MODULUL 14: NURSING GENERAL 1

LECTIA 1 -
Repere istorice, practicii Nursing
 În septembrie 1940,
patru adolescenți
francezi au
descoperit de una
dintre cele mai
faimoase și uimitoare
colecții de artă
paleolitică din lume:
peștera Lascaux din
munții Pyrennes.
 Este cel mai vechi
exemplu din lume de
medicină în artă,
datând de 15.000 de
ani.
 Figura umană,singură
dintre toate animalele,
este omul cu capul unei
păsări, care pare să se
afle într-o confruntare
cu un taur și lângă el
este un personaj.
 Se crede că figura
umană este un fel de
șaman (Om al
medicinei).
 Șamanii erau
responsabili de
cunoașterea sănătății, a
vieții și a morții.
 Omul primitiv credea
că durerile de cap
erau opera spiritelor
malefice care
invadau corpul
indivizilor nefericiți.
 Lăsarea spiritelor sa

iasa din craniu ar

aduce alinare.
 Astfel, s-a născut

trepanația
„chirurgicală”.
Imhotep
 Imhotep a trăit în Egipt
~ 2900 î.Hr.; Se pare că
a fost un medic de
succes.
 Este unul dintre primii

bărbați medici al cărui

nume este înregistrat și
a devenit cunoscut
drept Zeul Medicinii.
 El a început să utilizeze

o intervenție
chirurgicală simplă în
loc de magie.
Ebers papyrus - cea mai veche colecție de scrieri
medicale ~ 1600 î.Hr.

 S-au descoperit 200

de boli
 S-au extras

medicament din
plante
 S-e cunoștea poziția

organelor vitale si
circulația sângelui
Cele două mari nume din istoria medicinei
grecești Hipocrate și Galen
 Hipocrate - a dominat
începutul creativității
științifice, a durat mai mult de
700 de ani.
 El a fost primul care a încercat

să separe practica medicinii de

religie și superstiție.
 Hipocrate a învățat,împotriva

unei asemenea conduite

improprii,spunand elevilor săi
să trateze pe toți la fel.
Jurământul Hipocratic
 O declarație care
descrie o conduită
adecvată.
 "Voi folosi tratamentul
pentru a ajuta bolnavul
în funcție de
capacitatea și judecata
mea, dar niciodată în
vederea rănirii și a
greșelilor ...
 În orice case intru, voi
intra pentru a ajuta
bolnavii."
Galen
 Galen, marele medic și
anatomist din secolul al II-lea,
și-a petrecut cariera medicală
timpurie ca, chirurg al
gladiatorilor.
 A angajat până la 20 de

cărturari pentru a scrie tot ce a

spus în timpul activității sale.
 A disecat animalele în

cercetările sale medicale.

 A crezut că infecțiile au fost

cauzate de nori de gaze

otrăvitoare.
 Galen credea că boala a
rezultat dintr-un
dezechilibru al lichidelor
vitale sau al umorilor
corpului.
 “Corpul are în sine

sânge, flegmă, bilă

galbenă și bilă neagră ...
Ne bucurăm de cea mai
perfectă sănătate atunci
când aceste elemente
sunt în proporția
potrivită. "
Roma în 476 I.H.
 Pe măsură ce Imperiul Roman s-
a încheiat, in Europa, superstiția
a reaparut, la fel si credințele
despre medicină și oamenii ce
erau învățați că bolile erau
pedeapsa de la Dumnezeu.
 Unii sfinți erau aproape

specialiști
 Sf. Dymphna a fost favorizată

pentru bolile psihice

 Sf. Hubert pentru suferința de

rabie
 Sf. Roch pentru ciuma
 Sf. Blaise pentru inflamații la gât
 Evul Mediu
 Europa a fost lovită de o
epidemie teribilă care a ucis
milioane de oameni numiți
ciuma sau Moartea Neagră.
 Două forme mortale ale ciumei:
 ciuma pneumonică a fost
răspândită în aer de la
persoană la persoană
 ciuma bubonică a fost cauzată
de mușcăturile de la purici
infectați.
 Puricii mușcă șobolani și apoi
mușcă oamenii, provocând
răspândirea rapidă a bolii în
orașele murdare.
 Influența arabă
 O mare parte din cele
învățate de la greci și romani
au fost transferate în noile
regiuni islamice din Africa de
Nord, Orientul Mijlociu și
Spania.
 Școli medicale și spitale au

fost construite pentru a

sprijini activitatea medicilor
arabi care au explorat în
continuare medicina ca
știință.
 Avicenna (980-1037 A.D.),

