Medicina n Evul Mediu

Medicina bizantina
- n Imperiul Roman de rasarit, cu capitala la Bizant (apoi
Constantinopol)
- despre medicina bizantina s-a scris putin
- au dezvoltat o noua organizare medicala.
AU!RI
Oribazius (sec. I" B)este autorul unei enciclopedii de #$ volume
Actius din Amida a scris un tratat de medicina n % volume(in
carevorbeste si despre di&terie si unele medicamente noi din India).
Alexandru din Trales '( volume (n ntregime original)
MEDICI VESTITI
Pavel din Egina (sec. "II)-a &ost cel mai mare c)irurg al Bizantului,
a &olosit bisturiul, metode c)irurgicale noi si a scris lucrari despre
tumorile maligne, cancerul de s*n, )emoroizi
Antilos, contemporan cu !ribazius, este autorul unei lucrari de
c)irurgie despre tratamentul anevrismelor arteriale.
Nicolas Meis mare &armacolog + practician
In anul ,(- la .iceea, la primul sinod, biserica crestina s-a decis sa
preia gri/a ngri/irilor medicale umane,inc)izandu-se templelele
dedicate zeilor vindecatori,desc)iz*ndu-se institutii de caritate
crestina, pe specialitati si tipuri de boli. 0rimul spital- la ,#$, n timpul
lui "asile cel 1are.
Medicina n califatele arabe
2e disting , perioade in evolutia culturii si civilizatiei arabe
medievale3
'. etapa de asimilare (mi/locul sec. "II - s&*rsitul sec. I4),este o
perioada a traducerilor principalelor opere din cultura greco-romana si
orientala .
5a Bagdad, dar si la 6amasc apoi la Cairo7 se realizeaza o veritabila
scoala de traduceri in limba araba a lui 8ipocrate, !ribazius, 9alen,
6ioscoride.
raditia bizantina a spitalului (intemeiat de "asile cel 1are - ,#$) a
&ost preluata, cel mai celebru :ind spitalul din Bagdad. Cei mai
multi medici erau crestini, dar numele crestine nu s-au pastrat, arabii
d*ndu-le nume noi. ;
Arabii au &ost primii mari c)imisti ai lumii, duc*nd la aparitia
&armacistului7
(. perioada de in<orire (sec. 4-4I)
personalitatea lui !azes (Al Razi), din sec. I4-4, autor de carti
medicale, cea mai de seama :ind enciclopedia =Contines=
(=continentul=).
Ali Al "as este autorul unui tratat enciclopedic care se re&era la
clasici (ierar)izati) si la e>perienta clinica proprie.
Avicena, (?@$-'$,#) din ale carui lucrari amintim =Canonul
medicinei= (ultima mare sinteza a intregului c*mp al medicinei,
realizata de o singura persoana7 cea mai limpede si clara dintre
sintezele Avului 1ediu
,. perioada de declin (dupa ''$$)
Europa Occidentala
n Europa, medicina era un amestec ntre misticism, spiritualitate i practicile medicale
ale antichitii. De cele mai multe ori, bolile erau puse pe seama destinului sau a dorinei
lui Dumnezeu, astfel lund natere pelerinajele n scopuri curatie. !edicina medieal
european a nflorit cu aderat abia n secolul al "##-lea, cnd multe dintre te$tele arabe
despre medicina islamic au fost traduse n latin.
0rimele elemente de medicina apar in m*nastiri. !data cu
crestinarea popoarelor germanice, ei adopta punctul de vedere crestin
al medicinei. Au e>istat calugari specializati la nivelul medicinei
populare.
0rima scoala de medicina propriu-zisa din Auropa !ccidetala este
Scoala medicala din Salermo (port in Italia, in apropierea m*nastirii
1onte Casino - unde calugarul Benedict a intemeiat primul spital din
!ccident si un ordin calugaresc pentru asistenta bolnavilor, spre
s&*rsitul sec. "III, inceputul sec. I4).
Trotula a &ost primul medic ginecolog)%
Igiena precara a oraselor a permis producerea marilor epidemii al
Avului 1ediu (lepra, ciuma, variola, si:lis cu ipoteza originii americane
a acestuia
&re loc o decadere a chirur'iei, nu erau permise manere sn'ernde, pentru ca
medicii erau si preoti. E$istau ( cate'orii de chirur'i)chirurgii de roba lunga *propriu-
zisi+, care inatau doar anatomie si tehnici chirur'icale si chirurgii de roba scurta
*chirur'i barbieri+, care transmiteau deprinderile din tata in fiu
,rimele facultati de medicina au fost Montpellier *-((.+, apoi Padova, pentru statul
/enetian0 si Salermo *adearata facultate de medicina+.
Astrologia era str#ns legat$ de medicin$% ast&el% un bun
vindec$tor trebuia s$ 'tie m$car bazele acesteia
Concluzii despre medicina medieval
practicile folosite sunt echi i nesi'ure,
opera iile erau n'rozitor de dureroase,
chirur'ii aeau prea pu ine cuno tiin e de anatomie, tehnici de anestezie i
tratamentele antiseptice necesare pentru a proteja rnile i inciziile de la infec ii.
chirur'ii de la nceputul epocii medieale erau de cele mai multe ori clu'ri,
sin'urii care aeau accesul la literatura medical proenit din spa iul arab.
n -(-1, ,apa a decis c preo ii nu mai aeau oie s practice chirur'ia, a a c
ace tia i-au instruit pe rani s efectueze dierse opera ii0e$ista doezi ca in anul
--..s-a practicat o craniotomie pentru corpi straini si scaderea presiunii intracraniene
*fara anestezie
,aracelsus, un medi ele ian, a fost primul care a folosit eterul pentru calit ile sale
anestezice, dar acesta n-a fost acceptat de comunitatea lar' a medicilor i a fost
redescoperit n &merica 2.. de ani mai trziu. ,aracelsus a mai folosit i laudanumul
pentru alinarea durerii.
3ratamente)- ritualurile p'ne au fost inlocuite de peniten e reli'ioase ca forme de
indecare si rugciuni ctre sfin ii protectori ai oamenilor suferinzi de unele boli.

