Sunteți pe pagina 1din 37

CURS INTRODUCTIV

COMBATEREA DURERII

• Preocupare permanenta din cele mai


vechi timpuri
• ,,Anestezia Chirurgicala’’ –de azi : a
inceput prin cautarea de metode de
combatere a durerii
• Filogenetic: animalele utilizeaza
metode de combatere a durerii:
• Unele animale isi ling continuu rana:
• curatarea mecanica a plagii
lizozim: proteina din saliva cu
• principii bactericide: antisepsie numerose proprietati
antibacteriene
• analgezie prin stimuloterapie
EPOCA ANTICA I
• 2250 I.H. cetatea Nippur- tablite ce descriu
tehnici de producere a unui ciment dentar
analgetic pt trat. cariilor
-extracte din : • Hioscianus Niger
(Maselarita)
• Mandragora ( Matraguna)
• Macul
• Cicuta Virosa ( cucuta)
• Laptuca

• Papirusul lui Ebers ( Egipt) -1000 de ani mai


tarziu
• Asclepios din Epidaur : 1200 ani I.H.- baut. Papirusul Ebers
anest. Nepenthe
EPOCA ANTICA IV

• Egiptenii foloseau amestecuri din


plante cu efecte halucinogene si
analgezice, ca anestezic in cazuri mai
dificile
• Pt. cazurile mai usoare- preparate din
plante medicinale si acupunctura
• Pt. amputatiile membrelor- un
amestec la care se adauga si pulbere
de marmura  declansa o reactie
chimica din care se degaja un gaz ce
criogeniza rana
EPOCA ANTICA V

• 1149 I.H.- Homer in Iliada: frumoasa


Elena administra vin ranitilor vin in care
turna un drog care:
- usura suferinta
- indeparta supararea
- producea uitarea
HOMER
Sec. VIII I.H.
• Hipocrate 577-460 I.H. – vinul cu
matraguna si laptuca
EPOCA ANTICA VI

• Herodot – bauturi cu hasis


( extras din cannabis)
• Pedacius Dioscurides - medicul lui Nero si
Vespanian
 ANESTEZIE = masuri de combatere a
durerii Dioscurides
Parintele farmacologiei timpurii
 Tratat de medicina si farmacologie
( copie in bibl. Bathyaneum din Alba Iulia )

• Alcoolul descris in imperiul Roman :


- Frontius, Celsus, Galen (130-201)
De Materia Medica
Pedacius Dioscurides
EPOCA ANTICA II
MESOPOTAMIA
 cunostinte considerabile de farmacie

 probabil Vinul- utilizat chir. generala

 un amestec de tamaie sau smirna erau


administrate ca anestezice

 scoarta si frunzele de salcie ( sarbatu) contin


salicilati si erau administrate intern pentru
eliminarea durerii
EPOCA ANTICA III
MESOPOTAMIA
 Medicamente puternice narcotice si
analgezice erau disponibile pt. utilizare
interna si externa
 Canepa – folosita atat ca si intoxicant cat si
pt. indepartarea durerii ( inghitirea de
extracte din seminte, frunze si flori)
 Macul de opium era cultivat si utilizat atat
intern cat si extern
 Medicamente cu rol analgezic aplicate pt:
leziuni ale pielii, dureri dentare, supozitoare
anale
EPOCA ANTICA VII

• Hua Tuo – medic renumit din antichitate

 medic chinez – aprox . anul 200 i.e.n

 rezultate remarcabile mai ales in


anestezia generala si interv. chir.

 unul din primii doctori din lume ce a


aplicat anestezia generala ,, Mazuisan’’
( anestezicul inventat era eficient in
combaterea suferintei in timpul
interventiilor )
EPOCA ANTICA VIII

• Se foloseau carpe inmuiate in extracte


vegetale cu efect halucinogen

• Dar pacientii erau ametiti cu alcool


inaintea operatiei

• Nu stiau care sunt dozele corecte


 multi mureau
 au renuntat la a mai le administra
EPOCA ANTICA IX

• Alte tehnici de anestezie:


