ATITUDINEA DE URGENȚĂ ÎN

ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITORIU

COORDONATOR
DR. HORTOPAN RAMONA-CRISTINA
ÎNDRUMĂTOR
AS. MED. CIOCHINĂ MĂDĂLINA-MIRABELA

ABSOLVENT,
MUNTEANU ALEXANDRA
 ATITUDINEA DE URGENȚĂ ÎN
ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITORIU
Cuprins

 ARGUMENT
 CAPITOLUL I – NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
 CAPITOLUL II – ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITORIU
 CAPITOLUL III – PREZENTAREA CAZURILOR
 CONCLUZII
 ANEXE
 BIBLIOGRAFIE
 ATITUDINEA DE URGENȚĂ ÎN ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITORIU

Definitia
Accidentul vascular cerebral se produce atunci când fluxul sangvin către creier este slab
sau întrerupt, iar acest lucru duce la moartea celulelor prin privarea de oxigen.
Țesutul cerebral nu mai primește oxigen și substanțe nutritive, iar celulele cerebrale încep
să moară în decurs de câteva minute.
 Definitia

Accident ischemic tranzitoriu (AIT) – reprezintă accidente vasculare ischemice de amploare mai mică,
ale căror semne și simptome dispar în cel mult 24 de ore. Sunt produse de un embol, un obstacol care
blochează o arteră (de obicei cerebrală), provocând de vascularizație al teritoriului pe care îl irigă.
Atac ischemic tranzitoriu
- Spasm tranzitoriu al unui vas cerebral.
- Dacă simptomele durează mai puțin (câteva ore)
atunci este cunoscut drept accident ischemic tranzitoriu (AIT) .
- Este însă important de știut ca AIT poate reprezenta
un semnal de alarma pentru un viitor AVC complet.
 Manifestari de dependenta
• parestezii ale membrelor inferioare/superioare;
• paralizie a feței;
• tulburări de mers;
• pierderea vederii doar pe o parte;
• tulburări de vorbire (afazia expresivă, afazia receptivă);
• amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării;
• confuzie;
• cefalee bruscă, intensă.
• greață și vărsături
• tulburări de nervi cranieni (nistagmus, vertij, diplopie etc)

 Diagnosticarea se face, de regulă, prin imagistică medicală precum o scanare CT sau scanare RMN
alături de o examinare fizică.
Conduita de urgența în accidentul ischemic tranzitoriu

• Menținerea și monitorizarea funcțiilor vitale;

• Administrarea de oxigen;
• Asigurarea liniei venoase periferice;
• Pacientul trebuie sa fie ridicat la 30 de grade;
• Administrarea fluidelor cu prudența pentru evitarea edemului cerebral;
• Tromboliza (la cei care se pretează pentru acest tip de terapie).
 Tromboliza
 Tromboliza constă în injectarea în perfuzie continuă, timp de o oră, a unei substanţe
fibrinolitice (alteplază), în doza calculată în funcție de greutatea pacientului.
Substanța poate ajuta la dizolvarea cheagului de sânge format și la restabilirea
circulației sanguine, astfel încât țesutul cerebral parțial ischemiat să nu se mai
necrozeze.
 Eficacitatea trombolizei depinde de timpul scurs de la producerea accidentului
vascular cerebral ischemic acut, fiind cu atât mai mare cu cât tratamentul este
efectuat într-un interval de timp mai scurt de la debutul AVC.
 Se va iniţia fibrinoliza intravenoasă dacă intervalul de timp de la debutul AVC până la
momentul administrării este mai mic de 4-5 ore.
 Este recomandat să se facă toate demersurile necesare pentru ca majoritatea
cazurilor să fie tratate într-o fereastră terapeutică de trei ore.
 Interventii nursing
• În cazul în care este necesară intervenția chirurgicală, asistentul medical asistă medicul
și se asigură ca materialele necesare să fie pregătite și sterile; Servește medicul cu cele
necesare, respectând regulile de asepsie;
• Asistentul medical supraveghează starea pacientului, se ocupă de măsurarea și
urmărirea funcțiilor vitale și vegetative și notarea în foaia de temperatură;
• Recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;
administrarea tratamentului medicamentos prescris și supravegherea efectului pentru
prevenirea complicațiilor.
• Asistentul medical asigură suportul funcțiilor vitale ale pacientului și anunță medicul la
orice modificare;
• Se urmărește diureza;
• Se va preveni apariția escarelor;
• Respirația va fi ajutată prin aspirarea secrețiilor;
 Interventii nursing

• Va menține și va corecta echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic prin

perfuzii IV;
• Va combate durerea prin administrarea de sedative la indicația medicului
• Face exerciții pasive ale membrelor paralizate, kinetoterapie, terapie
ocupațională;
• Asigură un regim alimentar bogat în vitamine.
• Efectuează îngrijirile postoperatorii;
• Asigură suport psihologic având în vedere că pacienții rămân, frecvent, cu
dizabilități fizice sau psihice.
 Concluzii
 AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timp si corect se transforma

dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit (infarct cerebral). In functie de vasul afectat,

deci de nivelul circulator de la care nu mai trece sangele, simptomatologia este caracteristica.
 In acest proiect am descris trei cazuri diferite de pacienti cu suferinte ale sistemului nervos.

 Boala are o evolutie diferită pentru fiecare caz in parte, in functie de etiologie, varsta si sexul

pacientului.
 Cei trei pacienti cu suferinte ale sistemului nervos provin din medii diferite.

 Am elaborat planul de îngrijire la pacientii cu accident ischemic tranzitoriu respectând obiectivele

generale ale proiectului. Pe planuri au fost evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de

îngrijire, intervenţiile autonome şi delegate aplicate, precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

 ATITUDINEA DE URGENȚĂ ÎN
ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITORIU

Vă multumesc pentru atenție!