ASIGURAREA FUNCȚIILOR

VITALE LA PACIENȚII CU
ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL (AVC)
• Accidentul vascular cerebral (AVC) este o întrerupere a irigării
cu sânge a unei regiuni din creier care produce afectare
neurologică.
• AVC se află între cele mai frecvente 3 cauze de deces.
• AVC - 2 categorii: ischemice şi hemoragice.
Aproximativ 85% din AVC sunt ischemice.

AVC ischemic se produce prin ocluzia unui vas cerebral prin

embol sau tromb.

AVC hemoragic se produce prin ruptura unui vas cerebral.

Fibrinoliza a oferit oportunitatea de a limita extinderea leziunii
neurologice şi a îmbunătăţi prognosticul pacienţilor.

Recunoaşterea precoce a AVC

• Tratamentul precoce al AVC depinde de recunoaşterea
evenimentului de către pacient, familie, martori.
 Semne şi simptome ale AIT şi AVC:

• Hemipareza - slăbiciune musculară, îngreunare a

mişcărilor pe un hemicorp;
• Hemiparestezii - pierdere a sensibilităţii pe un hemicorp;
• Tulburări de limbaj - dificultăţi în inţelegere sau vorbire
(afazia) sau vorbire îngreunată (disartria);
• Cecitate unilaterală - pierderea vederii unui ochi, deseori
descrisă ca o perdea căzută peste ochi;
• Vertij - senzaţie de ameţeală care pesistă şi în repaus;
• Ataxia - instabilitate, incoordonare pe un hemicorp.
 Asigurarea funcţiilor vitale la pacienţii cu accident
vascular cerebral (AVC), în perioada prespital:
• diagnosticul precoce şi intervenţia terapeutică rapidă, în primele ore
de la debutul simptoamelor, într-o unitate spitalicească specializată,
duce la scăderea mortalităţii şi morbidităţii;
• simptomatologia AVC poate fi discretă: uşoară asimetrie facială,
dificultăţi de vorbire, mergând până la alterarea stării de conştienţă:
confuzie, stupor, până la comă, slăbiciune brusc instalată a
membrelor sau a unei jumătăţi de corp, vorbire incomprehensibilă,
ameţeli, pierderea echilibrului până la cădere, pierderea vederii,
parţială sau totală, caracteristic în special la un ochi etc.;
• management-ul adecvat al pacienţilor cu AVC presupune urmărirea
celor 7 D-uri:
• - D1 - detection; D2 - dispatch; D3 - delivery
Identificarea pacientului - anunţarea rapidă a echipei de salvare -
transportul rapid la spital: revin membrilor comunităţii sau familiei,
astfel încât pacientul să aibă acces cât mai rapid la îngrijire medicală
adecvată. Fereastra terapeutică în cazul AVC este mai redusă (3 ore)
în comparaţie cu SCA, dacă se impune terapie trombolitică
• - D4 - door; D5 - data; D6 - decision; D7 - drug
• Examinare clinică rapidă, "la uşa spitalului", obţinerea rapidă a datelor
imagistice (examen computer - tomograf), identificarea rapidă a
pacienţilor ce pot beneficia de terapie fibrinolitică şi instituirea acesteia -
revin personalului medical din spital. Există mai multe scale de evaluare
ce sunt folosite în perioada prespital pentru o evaluare neurologică
rapidă.
• Pentru evaluare se poate folosi Glasgow Coma Scale (GCS), care
evaluează răspunsul ocular, motor şi verbal la stimuli auditivi sau
dureroşi. Este o scală simplă, reproductibilă, utilă şi la pacienţii cu AVC.
• Dacă s-a stabilit suspiciunea de AVC pacientul trebuie transportat cât
mai rapid spre o unitate spitalicească specializată, cu notificarea
prealabilă a acesteia; spitalul trebuie anunţat că soseşte un pacient cu
suspiciune de AVC; se menţionează în plus timpul scurs de la instalarea
simptomelor, scorurile înregistrate, folosind scalele menţionate; dacă pe
parcurs starea pacientului se agravează trebuiesc luate în consideraţie
măsurile de resuscitare, conform algoritmului de mai jos:
 Tratamentul general al AVC

1. Fluide iv - se evită glucoza 5% şi încărcarea în exces

2. Glicemia - se administrează bolus de glucoză dacă pacientul

este hipoglicemic; insulină dacă glicemia > 300mg%

3. Tiamină (vitamina B1) - 100mg dacă pacientul este malnutrit,

alcoolic

4. Oxigen - se suplimentează dacă SpO2 < 90%

5. Acetaminofen (paracetamol) - dacă pacientul este febril

6. NPO (nihil per os) - dacă exista risc de aspiratie

7. Monitorizare cardiacă
 Protocoale majore de fibrinoliză

• Administrarea intravenoasă de tPA (activator al

plasminogenului tisular) pentru pacienţii cu AVC ischemic şi
fără contraindicaţii este recomandată: la < 3h de la instalarea
simptomelor; între 3 şi 6 ore de la instalarea simptomelor.

• Fibrinoliza intraarterială între 3 şi 6 ore de la instalarea

simptomelor poate fi benefică la pacienţii cu ocluzie de
arteră cerebrală medie.
 Contraindicaţiile fibrinolizei cu tPA la bolnavii cu AVC

• Hemoragie intracraniană la evaluarea pretratament

• Suspiciune de hemoragie subarahnoidiană la evaluarea pretratament
• Intervenţie chirurgicală intracraniană sau spinală, TCC, AVC recente
(< 3 luni)
• Date anamnestice de hemoragie intracerebrală
• HTA necontrolată la momentul începerii tratamentului
• Convulsii la instalarea simptomelor neurologice
• Hemoragie internă activă
• Neoplasm intracranian, malformaţie arteriovenoasă, anevrism
cerebral
• Diateză hemoragică prin: tratament cronic cu anticoagulante orale,
INR > 1,7; PT > 15sec; administrarea de heparină în intervalul de 48h
precedent instalării simptomelor neurologice şi un APTT crescut;
trombocite < 100.000/mm3