- extractul de opium :papaver somniferum

- extractul de maselarita :Hyosciamus


PAPAVER
niger SOMNIFERUM

- matraguna :Mandragora officinarum

MASELARITA
- hipotermia

- strangularea sau contuzia cerebrala MATRAGUNA


EVUL MEDIU I

• Medicii recurgeau la operatii doar in


situatii foarte grave  nu cunosteau nici
un anestezic suficient de bun pt. alinarea
durerii cauzate de operatie
• Unele potiuni folosite pt. usurarea durerii
sau inducerea somnului pe perioada
operatiei puteau fi ele insele letale
Paracelsus- un mediv elvetian
• Potiune numita dwale – era oferita -primul ce a folosit eterul pt.
calitatile anestezice, dar nu a
pacientului pe perioada operatiei fost acceptat de comunitatea
 inducea un somn puternic larga de medici si a fost
redescoperit in America 300
 posib. de a nu se mai trezi de ani mai tarziu
- a folosit si Laudanumul pt
alinarea durerii
EVUL MEDIU II

- Operatia de cataracta- o procedura foarte dureroasa care rareori salva vederea pacientului
EVUL MEDIU III

• Scoli de medicina : Salerno si Bologna


- arta chirurgiei
- mijloace de anestezie ( intoxicatie
alcoolica si atropino-scopolaminica:
amnezie, inconstienta si delir )

• Giambattista Dalla Porta (1589) : opera


sub anestezie prin inhalarea vaporilor Trei interventii chirurgicale:
unui decoct hemoroizi, polipi nazali,cataracta
Dupa un manuscrisc al scolii
din Salerno sec. XI
EPOCA MODERNA I

• Compresia trunchiurilor nervoase ale


extremitatilor pt. AR:
- Ambroise Pare ( 1566)
- Flemming Valverdi (1600)
AMBROISE PARE
- Moore (1784)
• Utilizarea frigului ca agent anestezic pt.
interv. pe extr:
- Marc Aurelio Severrino (1590-1656)
MARC AURELIO
- Thomas Bartolinus (1616-1680) SEVERRINO

- Larrey (1807) medicul armatelor


Napoleoniene
THOMAS BARTOLINUS
EPOCA MODERNA II

• 1754 Von Helmont descopera dioxidul de carbon

• 1771 Pristley si Scheele descopera oxigenul

• La sf. sec XVIII- Humphry Davy, testeaza pe propria piele


oxidul azotos ( gaz ilariant )
 folosit apoi la petreceri
 abia 50 ani mai tarziu acest gaz este folosit in
medicina in SUA
EPOCA MODERNA III

• 1839 Velpeau nota: ,, a opera fara dureri


este o himera de care spiritul uman nu se
va putea apropia’’

• 30 martie 1842 CRAWFORD WILLIAM


LONG ( 1815-1878)
 prima anestezie cu eter pt. extirparea
unei tumori a regiunii suboccipitale
( nu si-a comunicat rezultatele) CRAWFORD WILLIAM
LONG
EPOCA MODERNA IV

William T.G.Morton (1819-1868) -dentist : prima anestezie cu eter in


16 octombrie 1846
EPOCA MODERNA V

• Prima data la o nastere ETERUL a fost


folosit in 1847 – Fanny Longfellow sotia
poetului Henry Wadsworth Longfellow ,
care a apelat la un dentist

• Walter Channing, decanul Facultatii de


Medicina Harvard - 1847- eterul la o WALTER CHANNING
nastere la care s-a folosit forceps
EPOCA MODERNA VI
John Snow ( 1813-1858)

• Primul anestezist profilat: anestezist sef al


Londrei
• Autorul lucrarii: Despre inhalarea eterului
in interventiile chirurgicale
• Descrie 5 stadii ale anesteziei cu ETER
• > 4000 anest. cu CLOROFORM
• Anestezie cu CLOROFORM reginei Victoria
in 1854 la nasterea celui de-al 8-lea print
Leopold
EPOCA MODERNA VII

