TERENUL CARDIO-VASCULAR LA PACIENȚII CARE

NECESITATĂ TRATAMENTE CHIRURGICALE OMF

•   Terenul bolnavului în Chirurgia OMF reprezintă o totalitate de
factori care oferă  organismului anumite calități prin care
ră spunsurile sale la agenții agresori, îmbracă sau nu caractere
particulare.
•   Terenul cardiovascular ridică nu numai problema unui
diagnostic exact, a investigației și pregă tirilor medicamentoase
preoperatorii, a mă surilor ce trebuiesc luate intra și postoperator,
dar și precizarea unită ții medicale în care se va desfă șura actul
terapeutic și anume în spital sau în condiții de ambulator.
• În luarea unei hotă rîri, medicul se orientează de la caz la caz și
trebuie să aibă în vedere:
- amploarea intervenției de executat;
- afecțiunea cardiovasculară și mă sura în care este sau poate fi
compensată , astfel încît actul operator să se efectueze fără riscuri.

2
 • Cei mai mulți dintre bolnavii cardio-vasculari
TERENUL CARDIO- care se prezintă pentru tratamente de chirurgie
OMF își cunosc boala, sunt investigați,

VASCULAR LA •
diagnosticați, tratați și dispensarizați de
că tre medicul cardiolog.
Cu toate acestea, se consideră prudent și necesar
PACIENȚII CARE ca acești pacienți să fie revă zuți și eventual
reinvestigați de către specialistul cardiolog, chiar
dacă intervenția este minoră .
NECESITATĂ • Ulterior, în colaborare cu chirurgul oro-maxilo-
facial, se stabilește pregă tirea medicamentoasă
TRATAMENTE preoperatorie, tiul de premedicație și anestezie,
momentul și unitatea unde se va desfă șura
tratamentul operator.
CHIRURGICALE OMF

3
 TERENUL CARDIO- • Terenul cardiovascular prezintă
reacțiile organismului modificate,
VASCULAR LA PACIENȚII puterea de apă rare scă zută , mai ales
CARE NECESITATĂ prin tulbură rile de irigație produse
TRATAMENTE de inimă , cortex și rinichi. 
CHIRURGICALE OMF • Existența terenului cardiovascular,
impune medicului prudență în
recomandarea indicației operatorii,
în alegerea anesteziei și a tehnicii cu
cele mai puține riscuri.
• Astă zi se știe cu certitudine că
prezența unei afecțiuni cardio-
vasculare , nu constituie în principiu
o contraindicație chirurgicală , dar cu
condiția de a se pă stra o presiune
arterială și o oxigenare în limite
optime.

4
 BOALA ISCHEMICĂ A CORDULUI
DEFINIȚIE.
•     Cardiopatia ischemică este o boală ce are ca
mecanism fundamental irigarea
nesatisfă că toare a miocardului, consecinţă în
majoritatea cazurilor obstrucţiei arterelor
coronare (99%) prin ateroscleroza
coronariana. 
• ATEROSCLERÓ ZĂ  s.f. (Med.) Boală cronică
degenerativă produsă prin depunerea de
gră simi și colesterol în peretele intern al
arterelor, determinâ nd sclerozarea acestora.
[< fr. athérosclérose].
• Boala coronariană reprezintă aproximativ 1/3
dintre bolile cardiace, mai ales după vîrsta de
45 ani. Denumită și ,,boala secolului''.

5
BOALA ISCHEMICĂ A CORDULUI
FORMELE CLINICE

= Cardiopatie ischemică dureroasă (angina

pectorală stabilă / instabilă ; angina de repaus;
infarctul miocardic acut);
=  Cardiopatie ischemică nedureroasă
(insuficienţa cardiacă ; tulbură ri de ritm şi
conducere de natură ischemică ). 

6
 BOALA ISCHEMICĂ A CORDULUI
FACTORII DE RISC

1.  Hiperlipoproteinemia lipoproteinelor cu
densitate scăzută (LDL);   
2. Hipertensiunea arterială
3. Fumatul
4. Diabetul zaharat
5. Antecedentele familiale
6. Nivel HDL colesterol < 40 mg/dL
7. Vîrsta - prin acumularea de factori odată
cu vîrsta > 45 ani
8. Obezitatea
9. Sexul – bă rbații sunt mai expuși decît
femeile înainte de menopauză .
10. Efortul fizic și intelectual, stresul vieții
moderne.

7
BOALA ISCHEMICĂ A CORDULUI
FIZIOPATOLOGIE

• Ischemia miocardică apare atunci câ nd aportul de

sâ nge oxigenat la miocard este insuficient faţă de
nevoile sale.
• Ischemia poate fi consecinţă  a:
    1. Creşterii nevoii de oxigen (efort) la care debitul
coronarian nu face faţă , nu poate creşte datorită
stenozei semnificative (> 75%) a unei sau mai multor
artere coronare epicardice.
    2. Scă derii bruşte a aportului de oxigen prin
descreşterea bruscă a fluxului coronarian prin
vasoconstrcţie (spasmul arterelor coronare), sau
vasoconstrcţie (spasmul arterelor coronare), sau
tromboză parţială .

