Accidentele vasculare cerebrale

Epidemiologie
• 15 milioane persoane/an sufera un AVC in intreaga
lume
• 6 milioane persoane cu AVC decedeaza
• 5 milioane persoane cu AVC raman cu un deficit sever

• AVC: a 2-a mare cauza de dizabilitate dupa dementa

• AVC: a 2-a cauza de deces la persoanele >60 ani
dupa cancer

World Heart Association, 2016

AVC

• Urgenta medicala
• Poate genera complicatii grave si deces
• Poate afecta orice varsta
• Necesita o abordare multidisciplinara
(neurolog, cardiolog, diabetolog,
nutritionist, logoped, kinetoterapeut,
ergoterapeut, etc)
Bazele anatomofunctionale ale AVC
Teritorii vasculare
Caracterizare AVC
• Afectare a circulaţiei ce deserveşte un anumit
teritoriu cerebral şi care determină o perturbare
majoră a funcţiilor acestuia.

• Leziuni ischemice, hemoragice sau mixte ale

parenchimului, datorate afectării primare sau
secundare a unuia sau mai multor vase
cerebrale
Etiologie AVC ischemic

1. Tromboza (obstructia unui vas de sange printr-

un tromb local). Exemplu: stenoza carotidiana
2. Embolismul (obstructia unui vas printr-un embol
migrat la distanta). Exemplu: FA
3. Hipoperfuzia ischemica (scaderea generala a
aportului de sange). Exemplu: soc cardiogen
4. Tromboza venoasa
Clasificare AVC
Etape in evolutia unui AVC

• Acuta : zilele 1-7

• Subacuta: 1 saptamana- 1luna
• Cronica: > 1 luna
Ateroscleroza
• Boală a pereţilor arterelor
cu diametru mai mare de
1 mm
• Declanşată şi potenşată
de factorii de risc
• Cauza principală a AVC
ischemice
• Debutează după 40 ani
Recunoaşterea AVC
“Timp pierdut = creier pierdut”
Etapele diagnosticului AVC

• Recunoaşterea accidentului vascular

• Recunoaşterea caracterului ischemic sau hemoragic
• Aprecierea profilului evolutiv
• Stabilirea unei strategii de investigaţii
complementare pentru precizarea diagnosticului
etiologic
• Stabilirea schemei terapeutice şi de prevenţie
Recunoaşterea unui AVC

• Instalare BRUSCA a unui deficit neurologic focal:

• Deficit motor (ex. Hemipareza, hemiplegie)
• Vertij puternic, tulburari de vedere
• Amorteli (= parestezii) localizate pe jumatate de
corp (de exemplu)
• Tulburari de vorbire (intelegere, expresie,
mutism)
• Cefalee!
• Confuzie!
Deficit motor in AVC
Caracteristici

• Instalare mai frecvent în cursul nopţii

• Pacient in general: cu factori de risc cerebro-
vasculari (apneea de somn este un factor de
risc)
Accidentul ischemic tranzitor

– Deficite neurologice spontan şi total

rezolutive în mai puţin de 1h (AIT)
– Atentie! Pot anunta AVC sever ulterior
– Este o urgenta medicala
Infarctul cerebral - fiziopatologie
• Creşterea extracţiei de oxigen  perfuzie de mizerie

• Necroza celulară  prăbuşirea extracţiei de oxigen,

vasodilataţie paralitică prin acidoză  perfuzie de lux

• Zonă de penumbră
– Debit la nivel critic, cu abolirea activităţii sinaptice, dar cu
menţinerea integrităţii celulare şi echilibrului transmembranar
– Recuperabilă dacă debitul creşte peste 20 ml/100g/min
Penumbra

Neuroplasticitate: permite recupererarea (partiala) a

functiei pierdute (penumbra joaca un rol)
Importanta recuperarii (kinetoterapie, logopedie,
reluare deglutitie precoce)
Investigatii AVC in urgenta
Imagistica cerebrala
Investigatii AVC in urgenta

• Bilant sanguin: glicemie, coagulograma,

ionograma, etc
• Monitorizare parametri vitali
Tratament in urgenta
• TROMBOLIZA in AVC ischemic (insa anumite criterii
stricte, factorul timp important)

• Tratament tahiaritmii cu decompensare hemodinamica

• Scadere TA daca >180 mmHg (de la caz la caz)/
combatarea hipotensiunii
• Normalizare glicemie
Monitorizare pacient si continuare bilant
etiologic

Monitorizare
permanenta TA,
puls, glicemie, scor
Glasgow

Unitate specializata
de AVC
Bilant etiologic
• Consult cardiologic (ecocardiografie, Holter-ECG, etc)
• Doppler carotido-vertebral
• Re-evaluare imagistica (IRM cerebral)

• ECHIPA MULTIDISCIPLINARA
 Probleme cu implicatie pentru asistentii
din echipa medicala
• Disfagia (dificultate de a inghiti alimente solide,
lichide sau chiar saliva)
• Frecventa la pacientii cu AVC, mai ales in faza
acuta si subacuta (40% dintre pacienti)
• Necesita sonda nazo-gastrica/nutritie iv (insa
temporara)
• Escare
• Kinetoterapie
Kinetoterapia in AVC

• In faza de imobilizare la pat

• -kineto pasiva de evitare escare,evitare ancombrare
bronsica,anchiloze articulare ,atrofii muschi prin
nemobilizare
• -se face in functie de starea clinica a pacientului

• In faza post acuta

• -se incearca mobilizarea in sezut,apoi in picioare
• -tapotaj,exercitii de respiratie profunda
• -kineto pasiva imbinata cu terapie activa cu scop de
reluare a mobilitatii