ELEMENTE DE ANESTEZIE

GENERALA

Conf. dr. Teodorescu Petre Octavian

INTRODUCERE

• Initial pentru combaterea durerii

• A evoluat in decursul timpului
• Reprezinta toate mijloacele farmacologice
si tehnice de combatere a durerii
• Permite bolnavului sa suporte actul
terapeutic chirurgical in conditii de
securitate si confort optime
• Permite chirurgului sa efectueze interventia cu
relaxare adecvata
INTRODUCERE

• Etimologie: → anestezie greaca:

• ana = fara - esthesis = sensibilitate
 defineste toate procesele ce au ca obiectiv
suprimarea sensibilitatii dureroase
• Termenul de → analgezie
 sensibilitatea este abolita selectiv
 alte senzatii nu sunt interceptate
• Starea de constienta - pastrata : AR
- abolita : AG
DEFINITIE

• Anestezia generala se defineste ca o depresie

reversibila a SNC indusa medicamentos,
manifestata prin pierderea perceptiei si a
raspunsului la toti stimulii externi
• anestezicele gen. nu produc o deprimare egala a
tuturor tipurilor de sensibilitate
DEFINITIE

• Prys-Roberts a definit starea de anestezie

 pierdere a constientei, indusa medicamentos
 pacientul nu percepe si nu memoreaza durerea
• Lipsa perceptiei senzitive este
- parametrul comun tuturor anesteziilor generale
- abolirea ei marcheaza instalarea anesteziei

• Kissin a definit anestezia ca

- modalitate de prevenire a efectelor adverse
psihologice si somatice produse de interv. chir.
- cu ajutorul agentilor farmacologici
DEFINITIE

• Starea de anestezie genereaza:

• analgezie,
• amnezie,
• anxioliza,
• hipnoza, inconstienta,
• suprimarea raspunsului motor,
hemodinamic si hormonal la stimulii
durerosi
DEFINITIE

• Efectul anestezic este influentat de:

- terenul pacientului
- tipul si amploarea interventiei chirurgicale

• Exemplu: doza de anestezic este mai mica

pentru interventiile parietale toracice decat
pentru interventiile intraabdominale
PATRULATERUL ANESTEZIC I

1. ANALGEZIA=lipsa durerii
- componenta obligatorie a
oricarei tehnici de anestezie
- se poate realiza cu:
- anestezice volatile
- opioide (morfinomimetice)
- analgetice locale pt aestezia
regionala
PATRULATERUL ANESTEZIC II

2. AMNEZIA- HIPNOZA
- componenta facultativa a
anesteziei (nu este obligatoriu
ca bolnavul sa doarma in timpul
operatiei)
- anxioliza - anxietatea unul din
factorii generatori de stres,
protectia psihica a bolnavului
- amnezie anterograda si
retrograda actului operator
PATRULATERUL ANESTEZIC III

3. RELAXAREA NEUROMUSCULARA
- raspunde necesitatilor actului
chirurgical
- conditionata de sediul si
amploarea operatiei
- se realizeaza selectiv cu
 medicatie curarizanta in A.G.
 cu anestezicele locoregionale
in A.R.
PATRULATERUL ANESTEZIC IV

4. HOMEOSTAZIA GENERALA
- componenta obligatorie
- toate mijloacele de monitorizare
si toate masurile de terapie pre-
intra- si postoperatorii pt
asigurarea securitatii maxime a
pacientului
- individualizeaza atitudinea
anestezistului fata de un anumit
bolnav si fata de o anumita
interventie chirurgicala
PATRULATERUL ANESTEZIC V

• Dintre componentele patrulaterului anestezic cele mai

importante sunt:
 analgezia
 asigurarea homeostaziei
• Hipnoza nu e obligatorie  poate fi inlocuita cu sedarea
• Relaxarea se asigura dupa necesitati
In trecut anestezia se asigura cu un singur agent anest. inhalator:
eterul dietilic, ciclopropanul, cloroformul, halotanul (anest.
volatil halogenat) – care conferea protectie vegetativa
antisoc
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

• Rolul anestezistului include :

 evaluarea functionala preoperatorie
 mentinerea homeostaziei generale
 supravegherea postoperatorie imediata
• Anestezistul - internistul ce activeaza in blocul
operator si in saloanele de reanimare
- manipuleaza disfunctii fiziologice, nevoile
farmacologice si complicatii medicale ce apar in
perioada postoperatorie
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

• Pregatirea bolnavului pt.

operatie

 aspect important

 reducerea morbiditatii si
mortalitatii
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

• Pregatirea bolnavului (1):

- stabilirea contactului cu bolnavul
- pregatirea psihologica
- evaluarea patologiei chirurgicale si a rasunetului
sistemic
- evaluarea si corectarea/ameliorarea disfunctiilor
coexistente
- evaluarea implicatiilor anestezice ale medicatiei
cronice
- depistarea unor alergii si anestezii in
antecedente
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

• Pregatirea bolnavului (2):

- abuz de alcool, tutun, droguri
- reactii neobisnuite la anestezie
- risc operator si anestezic- scor ASA
- informarea si obtinere accept pentru gesturile
terapeutice de anestezie si reanimare intra- si
postoperatorie
- stabilirea planului de desfasurare al anesteziei si
a ingrijirilor intra- si post-operatorii
- examen fizic complet: cu focalizare pe caile
respiratorii, cord, plaman , neurologic
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I
• Pregatirea bolnavului (3):
- semne vitale: inaltime, greutate,
TA,AV, fv. resp.
- examen cap si gat ( intubatie
dificila)
- inspectia col. vertebr. (mobilitate)
- examinari de laborator (Hb,Ht, grup
sanguin, coagulare, biochimie)
- EKG: obligatorie > 40 ani
- Rx toracic: fumatori, varstnici,
suferinte organice cronice majore,
cifo-scolioze
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

SCOR ASA- American Society of Anesthesiology

Mortalitatea corelata
riscului
CLASA I Individ sanatos 0,1 %
CLASA II Disfunctie moderata 0,2 %

CLASA III Boala sistemica severa ce nu invalideaza 1,8 %

CLASA IV Boala sistemica severa invalidanta 7,8 %

- pune viata in pericol

CLASA V Muribund 9,1 %

CLASA VI Donator de organe

U- urgenta- se adauga la fiecare din clasele ASA daca este cazul

LOCUL DE ACTIUNE AL ANESTEZICELOR

•  efecte pe anumite
structuri ale sistemului
nervos ( maduva,
trunchi, talamus,
cortex)

• deprima activitatea SNC

MAC- CONCENTRATIA ALVEOLARA MINIMA

• concentratia anestezicului din SNC

se echilibreaza cu presiunea
partiala a anestezicelor inhalatorii
din alveole si din sangele arterial
• MAC = concentratia alveolara
minima de gaz anestezic la o
presiune de 1 atmosfera care
produce o depresie SNC pentru a
impiedica 50% dintre pacienti sa
raspunda prin miscari, ca reactie la
incizia tegumentului
• Este 50 % din doza eficace de
anestezic
TREZIREA DIN ANESTEZIE

• Principala cale de eliminare a

anestezicelor inhalatorii este
alveola pulmonara
• Trezirea depinde de
reducerea concentratiei
anestezicului din tesutul
cerebral Examinare prin Tomografie cu
• La aceasta poate contribui si emisie de pozitroni- la trezirea
din anestezia cu Propofol
rata de metabolizare a - Cortexul cel mai vechi
anestezicului. filogenetic este primul care
se activeaza : talamusul,
hipotalamusul, girusul cingular