarbonate si fractionat 5-6 mese pe zi.

 Se va reduce consumul de cafea.

 Se va evita fumatul si alcoolul.

 Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare

a medicamentelor.

 Sa practice sporturi usoare.

 Sa aiba un program rational de munca si viata.

 Sa se prezinte la controale periodice.

2.10.Externarea bolnavului.

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.

Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la

dispozitia medicului de salon,in vederea formularii epicrizei.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea asigura

alimentatia pana in ultimul moment.

Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.Pe

baza acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.

Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite

de la medic cuprinse in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea
lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului
de catre asistenta.
 CAPITOLUL III

PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

PLAN DE INGRIJIRE I

Culegerea datelor

Nume:T

Prenume:R
Varsta:68 ani

Sex:masculin

Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Tg-Mures

Profesia:pensionar

Anamneza medicala

Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA

mama-sanatoasa

-personale-HTA ,gastrita cronica

Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior

Istoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament neglijat,cu

antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,in timpul unui stress
emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang
prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata cu
anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de
urgenta.

Motivele internarii

-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire

-transpiratii reci
 -dispnee

-iradierea durerii in membrul superior stang

Problemele pacientului

-dificultate in a respira

-circulatie deficitara

-deficit de volum lichidian

-dificultate in a se odihni

-alterarea integritatii fizice si psihice

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Dificultate in a respira Pacientul sa prezinte Pentru ca pacientul sa respire liber pe In urma interventii
datorita durerii si o respiratie cu nas voi umezi aerul din salon pacientul respira m
anxietatii manifestat prin frecventa normala. usor,dispneea se
dispnee,bradi- administrez oxigen pe masca,bron- reduce.
hodilatatoare si antialgice la indicatia
pnee si hipoventilatie. medicului,a-sigur pozitia
semisezanda
2.Circulatie deficitara Pacientul sa prezinte Masor si notez zilnic in foaia de In urma interventii
datorita alterarii un ritm cardiac in temperatura T.A.,pulsul, pacientul prezinta u
muschiului cardiac si limite normale. ritm cardiac norma
pere- respiratia, tegumente normal
colorate.
tilor arteriali temperatura,diureza,scaunul.Efectuez
masaj si miscari pasive si active ale
manifestat prin membrelor.Administrez medicatia
bradicardie si tegumente indicata de medic si urmaresc efectul
usor cianotice. acesteia.
3.Deficit de volum Pacientul sa fie Supraveghez Pacintul este echili
lichidian datorita echilibrat volemic in pulsul,T.A.,apetitul,semnele de volemic,nu prezint
transpiratiilor reci decurs de 2-3 zile. deshidratare,scaunul,greutatatea semne de deshidrat
manifestat prin corporala.Fac bilantul zilnic intre
adinamie,neli- lichidele ingerate si cele
eliminate.Administrez pe cale
niste. parenterala solutii perfuzabile
prescrise de medic.
4.Dificultate in a se Pacientul sa aiba un Respect orele de somn ale Pacientul prezinta
 odihni datorita somn odihnitor din bolnavului,aerisesc salonul,asigur o somn odihnitor.
anxietatii,durerii si punct de vedere temperatura adecvata,admi-
dispneei manifestata prin calitativ si cantitativ.
insomnie. nistrez la indicatia medicului
somnifere.
5.Alterarea integritatii Pacientul sa-si Voi schimba pozitia bolnavului in Pacientul prezinta
fizice si psihice datorita recapete indepen- pat la fiecare 2 ore.Efectuez masaj pe stare buna si
efectului bolii regiunile predispuse la colaboreaza activ.N
manifestata prin denta de miscare,in- escare.Linistesc bonavul cu privire la prezinta escare de
durere,limita- starea sa. decubit,se deplasea
credere in personalul fara ajutor.
rea miscarilor, medical.Sa nu
prezinte
frica.
escare de decubit.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data T.A Puls Resp. Diureza Scaun

TC
2007
16.05 160/120 85 19 36,6 1250 ml
N
82 17 36,8
17.05 150/100 78 17 37,7 1300 N
79 16 37 ml
18.05 140/80 74 18 36,9 1350 N
73 17 36,8 ml
19.05 110/70 73 17 36,9 1450 N
70 17 37 ml
20.O5 115/70 69 18 36,6 1400 ml N
69 18 36,8

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na VSH=4/12mm VSH=1-10mm/h
3,8%,se aspira sange
pana la 2 ml. 7-15mm/h
Leucocite Inteparea pulpei L=10000mmc L=4200-8000
degetului.Se recolteaza 2
Hemoglobina ml sange pe cristale de Hgb=13% Hgb=14-16g%
EDTA.
Trombocite T=21500 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=42% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8% F=180mg% F=200-400mg%
si 4,5 ml sange
Glicemie 2 ml sange pe florura de G=130mg% G=80-120mg%
Na 4 mg
Uree 5-10 ml sange,punctie U=80 mg% U=20-40mg%
venoasa
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%