Persoanele care se mbolnveau de cium bubonic trebuiau s efectueze peniten e i s-
i mrturiseasc pcatele. Li se spunea c vor scpa cu via dac i mrturiseau corect
toate pcatele.
- Cauterizarea cu fierul ncins era folosit cu precdere pentru
amputa ii dar si pentru hemostaza si asepsie( viermi)
- Sangerari intr-un vas sau folosirea lipitorilor pe partile afectate

-a terea n era medieval era considerat foarte periculoas! nc"t
#iserica spunea femeilor nsrcinate s se pregteasc suflete te i s- i mrturiseasc
pcatele nainte.
- $oa ele %ucau un rol foarte important n ochii #isericii! ele
primeau licen a de la un preot depuneau un %urm"nt c nu vor folosi magia n timpul
na terilor.
- c"nd pozi ia anormal a bebelu ului ncetinea na terea! moa a
ncerca s mi te pozi ia acestuia in utero sau zdruncina patul pentru a for a mutarea
ftului. &ac bebelu ul murea nainte de na tere! moa ele trebuiau s-i dezmembreze
corpul cu intrumente ascu ite i apoi foloseau un soi de forceps pentru a-l scoate din uter.
-'arianta medieval a clismei purta numele de clyster! care
desemna de fapt instrumentul folosit pentru in%ectarea fluidelor n corp prin anus. (cest
instrument era un tub metalic! cu un capt n form de p"lnie i un altul care avea mai
multe orificii. &e obicei se folosea apa cldu ! dar e)istau i amestecuri pseudo-
medicinale! precum fierea de vier sub iat sau o etul. *n secolele +',-+',,! acest intrument
a fost nlocuit unul de tip sering. *n -ran a! acest tip de tratament a devenit chiar o
mod. Se spune c .egele Ludovic al +,'-lea ar fi fcut peste /000 de clisme n timpul
domniei sale.
-1ratamentele pentru diversele boli din 2vul $ediu includeau i
rugciunile ctre sfin ii protectori ai oamenilor suferinzi de unele boli. 3n clugr irlandez
din secolul al ',,-lea! Sf"ntul -iacre! era protectorul celor care sufereau de hemoroizi. 2l
s-ar fi vindecat n miraculos de aceast boal dup ce s-a a ezat pe o piatr din grdin.
Piatra e)ist i azi i prime te mul i vizitatori din r"ndul celor care sper s gseasc un
tratament miraculos. *n cazurile e)treme ale acestei boli! medicii foloseau cauterizarea cu
fier ncins.
.4$(,(
4data cu razboaiele daco-romane si constituirea Daciei , ca proincie a #mperiului
5oman ,timp de -61 de ani , cat a durat stapanirea romana se inre'istreaza o
bo'ata actiitate medicala , atat sacerdotala cat si laica .
,ecolumna lui 3raian se pot identifica pos3uri de prim ajutor pentru raniti si
dierse instrumente utilizate in practica .
#n eul mediu , medicina a fost practicata de raci si au aparut primele forme
or'anizatorice de asistenta medicala prin infiintarea 7bolnitelor manastiresti
7unde aeau acces inprincipal calu'arii batrani si bolnai , iar mai tarziu laicii
batrani , bolnaisi saraci .
,rima bolnita a aparut in 3ransilania , la !anastur , lan'a 8luj in -.6- , ulterior
au aparut la 9istrita , 4radea , 9raso,,rislop , iar in !oldoa la 8otnari 0 in 3ara
5omaneasca la 8urtea de &r'es si 5amnicu/alcea
,rimele spitale atestate documentar sunt in 3ransilania) spitalul din 4radea,
fondat de #oan :iti apoi cele infiintate de diferite ordine calu'aresti0E$.)sibiu ;
-(<(-caalerii cruciferi sau azilul spital din 9istrita,infiintat in acelasi an0in
secolul urmator apar spitalele medieale de la =eldioara,5asno,8oldea0
.>pitalele medieale sunt socotite att la noi ct si n ntrea'a Europa, locuri de
adapost si ocrotire, aziluri pentru saraci si batrni, orfani, precum si ca institutii
specializate pentru izolarea bolnailor conta'iosi.