8
 BOALA ISCHEMICĂ A CORDULUI
DIAGNOSTIC

• Anamneza relevă principalul element subiectiv: durerea anginoasă tipică:

    1. Sediu: median, retrosternal sau precordial;
    2. Iradiere în membrele superioare (umeri, braţe, antebraţe), gâ t, epigastru,
interscapulovertebral.
    3. Senzaţia încercată – de la simpla strâ ngere la durere puternică ca o gheară (de la simplă
jenă la durere vie).
    4. Fenomene însoţitoare – sudori reci, eructaţii.
    5. Circumstanţe de apariţie – efort fizic, frig, vâ nt, emoţii violente, raport sexual.
    6. Durata – scurtă de 1– 2 minute maxim 5 minute.
    7. Circumstanţe de dispariţie – încetarea efortului şi/sau administrarea de Nitroglicerină .
• Durerea anginoasă atipică :
– sediu – mamar stâ ng, epigastric, posterior.
– durata – prelungită .
– nitrosensibilitatea poate lipsi la coronarienii vechi. Durerea poate lipsi!. 

9
BOALA ISCHEMICĂ A
CORDULUI
DIAGNOSTIC
DIFERENȚIAT

• Boli extracardiace: boli de

esofag, boli vezica biliară ,
sindromul costosternal TIEZE
sindromul, spondiloza
cervicală .
• Boli cardiace: infarct miocardic
acut, disectia de aorta. embolie
pulmonară , pericardită
hipertensiune pulmonară
severă , boli pleurale. 

10
BOALA ISCHEMICĂ A 1. Reconfortul pacientul şi
CORDULUI 2.
explicarea bolii
Corecţia factorilor de risc
TRATAMENT 3. Corecţia patologiilor
asociate
4. Adaptarea activită ţii
pentru reducerea crizelor
5. Tratamentul
medicamentos
== Revascularizare
miocardică prin
angioplastie percutană
transluminală sau
chirurgie coronară (by–
pass). 

11
 Prevenirea apariţiei şi/sau
reducerea ischemiei miocardice
BOALA prin medicamentele antianginoase
ISCHEMICĂ A şi metodele de revascularizare
CORDULUI miocardică .
SCOPUL
TRATAMENTULUI
Prevenirea apariţiei, frâ narea
evoluţiei şi evitarea complicaţiilor
aterosclerozei coronariene. 

12
 ABORDAREA UNUI PACIENT CU CARDIOPATIE ISCHEMICĂ
DUREROASĂ ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC

• La aceşti pacienţi se recomandă :

= evitarea zgomotului, a agitaţiei, a mirosurilor neplăcute, a
manevrelor brutale, dureroase, traumatizante.
= verifică m dacă pacienţii au asupra lor
medicaţia vasodilatatorie coronariană – Nitroglicerină , Nitrit de
amil, Nitroderm, Corinfar;
= premedicaţie: sedative sau tranchilizante minore şi profilactic
Nitroglicerină; (pentru diminuarea stresului emoțional).
= anestezia preferată : anestezie loco-regională fă ră
vasoconstrictor.
• Este bine de știu că unii pacienți pot solicita îngrijiri pentru
dinții de pe hemimandibula stîngă , fiind de fapt vorba de
iradierea tipică a durerii, determinată de criza de ,,angor
pectoris,,.

13
 ABORDAREA UNUI PACIENT CU CARDIOPATIE ISCHEMICĂ
DUREROASĂ ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC
•  La aceşti pacienţi se recomandă :
= consult cardiologic efectuat înaintea intervențiilor chirurgicale de mică amploare.
= mă surarea tensiunii arteriale înaintea începerii tratamentului chirurgical. Se vor reevalua toți
pacienții cu tensiuni arteriale maxime > 150 mmHg indiferent de valorile tensionale obișnuite.
= mă surarea pulsului. Se vor reevalua toți pacienții cu puls > 100/min
= evitarea zgomotului, a agitaţiei, a mirosurilor neplă cute, a manevrelor brutale, dureroase,
traumatizante.
= verifică m dacă pacienţii au asupra lor (accesul rapid la medicația necesară )
medicaţia vasodilatatorie coronariană – Nitroglicerină , Nitrit de amil, Nitroderm, Corinfar;
= premedicaţie: sedative sau tranchilizante minore şi profilactic Nitroglicerină ; (pentru
diminuarea stresului emoțional).
= anestezia preferată : anestezie loco-regională fă ră vasoconstrictor.
= intervențiile chirurgicale de mică amploare se vor efectua în poziție semișezîndă , în cazul
insuficienței cardiace asociate.