• 1884 : dentistul Horace Wells- utilizeaza pt.


prima data PROTOXIDUL DE AZOT
pt. extractii dentare fara probleme
• Prima demonstratie de anestezie pt. interv.
chir. majora la Massachusetts General
Hospital- ESEC !!
• 16 OCT. 1846- Thomas Green Morton un
dentist, si student la medicina- la Boston
prima demonstratie publica de anestezie cu
ETER DIETILIC
• Noiembrie 1846: publicata prima lucrare
stiintifica despre analgezia cu ETER in interv.
chir.
EPOCA MODERNA VIII

• Interv. chirurgicale: ETERUL


- Paris: 15 dec. 1846
- Londra: 19 dec. 1846

• In prima jumatate a secolului XX ,


dezvoltarea anest.
ETERUL
 agent anest. ideal
 noi subst. anest. volatile si gazoase
CLOROFORM, CLORURA DE ETIL,
ETILENUL, CICLOPROPANUL
 Se desc. dozimetrele si vaporizoarele
EPOCA MODERNA IX

Inhalator de eter Morton, folosit public pentru prima oara in 1846


EPOCA MODERNA X

• John Snow in 1850: CIRCUIT CU REINHALARE


• Dispozitive pt. administrarea eter si NO
- Clover si Ombredanne 1908
- Hewit 1892
- Mac Kesson 1910

• Prima intubatie traheala 1871- Trendelenburg ( traheostomie)


• 1879 Mac Ewen- prima IOT

• Circuite anestezice: Waters (1923) si Sword (1928)


• 1921 Maghil- sonda de cauciuc pt IOT
EPOCA MODERNA XI

• Droguri adjuvante ale AG: barbiturice, tranchilizante si morfinice


• Wesse si Scharpf in 1932: primul barbituric
• Lundy – la 2 ani PENTOTHALUL

• Curara : Arthut Lawen (1912) – pt a reduce cantit. de ETER


 Griffith (1942) marcheaza inceputul AG cu IOT

• Apare conceptul de utilizare a mai multor droguri


 inlocuieste cautarea unui anest. Ideal
 COMBINATII ANESTEZICE ( efecte sec )
EPOCA MODERNA XII

• 1959- Raventos – a folosit pt prima data la om: HALOTANUL


sintetizat in 1951 de catre Sucklings

• Von Poznak – experimenteaza Pentranul

• 10 ani mai tarziu: Dobkin- introduce Ethanul

• Enfluran ( 1972), isofluran ( 1981), sevofluran (1990),


desfluran (1992)
EPOCA MODERNA XIII

• Sfarsit sec. XIX metode ANALG. LOCALA


 ANEST. DE CONDUCERE
• Austriacul Karl Koller (1858-1914)
 folosirea cocainei pt A.L. (oftalmologie)
 la congresul din 1884, Heidelberg
• 1905 Einhorn si Brown : sinteza NOVOCAINEI
( Brown: parintele ANALGEZIEI LOCALE)
• PRIMA RAHIANESTEZIE
 accidental: L. Corning in 1894
 merite deoseb. Karl Bier (1861-1949)
• Thoma Ionescu : Promotor al ,,RAHIANESTEZIEI INALTE ‘’
EPOCA MODERNA XIV

• Corning- prima PERIDURALA in 1885


- perfectionata de Sicard si Cathelin
• SINTEZA ULTERIOARA: procaina, lidocaina, prilocaina,
bupivacaina, mepivacaina, ropivacaina

• ANESTEZIE GENERALA COMBINATA:


ANEST. VOLATIL PUTERNIC
- tehnici pe pivot volatil

 TEHNICI CE FOLOSESC SUBST. I.V.