„prințul medicilor”, este

remarcat pentru Canonul său
de Medicină.
Dezvoltarea medicinei universitare
 Întâi s-a produs în
nordul Italiei, în
orașele înstărite din
Bologna și Padova,
apoi în Franța și în
Anglia.
 Germania a rămas în
urmă, dar până în
1400 d.Hr., multe
zone din Europa de
Vest aveau propriile
lor instituții de
învățare superioară.
Leonardo Da Vinci (1452 to 1519)

 Artist în perioada
Renașterii, interesat
de forma umană,
Leonardo Da Vinci a
studiat anatomia.
 Da Vinci a făcut sute

de desene anatomice
corecte.
 A disecat trupurile în

ascuns.
Andreas Versalius (1514-1564)
 Versalius a fost primul
maestru al anatomiei
umane.
 Studiile sale atente au oferit

medicilor informații exacte.

 Nu a acceptat învățăturile

lui Galen fără să

experimenteze singur.
 A ținut la îndemână o copie

a cărților lui Galen și a făcut

modificări.
 A găsit peste 200 de greșeli

în cartea antică!
 Varesalius avea doar 28
de ani când și-a publicat
cartea” The Fabric of the
Human Body”.
 A fost publicat în 1543,
conținea 663 de pagini
și 300 de ilustrații.
 Versalius și-a cheltuit
averea personală și tot
entuziasmul.
 Publicarea “Fabrica”
corpului uman a marcat
un punct de cotitură în
istoria medicinei.
Originile chirurgiei moderne
 Profesorii din școlile medicale au efectuat
rareori operații.
 Ei nu credeau că este potrivit ca un om

profesionist să facă o astfel de muncă.

 Chirurg este dintr-un cuvânt francez care

înseamnă „cel care lucrează cu mâinile sale”.

 În Europa anilor 1500, barbierii, nu medicii, au

efectuat operații minore, au tras dinți și au tăiat

tratamente.
 Frizerii care au dobândit pricepere în închiderea

rănilor au fost numiți chirurgi.

Ambroise Pare (1510-1590)

 Pare a folosit unguente și fir

de mătase pentru a repara
rănile în locul uleiului arzător
și a prisnitelor fierbinți.
 El nu a avut o educație

formală si nu a câștigat
niciodată o diplomă medicală.
 Cu toate acestea, a devenit

cel mai priceput chirurg din

Franța.
 În 1562, i s-a acordat titlul

demn, „Primul chirurg al

regelui”.
 Lipsa cadavrelor

 Nimeni nu a donat corpuri științei

 A devenit o tradiție să te bazezi pe prizonierii executați, chiar
până în secolele XVIII și XIX.
 Pedeapsa adăugată de a fi disecată după moarte a fost
considerată un alt element de descurajare a infracțiunii.
 Ex. - Fură un porc: esti spânzurat
- Omoari o persoană: esti spânzurat și disecat
 Unii studenți de medicină au atacat morminte;
 În anumite școli scoțiene din anul 1700, puteți schimba un
cadavru pentru școlarizarea dumneavoastră.
 Până în 1828, la Londra, profanatorii de morminte au furnizat
școlilor de medicamente cadavre.
 Oamenii înstăriți alegeau să fie îngropați în cuști de fier, unele
acoperite în beton.
 De asemenea, bisericile au construit „case mortuare” care erau
închise și păzite.
Medicina în secolul al XVII-lea
 Cea mai mare realizare a
secolului al XVII-lea a
fost descoperirea
circulației sângelui.
 Descoperirea a fost
facuta de englezul
William Harvey (1578-
1657).
 Harvey și-a disecat
membrii familiei proaspăt
moarte (tatăl și sora lui)
înainte de înmormântare.
Antoni van Leeuwenhoek (1632-1723)