Acid uric A.U=1-2mg% A.U=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange,punctie 260mg 180-280mg%
venoasa
Examen sumar de urina Recipiente sterile,din Normal
jetul mijlociu.
Enzime 5-10 ml,punctie venoasa TGO=25U/L TGO=2-20U/L
TGP=13,5U/L TGP=2-16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

16.05 In primele 24-48h regimul
este strict:sucuri de
fructe,ceaiuri 1000-1500ml
17.05 Ceaiuri,compoturi,supe,lapte,
Sucuri de fructe,oua
moi,pireuri.
18.05 In plus paine cu unt
19.05 Lactate
Alimente
hipercalorice,alimente care
contin NaCl
Grasimi,prajeli,varza,fainoase
in cantitate mare
Alimente care contin NaCl
Alimente hipercalorice.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Data Medicamente Mod de administrare

16.05 Dipiridamol 3*1 tb/oral

Diazepam 1tb seara/oral

Mialgin 2ml iv

Heparina 1300 UI/H

17.05 Aspirina ½ oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

18.05 Betaloc 100 mg
 Aspirina ½ oral

Trombostop 0-0-2 oral

Nifedipin 2*1 oral

19.05 Captopril 10mg oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

20.05 Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

INVESTIGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatire pt examen Ingrijiri dupa examen

16.05 EKG Bolnavul va fi asezat in decubit Nu necesita ingrijiri
dorsal,isi va relaxa musculatura. speciale.

Montarea electrozilor:

-pe membre:rosu-mana dreapta

galben-mana stanga

negru-picior drept,verde-picir
stang.

-precordial

VI-sp 4 intercostal drept

V2-sp 4 intercostal stang

V3-intre V2 siV4

V4-sp 5 intercostal,pe linia

medioclaviculara stg

V5-sp 5 intercostal stg pe linia

axilara anterioara
 V6-sp 5 intercostal stg pe linia
axilara mijlocie.
17.05 Rtg toracic
EKG
18.05 EKG
19.05 Rtg toracic
EKG

PLAN DE INGRIJIRE 2

Culegerea datelor

Nume:V

Prenume:A

Sex:M

Varsta:60 ani

Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Grivitei 20.

Profesia:pensionar

Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer

-mama astm bronsic

-personale-neaga

Diagnostic clinic -IMA anterior

Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii cubitale a membrului

superior stg

Istoricul bolii:bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale cu caracter

de apasare,zdrobire.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii bolnavul prezinta stop
cardiorespirator,resuscitat de acestia(IOT,masaj cardiac extern).De mentionat prezenta durerilor
toracice cu caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.

Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

 -anxietate
-alterarea mobilitatii fizice
-disconfort-durere
-dificultate in a se odihni
Diagnostic de ingrijire Obiective
1.Riscul alterarii circulatiei si Pacientul sa fie
respiratiei din cauza echilibrat circulator
complicatiilor bolii manifestate si respirator.
prin dispnee,hipotensiune
arteriala,transpiratii reci.
2.Anxietate din cauza Pacientul sa fie
necunoasterii prognosticului bolii echilibrat psihic,sa
manifestata prin fie informat asupra
ingrijorare ,teama. regimului de viata si
de alimentatie care
trebuie respectat.
3.Disconfort din cauza alterarii Sa se amelioreze
muschiului cardiac manifestat durerile in 2-3 ore de
prin dureri retrosternale fara la admin.medicatiei
cedare la NTG. de urgenta.
4.Alterarea mobilitatii fizice Pacientul sa-si
legate de deficitul motor si recapete indepen-
senzorial manifestata prin
impotenta funcionala. denta de miscare
afectata relativ.
5.Dificultate in a dormi si a se Pacientul sa
odihni datorita durerii,anxietatii, beneficieze de
confort fizic si psihic
sressului manifestat prin pentru a se odihni.
insomnie,oboseala.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE
Data 2007 Puls Resp T.A.
10.04 82 19 145/95
81 20
11.04 80 17 130/80
Interventii Evaluare
Supraveghez Pacientul este echilibrat
T.A.,repiratia,pulsul circulator si respirator.Nu
au aparut complicatii.
temperatura din 2 in 2
ore.Asigur pozitia
semisezanda pt.favorizarea
respiratiei.ef-ectuez EKG.
Educ pacientul sa aiba o Pacientul este echilibrat
viata psihic.
ordonata,echilibrata,port
discutii linistitoare.
Asigur repaus fizic al Durerile se amelioreaza l
bolnavului in perioada administrarea
dureroasa.Administrez medicatiei,dar nu dispare
medicatia indicata de medic. in totalitate.
Asigur pozitia semisezanda Pacientul reuseste sa
in repaus absolut la pat a realizeze obiectivele
bolnavului.Mobilizez impuse devenind mai
pacientul la 2 ore.Efectuez optimist.
masaj al membrelor timp de
10 min.Supraveghez
miscrile active ale
bolnavului.
Se va favoriza odihna din Pacientul prezinta un som
timpul zilei prin creearea odihnitor.
unui climat de liniste.Se vor
administra sedative la
indicatia medicului.
T Diu-reza Scaun
36,6 1000 ml N
36,4
37,5 1100ml N
 18
75 37,2
12.04 76 18 145/95 36,5 950 ml N
73 18 36,8
13.04 72 19 150/95 36,4 1150ml N
65 18 37
14.04 76 18 145/90 36.5 1100ml N
72 17 36,7
15.04 76 17 145/90 36.5 1200ml N
78 18 36.7

EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de VSH=10/23 VSH=1-10/h
Na3,8%,1,6 ml sange
VSH=7-15/2h
Leucocite Inteparea pulpei L=8800 L=4200-8000mmc
degetului,2ml sange
Hemoglobina pe cristale de EDTA Hgb=14g% Hgb=14-16g/ml

Trombocite T=220000 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=45% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5ml citrat de Na F=180MG% F=200-400mg%
3,8%,4,5 ml sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=110mg% G=80-120 mg%
florura de Na
Uree 5-10 ml sange prin U=27mg% U=20-40MG%
punctie venoasa
Acid uric A.U=2,67mg% A.U.=2-6mg%

Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1.2mg%

Enzime 5-10 ml sange prin GOT=52 GOT=2-20 UI
punctie ven.
GPT=31,3 GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR

Perioada Alimente permise Alimente interzise

Primele 24-48 ore Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml Alimente hipersodice si
hipercalo-
 rice
Prima sapt. Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de Fainoase in cantitati
legume,iaurt,budinci,lapte mari,NaCl
A doua sapt. Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu- Vor fi evitate
elimentele care produv
cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata gaze sau intarzie
fiarta,legume cu ulei tranzitul intestinal
A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format din Grasimi,prajeli,varza
55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu
varsta,sexul,gradul de activitate.

INVESTIGATII PARACLINICE

Data 2007 Examene curente Pregatirea pt.examen Ingrijiri dupa examen

10.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri
modul de desfasurare speciale.
RTG toracic a examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se
face in camere
linistite la
20C,bolnav in repaus
20 min.
11-15.04 EKG
RTGtoracic

TRATAMET MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare

10.04 Glucoza 5% 500 ml iv

Xilina 200mg iv

Heparina 140u/h iv

Propranolol 1mg iv

Fortral 30mg iv
11.04 Aspirina 1-1-2 0-1/2-0 tb

Diazepam 0-0-1 tb seara

Propranolol 1mg iv

Trombostop ½-1/2-o tb
12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
13.04 Nifedipin 0-1-1 Tb
 Propranolol
1mg iv
Aspirina
3*1/zi
Dipiridamol
14.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

PLAN DE INGRIJIRE 3

Culegerea datelor

Nume:A

Prenume:S

Sex:M

Varsta:75 ani

Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Ghe.Doja,nr 124.

Profesia:pensionar

Anamneza:

Antecedente heredo-colaterale -mama decedata,Cardiopatie ischemica

-tata decedat ulcer gastric

Antecedente personale-apendicectomie 1965

Diagnostic:IMA anterior,HTA

Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta de urgenta la

clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in membrul superior stang
insotita de dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie,ameteli.

Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg

-dispnee paroxistica

-transpiratii reci

-adinamie
 Problemele pacientului

-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-proces inflamator

-anxietate

-disconfort

-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei Pacientul sa fie Supraveghez Pacientul este
din cauza complicatilor bolii echilibrat circulator temperatura,T.A. echilibrat circulato
manifestata prin dispnee si respirator. si respirator.
paroxistica,hipotensiune arteriala. respiratia,pulsul la intervale
egale de timp.Efectuez
EKG,asigur pozitia
semisezanda pt favorizarea
respiratiei.
2.Anxietate,senzatie de "moarte Pacientul sa prezinte Port discutii linistitoare si Starea generala a
iminenta" din cauza lipsei de cunoastere o stare generala incurajatoare cu bolnavul.il bolnavului s-a
a bolii manifestata prin agitatie si buna. educ cu privire la imbuna-
teama. mentinerea unui mod de
viata sanatos. tatit.
3.Proces inflamator datorita focarului Pacientul sa prezinte Administrez antipiretice: Pacientul nu prezin
de necroza manifestat prin sufebrilitate. o temperatura in modifica-ri ale
parametri normali. paracetamol curbei termice.
4.Disconfort din cauza alterarii Sa se amelioreze Asigur repausul fizic si Durerile se
muschilui cardiac manifestat prin dureri durerile in 2-3 ore de psihic al pacientului in amelioreaza la
precordiale cu caracter constrictiv. la admini- perioada dureroasa.Ad- admini-
strarea trat. de ministrez medicatia indicata strarea medica-
urgenta de medic.Efectuez EKG.
Tiei.
5.Dificultatea in a se odihni din cauza Bolnavul sa declare La indicatia medicului se Pacientul prezinta
durerii,anxietatii,manifestat prin ore de ca are un somn vor administra sedative si somn
odihna insuficiente. odihnitor dupa 2-3 somnifere,se va diminua odihnitor,linistit
zile. anxietatea prin discutii dupa 2 zile.
incurajatoare.se va asigura
confortul de noapte.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 T.A Puls Resp T Diureza Scaun

05.04 130/90 70 20 36,6 1000 N
75 18 36,8
06.04 130/95 60 18 36,9 1200 N
65 19 37

3
07.04 140/95 60 17 36,9 1400 N
68 17 37,1
08.04 145/95 65 17 37,2 1450 N
73 18 37,4
09.04 150/90 75 18 36,9 1500 N
76 19 37

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de 6/14 1/10mm/h
Na3,8%,pe 1,6 ml
sange 7-15mm/2h
Leucocite Inteparea pulpei L=9700mmc L=4200-8000mmc
degetului.se
Hemoglobina recolteaza 2 ml sange Hgb=13g% Hgb=14-16g%
pe cristale de EDTA
Trombocite T=200000 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=39,4% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de F=170mg% F=200-400mg%
Na3,8%,pe 4,5 ml
sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=115mg% G=80-120mg%
florura de Na.
Uree 5-10 ml sange prin U=26mg% U=20-40mg%
punctie venoasa
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%

Acid uric A.U=7,94mg% A.U.=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange punctie 260mg% C=180-280mg%
venoasa
Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015-1025
Enzime 5-10 ml sange punctie TGO=25U/L TGO=2-20 UI
venoasa
TGO23,5U/L TGP=2-16 UI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
05.04 Ceaiuri,compoturi,supe Alimente care contin NaCl,ca
 Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane. sunt solide ca consistenta
09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval Grasimi,prajeli,varza,fainoase
branza topita,mezeluri cantitate mare,alimente hipers
necondimentate:parizer,sunca,carne slaba hipercalorice.
pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

INVESTGATII PARACLINICE.

Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.

O5.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri
modul de desfasurare speciale.
RTG toracica a examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se
face in camere
linistite,la
20C,bolnav in repaus
20 min
O6-09.04 EKG
RTG toracica

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare

05.04 Glucoza 5% 500 ml iv

Propanolol 1mg iv

Xilina 200 mg iv

Heparina 1400 u/h iv

Diazepam 1 tb seara

Mialgin 2 ml iv
06.04 Aspirina 3*1/zi

Dipiridamol 0-0-1 tb

Propanolol 1 mg iv

NTG 0-1-1 S.L

Trombostop 1 tb/zi
07.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
08.04 Acelasi tratament fara Dipiridamol Aceeasi doza
09.04 Propanolol 1mg iv

Aspirina 3*1/zi

Trombostop Nifedipin 1tb/zi

0-1-1 SL

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII

Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a muschiului

cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.Deoarece este o urgenta
necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza prespitaldeosebit de
important in evolutia bolii.

Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca

simptomatologia,etiopatogenia,formele clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice
si de lab,prognosticul.

Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu IMA,interventiile pe

care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii conditiilor de spitalizare,igienei
personale,pozitia pacientului in pat,urmarirea faciesului si a functiilor vegetative,vitale,pregatirea
si efectuarea tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab si investigatii
paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.

Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la spital

acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg,dispnee
paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s-a pus
diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat
durerea si anxietatea se remit,parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se
normalizeaza,starea generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.

Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta tabloul clinic al IMA

complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern se reuseste mentinerea
ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutia este
favorabila fara complicatii.

Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu durere
violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior stg,prelungita cu peste 30 min care nu
cedeaza la NTG sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de IMA
anterior.

BIBLIOGRAFIE

1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medicala 1964

2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Titirca,Editura Medicala,Bucuresti 2002

3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura All,vol,2

4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002