-tehnici de AG intravenoasa
EPOCA MODERNA XV

• Cecil Gray  anest. relaxata ( 1951)


• Jean du Caillar narcoataralgezia(1959)
• Se perfectioneaza aparat. de anest.
- aparate ce controleaza funct. respiratorie
- sisteme precise de dozare a anest. volatile
( halotan, isofluran, desfluran)

• Sisteme de monitorizare a funct. vitale si ale functionarii


aparatului de anestezie in timpul actului operator
 securitatea bolnavului
EPOCA MODERNA XVI

ANESTEZIA REGIONALA IN NASTERE

• metodele avanseaza lent


• 1900 – Oskar Kreis a descris rahianestezia la parturiente : 10 mg
cocaina inject. in reg. lombara  dimin. perceptiei dureroase a
contract. uterine – 2 ore

• Dezvoltare lenta
 saracia echipam. med.
 saracia medicatie
 conceptia obstetricienilor
EPOCA MODERNA XVII

• 1930 Eugen Aburel descrie inervatia


senzoriala a uterului si perineului
 pionierul anest. - epidurale sacrate
- anestez. caudale
in stad. II al travaliului
 si-a publicat desc. doar in literatura
germana si franceza dezbinarea mediilor
din preajma celui de-al 2-lea razboi mondial PROFESOR EUGEN ABUREL

 a impiedicat aparitia lucrarilor sale in


occident timp de 40 de ani
EPOCA MODERNA XVIII

• John Cleland  tehnici de blocaj paravertebral – anest. in timpul


travaliului
 a evidentiat caile nervoase ale perceptiei dureroase din timpul
nasterii

• 1942 Robert Hingson si Waldo Edward


 raport in care au detaliat anestezia caudala in timpul travaliului
si nasterii ( ace flexibile)
• Ulterior: catetere flexibile – EPIDURAL
• Anest. Epid. lombara metoda de anest dominanta
EPOCA MODERNA XIX
• In prima jumatate a sec.  competitie intre AG si AR
• Terapia Intensiva
- apare ca disciplina medicala- epidemia de poliomielita din
Danemarca si Suedia (1950)
- este folosita ventilatia artificiala

• Primul exam. pt. diploma de anestezist: 1935


• Prima catedra de anest-prof. Macintosh 1937

• O scoala de anestezisti- a functionat ca facultate pe langa Colegiul


Regal de Chirurgie din Londra  1948 ( rec. oficiala a statutului de
specialitate )
EPOCA MODERNA XX
• PROF. DR. GEORGE LITARCZEK
 creatorul scolii de anesteziologie din Romania
 personalitate proeminenta, cultura bogata enciclopedica, spirit
inventiv si practic,
 contributie deosebita la dezvoltarea anesteziologiei
 lucrari: - anestezie combinata
- anestezie secventiala
- in domeniul optimizarii aparatelor de ventilatie artificiala
• ALTI SPECIALISTI ROMANI REMARCATI:
- dr. doc. Zorel Filipescu - dr. Radu Simionescu
- dr. Sergiu Crivda - prof. dr. Dan Tulbure
- prof. gen. dr. Traian Bandila
EPOCA MODERNA XXI
• Prima catedra de ATI- 1975
- Sp. Cl. Fundeni, Bucuresti
- condusa de prof. dr. George Litarczek

• Dupa 1990

 dezvoltarea invatamantului superior


 in toate marile centre universitare din tara( si Oradea) s-a
infiintat fac. de medicina si farmacie
 se studiaza disciplina ATI
EPOCA MODERNA XXII
• Amploarea dezvoltarii civilizatiei

 dezvoltarea industriei transporturilor


 cresterea nr. accidentelor
 cresterea nr caz. patologie cardiaca si respiratorie

• Primul ajutor: - pers. neinstruite, pana la sosirea personalului


calificat

• Urgenta poate aparea - spital


- inafara spitalului
EPOCA MODERNA XXIII
• Starea clinico-biologica de urgenta= amenintare vitala imediata
sau in devenire

• Aplicarea unor masuri terapeutice :


- reanimare
- resuscitare cardio-pulmonara si cerebrala
- utilizare de aparatura ultraperformanta

• Cunoasterea sarcinilor si insusirea protocoalelor de urgenta


 reusite in acordarea primului ajutor

S-ar putea să vă placă și