 A dezvoltat cele mai

puternice microscoape
din zilele sale.
 El a descoperit

protozoare și bacterii
unicelulare.
 Opera sa a dus în cele din

urmă la descoperirea
cauzelor bolilor, cum ar fi
Moartea Neagră.
Edward Jenner (1749-1823)

 Jenner a fost
ridiculizată și ofensat
de colegii săi doctori.
 El a creat, fără să știe,

primul vaccin.
 Acest desen reprezinta

inoculările lui Jenner.

Nașterea anesteziei

 Un medic din secolul al

XIX-lea administra
cloroform înainte de
operație.
 Eterul fiind unul dintre

primele anestezice
utilizate, dar a fost dificil
de administrat, deoarece,
de obicei, a făcut
pacienții să sufocă, iar
uneori adormeau si
medicii .
Sir Humphry Davy (1778-1829)
 Humphry Davy a
descoperit gazul care
te face sa razi
(protoxidul de azot),
ceea ce a făcut ca
mersul la dentist să
devină mult mai puțin
dureros.
 James Lind (1716-1794)

 În experimentul lui James

Lind, cei care au mâncat
fructe citrice au rămas mai
sănătoși.
 Căpitanul Cook a luat
sfatul lui Lind, iar echipajul
său a rămas în sănătate
pentru o călătorie de patru
ani.
 În cele din urmă, Marina
Britanică a ordonat
marinarilor să bea suc de
lime.
 Lind găsise leacul pentru
scorbut - vitamina C.
Rene-Theophile-Hyacinthe Laennec și
stetoscopul 1821
Ignaz Phillipp Semmelweiss
 Semmelweiss a descoperit
că medicii răspândeau
“febra patului”.
 Mai multe femei au murit

sub îngrijirea medicilor

decât a moașele.
 El a dovedit că medicii

transportau boala de la
cadavre la pacienții lor.
 El a dovedit că, curățenia

poate preveni febra

patului copilului.
 Joseph Lister (1827-1912) și Infecția
 Descoperit că acidul
carbolic (fenolul sau
acidul fenic) a prevenit
infecția cu diferiti agenti
patogeni.
 Insistând ca totul să fie

păstrat curat și
dezinfectat, a scăzut rata
de deces în operatiile sale.
 El a descoperit că nu este

prezența acidului, ci
absența germenilor care
au contat în chirurgie.
Louis Pasteur(1822-1895)

 Louis Pasteur a
susținut că bolile
au fost cauzate de
germeni și bacterii
.
 Fiind atat de

eficienta, a fost
stabilita ca știință.
 Concepte medicale indiene

 Ayurveda este ştiinţa vieţii, reprezentand o

concepţie biomedicala asupra omului sănătos
dar şi bolnav.
 În India educaţia medicală se făcea în

universităţi, cea mai vestită fiind NALANDA.

 După 7 ani de studiu, în limba sanscrită,

învăţăcelul îşi desfăşura cunoştiinţele alături de

un maestru.
 Odată dobândit dreptul de practică, medicul se

obliga să înlăture suferinţa şi să lupte pentru

fericirea oamenilor.
 Pe lângă bărbaţi, îngrijirile medicale erau

acordate şi de către femei, majoritatea erau

specializate în probleme de ingrijiri.
 Bolile erau diagnosticate prin observaţie şi

examen clinic. Medicul lua în observaţie 3

elemente principale:
◦ Culoarea conjuctivitei
◦ Aspectul limbii
◦ Caracterele urinei(culoarea , consistenţa, gustul)
 Îngrijiri în China