14
ABORDAREA UNUI PACIENT CU CARDIOPATIE ISCHEMICĂ
DUREROASĂ ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC

• Dacă angina apare, intervenţia se întrerupe şi se

administrează o nouă doză de nitroglicerină , iar
pacientul se poziţionează în  şezut. O durere
toracică ce durează peste 15-20 minute, nu
cedează după 3 doze de nitroglicerină la
interval de 5 minute, pacientul acuză greaţă,
vomită, apare sincopa are o mare probabilitate
de a fi infact miocardic acut. Până la sosirea
ambulanţei, pacientul va mesteca 300 mg
aspirină.
• Este bine de știu că unii pacienți pot solicita
îngrijiri pentru dinții de pe hemimandibula stîngă ,
fiind de fapt vorba de iradierea tipică a durerii,
determinată de criza de ,,angor pectoris,,.

15
RISCUL INFARCTULUI MIOCARDIC ÎN CHIRURGIA DENTO-
ALVEOLARĂ

16
 RISCUL INFARCTULUI MIOCARDIC ÎN CHIRURGIA DENTO-
ALVEOLARĂ

• Un istoric anterior de infarct miocardic este ușor de evidențiat,

deoarece acești bolnavi în general, sunt urmă riți și dispensarizați în
serviciile de cardiologie. Medicul stomatolog, chirurgul OMF, are
totuși datoria să facă investigații atente cît timp a trecut de la
infarct, ce activită ți și-a permis pacientul, cum le-a suportat, ce
medicație folosește, doza și modul de administrare.
• INFARCTUL DE MIOCARD este o leziune miocardică ireversibilă
ca rezultat al unei ischemii prelungite. 
• Clinic se manifestă prin: durere localizată retrosternal sau
precordial cu iradiere în braţul stâ ng, dispnee, palpitaţii, senzaţie
de greaţă şi vomă . 
• Constituie contraindicaţie pentru orice tratament stomatologic sau
chirurgical dacă a avut loc în mai puţin de 6 luni( infarct miocardic
acut), iar urgenţele chirurgicale se rezolvă numai în condiţii de
spitalizare.
17
 RISCUL INFARCTULUI MIOCARDIC ÎN CHIRURGIA DENTO-
ALVEOLARĂ

• La pacientul cu infarct miocardic cronic( mai mult de 6 luni) se va ţine cont de următoarele:
• avizul cardiologului înaintea procedurilor stomatologice sau chirurgicale;
• medicaţia coronodilatatoare nu va fi întreruptă ;
• se vor evita prâ nzurilor copioase şi stresul în preziua şi ziua intervenţiei;
• premedicaţie sedativă obligatorie cu jumă tate de oră înaintea tratamentului (7,5 mg Midazolam per
os, sau 0,25 mg Alprazolam per os);
• mă surarea tensiunii arteriale înaintea începerii tratamentului chirurgical- stomatologic; 
• anestezie locală prin injecţie după anestezie de contact;
• utilizarea corectivelor vasoconstrictoare este permisa doar în concentraţie de 1:200000, încet, lent,
netraumatizant.
• În sala de intervenție se urmă rește crearea unui confort deosebit, o atmosferă calmă , destinsă ,
relaxantă .

18
 CONCLUZII

• Orice îngrijire stomatologică , chirurgicală orală sau maxilo-facială , trebuie efectuată cu multă grijă și
prudență , iar legile lui Monheim (1981) - valabile perfect și astă zi, trebuie să guverneze tratamentul
pacienților cardio-vasculari.
• Anamneza superficială , examenul clinic general efectuat gră bit, incomplet, incorect, pot să nu sesizeze
suferința cardio-vasculară , iar tratamentul chirurgical – chiar minor, să declanșeze un accident grav.
• Responsabilitatea în toate cazurile aparține medicului care are obligația să examineze și să investigheze
atent pacientul, pentru ca să poată evalua cît mai exact starea aparatului cardiovascular.
• În concluzie, medicul stomatolog trebuie să fie pregă tit în orice moment să trateze un pacient
cu afecţiuni cardiovasculare, înţelegâ nd particularită ţile sale, iar succesul depinde direct de
colaborarea pacient-stomatolog-cardiolog.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. Anestezia loco-regională în medicina dentară , Editura ,,Gr. T. Popa'', U.M.F. Iași 2014.
2. Chirurgia orală și maxilo-facială , Volumul I, Anestezia generală și loco-regională , Maria
VORONEANU,  Editura Cariatide 1994.
3. Urgențe medico-chirurgicale în cabinetul de medicină dentară , Alexandr Bucur, Maria
Voroneanu, Editura Medicală , 2019.
4. Ghid de practică în chirurgia dento-alveolară , Alexandru Bucur, Iulie 2010, București.
5. Chirurgie orală și maxilo-facială , Corneliu Burlibașa, Editura Medicală 2006
6. https://doctoruldedinti.info/tratamentul-stomatologic-al-pacientului-cardiac/
7. https://doctoruldedinti.info/tratamentul-stomatologic-al-pacientului-cardiac/
8. http://www.myshared.ru/slide/1132082/

20
21