 În sec. XIII – III î.H. încep să apară deosebiri între lecuitorul laic şi
vrăjitor. În sec.V î.H. meşteşugul vindecării începe să se desfiinţeze
în ranguri:Medici de boli – internişti
 Medici de tumori – chirurgi; Medici de hrană – dieteticieni; Medici de
animale – vererinari
 Prima lucrare medicală chineză cunoscută este atribuită împaratului
Fu-Shi, 2850 î.H. şi este intitulată cartea schimbărilor in care Yin-
Yang constituie un alt element fundamental al medicinei chineze:
◦ Yin, reprezintă principiul negativ, asimilat cu întunericul, răceala, moartea,
boala, dar şi cu femeia.
◦ Yang, principuil pozitiv, reprezintă forţa luminoasă, activă, caldă şi
 este considerată protectoarea vieţii şi a sănătăţii.
 Terapia prin acupunctură, cea mai celebră tehnică terapeutică a
reuşit să reziste timpului peste 1200 ani, se bazează pe
redobândirea echilibrelor diferitelor organe ale corpului prin
înţeparea sau masarea punctelor de reprezentare pe piele a
organelor interne.
Civilizaţia greco-romană

 Şi la greci preoţii au fost primii medici iar templele

primele lăcaşuri pentru bolnavi, unde ingrijirea
bolnavilor era făcută în bune condiţii iar de această
activitate se ocupau femeile.
 Prin sec. al II-lea î.H., romanii introduc ştiinţa
vindecării prin înfiinţarea unor lăcaşuri numite
Iatereon.
 Patricienii se foloseau de sclavii pricepuţi în vindecarea
anumitor boli.
 Vulnerarii, adică chirurgii care lucrau într-un fel de
spitate pentru sclavi numite Valetudinarii, unde cu
timpul, se internează şi cei bogaţi, adică patricienii.
 La început acestea sunt instituţii particulare, care apoi
se extind şi sunt subvenţionate de comune.
Vechi demuniri ale îngrijitorilor de bolnavi şi primele regulamente spitaliceşti

 In sec.XII –XIX, înafară de bărbieri, denumiţi şi gerarhi

tirulici, după locul lor de baştină, între cei care
practicau îngrijirile bolnavilor sunt cunoscuţi
tămăduitorii populari, vracii, iar mai târziu spiţierii şi
ucenicii lor pentru domeniul farmaceutic.
 Până la sfârşitul sec. XIX, în spitalele noastre nu
găsim personal de îngrijire a bolnavilor care să fi fost
pregătit în vreo şcoala anume în acest scop.
 În 1839 din dispoziţia lui Mihai Ghica, a luat fiinţă
prima şcoala sanitară sub denumirea de Şcoala de
învăţătură a meşteşugului moşiei, după care spitalele
civile au înfiinţat şcoli de mai lungă sau mai scurtă
durată destinate formării de falce, subchirurgi,
moaşe.
Spitalul - Cadru de referinţă pentru activitatea cadrelor medicale de
la bolniţă la spitalul modern
 Începând cu a doua jumătate a sec. XIV sunt
cunoscute unele lăcaşuri tămăduitoare
denumite bolniţe la Bistriţa, Tismana, în Ţara
Româneasca, la Neamţ.
 Ospiciile înfiinţate de Radu Basarab în 1372 pe
moşia lui de la Măţăuli lângă Câmpulung era
pentru adăpostirea unor infirmi, orbi, ologi.
 Se mai cunoaşte bolniţa de la Simidreni datând
din 1542 ce forma, împreună cu un adăpost
pentru călători din preajma mănăstirii clădită
de Neagoe Basarab, locaşuri destinate
călugărilor bătrâni, bolnavi sau infirmi, aceste
lăcaşuri neavând şi funcţie de spital pentru
laici.
 Spitalele medievale sunt socotite atât la noi cât
şi în întreaga Europă, lăcaşuri de adăpost şi
ocrotire, aziluri pentru săraci şi bătrâni, orfani,
precum şi ca instituţii specializate pentru
izolarea bolnavilor contagioşi.
 Spitalul Colţea
 În actul de fundaţie al spitalului Colţea se
precizează că, pentru cele 24 de paturi, vor fi
câte 4 bărbaţi slujitori şi îngrijitori pentru
bolnavi; în spitalul de bărbaţi să fie bărbaţi iar în
cel de femeiesc, femei.
 În manuscrisul din 1732 se spune că spitalul
Colţea e bine îngrijit, are argaţi, îngrijitare de
bolnavi şi bărbieri.
 După 1832, odată cu trecerea spitalului Colţea în
administrarea eforiei spitalelor când, aşa cum
rezultă din regulamentul de funcţionare al acestei
unitate de paturi, erau urmaţi să fie îndrumaţi
suferinţii cu boli din cele mai iuţi, adică cu
caracter de urgenţă;
 cei care îngrijeau bolnavii nu erau numai din
categoria de linde cu tehnici(oameni de serviciu)
de pe vremea lui Morizzi ca săracele bolnave să
aibă primirea, căutarea, odihna şi mângâierea lor.
Etape şi personalităţi în dezvoltarea nursingului

 Florence Nightingale este cea

care a demonstrat că, fără
nurse, “armata personalului
sanitar de îngrijire a bolnavului”,
lupta pentru sănătate pe timp
de pace sau război, nu poate fi
câştigată.
 Statutul socio-profesional al

asistentei medicale se bazează

tot mai mult pe existenţa unei
structuri bine definite, cu un loc
bine stabilit si o pregătire
bazată pe programe orientate
de principii deontologice clar
definite.
 Florence Nightingale(1820-1910)- 1
 S-a născul la Florenţa, numele fiindui dat după numele
acestei localităţi, la data de 18 Mai 1820. Era frumoasă,
cultivată, deşteaptă, construită şi bogată şi nu a cedat
tentaţiilor şi succeselor vieţii moderne.
 La 30 de ani îşi afirmă convingerea că sensul vieţii ei era
să facă ceva folositor pentru oamenii care au nevoie de
ajutor.
 În 1851 ea va studia, timp de 3 luni, la şcoala de la
Kaiserwerth a păstorului Cliedern.
 Când a izbucnit Războiul Crimeei, în 1854,
corespondenţii de pe front descriau maniera în care erau
îngrijiţi soldaţii răniţi şi bolnavi de către armata
britanică.
 Florence Nightingale venind în întâmpinarea guvernului
britanic va propune prietenului ei, Sir Sidney Harbert,
care îndeplinea funcţia de secretar de război, să fie
trimis în Crimeea cu un grup de nurse.
 Dând dovadă de reale calităţi organizatorice şi
profesionale, ea se va distinge prin organizarea în prima
linie a frontului, a unui spital de campanie modern.
 Alintată femeia cu lampa, Florence Nightingale a devenit
o figură legendară printre soldaţi.
 Florence Nightingale(1820-1910)- 2
 În 1856 se reîntoarce în Anglia cu sănătatea serios afectată, iar in
următorii 40 de ani îşi va conduce afacerile din apartamentul său
izolat.
 Îşi va petrece restul vieţii scriind despre spitale, salubritate,
statistici de sănătate şi în special despre nursing şi educaţie în
nursing.
 În 1860 ea reuşeşte să inaugureze prima şcoală laică de nursing
în cadrul spitalului Sfântul Tomas din Londra. În acelaşi an, la
Boston, Maria Zakrzewski şi Elisabeth Blackwell vor înfiinţa prima
şcoală de asistente medicale.
 Principiile de bază pe care Florence Nightingale şi-a creat şcoala
au fost următoarele:
 Nursele trebuie să fie educate în spitale clinice, organizate în
acest scop şi o asociate cu şcoli medicale.
 Nursele vor fi selecţionate cu atenţie şi vor locui în cămine special
amenajate pentru a le forma caracterul şi a le impune o disciplină.
 Intendenta şefă a şcolii va avea cuvânt hotărâtor asupra
programei, asupra modului de administrare şi asupra celorlalte
probleme ale şcolii.
 Programa şcolară va cuprinde atât material teoretic cât şi practic.
 Frecvenţa studenţilor la cursuri va fi obligatorie existând o
evidenţă în acest sens.
 Cunoştinţele dobândite de studenţi vor fi apreciate prin teste
scrise şi examene orale.
 Florence Nightingale(1820-1910)- 3

 Florence gândea că această profesie e rezervată

exclusiv femeilor dar, pe de altă parte remarcă faptul
că nursingul, pentru a putea fi practicat cu ştiinţă şi
conştiinţă, nu e obligatoriu să fie legat de domeniul
religios.
 Spre sfârşitul vieţii sale, susţinând atât eforturile
înaintaşilor cât şi pe cele a succesorilor ei, ea va
contribui la infiinţarea Consiliului Naţional al
Nurselor(ICN) în 1890.
 Florence Nightingale moare în somn la vârsta de 90 de
ani, ziua de 12 Mai, data naştrii sale, a fost consacrată
drept Ziua Internaţională a Nursingului, fiind
sărbătorită de către nurse în toată lumea.
 Dezvoltând principiile unui învâţământ corespunzător
în acordarea îngrijirilor medicale adaptate, Florence e
fondatoarea unei reforme a căror beneficiari suntem
noi.
 Esenţialul mesajului său e următorul: prioritatea
îngrijirilor acordate de nursă e ajutorul pe care aceasta
îl garantează unei persoane vazută în toată
complexitatea sa pentru ai menţine şi recupera
sănătatea atunci când aceasta nu poate să o facă
singură.
 Virginia Henderson
• născut la 30 Noiembrie 1897 la
Kansass City, în Virginia, USA.
• A studiat nursingul, fiind eleva
unei asistente medicale care se
pregătise la rândul ei cu
Goodrich, o renumită
profesionistă americană.
• În 1948 a început să scrie
“principiile fundamentale ale
îngrijirii bolnavului”
 Crucea Rosie si Semiluna Rosie
 La 1 septembrie 1863 se
infiinteaza “Comitetul genovez
pentru ajutorarea militarilor
raniti in armatele de campanie”
iar o luna mai tarziu are loc o
conferinta a reprezentantilor
unor state europene.
 Cu acest prilej se adopta o
rezolutie prin care toate
statele sunt chemate sa
infiinteze societati capabile sa
sprijine serviciile sanitare ale
armatelor in campanie.
Crucea Roşie – organism internaţional de
solidaritate umană
 În 1863, la 28 Octombrie, are loc
Congresul Internaţional de la Geneva
când se pun bazele Comitetului
Internaţional
 În 1864 convenţia şi statutul sunt

aprobate de 12 guverne. Se adoptă

simbolul “Crucea Roşie”, identic cu
drapelul Elveţiei, dar cu culorile
inversate.
 Prima ţară ce a adoptat denumirea de

Crucea Roşie a fost Olanda.

 În 1880, centrul din Geneva capătă

denumirea de Comitetul Internaţional

al Crucii Roşii.
 Pe 4 iulie 1876 un grup de patrioti avandu-l in
frunte pe inspectorul general al serviciului
sanitar al armatei, medicul general Carol Davila
s-a intrunit la Eforia spitalelor civile din
Bucuresti (spitalul Coltea) si a semnat procesul
verbal de constituire a Societatii Nationale de
Cruce Rosie.
 Primul presedinte al Crucii Rosii romane a fost

ales Dimitrie Ghica, in perioada 1876-1897.

 Grupul de initiativa, a lansat in numele Crucii

Rosii un apel catre populatie prin care se cerea

ajutor material pentru dotarea primelor
formatiuni sanitare.
Carol Davila (1824-1884)
 Carol Davila soseste la Bucuresti
in primavara anului 1853.
 In 4 decembrie 1855 o scoala de
mica chirurgie pe care o va ridica
la rangul de scoala secundara de
chirurgie, apoi de Scoala
nationala de medicina si
farmacie (1857).
 In 1869 va pune bazele Facultatii
de medicina din Bucuresti,
contribuind la dezvoltarea
invatamantului national
farmaceutic.
 A pus bazele invatamantului
veterinar si al biologiei vegetale