Ingrijirea bolnavului in Evul Mediu

Numim Ev Mediu, mileniul care se intinde din preajma anului 500 pana n jurul anului 1500, altfel spus de la migratiile barbare i distrugerea Imperiului roman de Apus p n! dupa cucerirea "onstantinopolului de catre turci #1$5%&, eveniment care marc'ea(a sfarsitul )i(antului, ultim avatar i ultima supravietuire a Imperiului roman* Aceste (ece secole care au repre(entat sfarsitul lumii antice au asistat la nasterea Europei i, atunci c nd ele se inc'eiau, cea mai mare parte a natiunilor moderne se formasera, dobandiser! un nume i o limba, cimentandu+se printr+un trecut istoric propriu* Istoricul medicinei , nursingului se contopeste cu istoria de(volarii societatii umane cu perioadele sale de progres , stagnare sau declin , care s+au influentat reciproc , cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti memoria inaintasilor ci si pentru ca , acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati sa+l repete -, .anta/ana * Medicina a fost initial dominata de magie , actele terapeutice ba(andu+se pe ritualuri religioase si pe instincte , preocuparea dominanta fiind disparitia durerii* 0apirusurile egiptene din 1100 inainte de 2ristos pre(inta ingrijirea plagilor, inci(ia abceselor si imbalsamarea cadavrelor * In 3recia antica , medicina este influentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor*Apar o serie de scoli medicale in 4odos , 5os ,5nidos , care se ocupau de prevenirea #(eita 2/geia & si tratarea bolilor # 6eita 0ana7eea&* 2ippocrat# $10+%85 in*2r*& considerat parintele medicinei a intemeiat scola din 5os si pe langa juramant care cuprinde aspecte deontologice valabile si in (iua de a(i a scris in peste 10 volume , pe specialitati 9 anatomie , fi(iologie , medicala , ortopedie , c'irurgie , etc * informatii de specialitate care au fost ba(a unor descoperiri stiintifice ulterioare * Medicina evului mediu a avut mai putine progrese , fiind dominata de biserica* In aceasta epoca stiinta a cunoscut o fa(a de stagnare, interpretarea scolastica a te:telor luand locul observatiei* Inaintarea arabilor in ba(inul mediteranean a avut i un efect po(itiv* "unoscatori ai te:telor grecesti dar si ai celor persane, au propagat n Europa vec'ile nv!;!minte ale culturii antice* Al+4a(i #secolul al <+lea p*"'*& a descris variola i pojarul iar vestitul Avicenna scrie n secolul urmator =Canon medicinae, opera ce avea sa ramana pana in vremurile moderne manualul de ba(a al facultatilor de medicina* >n moment important l+a repre(entat nfiintarea la inceputul secolului al <I+lea, de catre calugarii benedictini din Monte "assino a primei institutii de nvatamant medical la .alerno in Italia #Scoala de la Salerno&* In secolul al <II+lea, tot n Italia, medicina se de(volta n special in centrele universitare din )ologna i 0adova* 0rimele boli profesionale au fost semnalate de catre medicul din Evul Mediu 3* ?racastore #1$8%+155%&, care atrage atentia intr+un poem al sau asupra sifilusului pe care l+ar fi contractat un tanar pastor numit ./p'ilus * ?*< )ic'at descrie , pe rand , toate membranele din corpul omenesc 9 pleura , peritoneul , meningele , tecile musculare , etc*

Introducerea ce(arienei in Evul Mediu a pretat la confu(ii , ea , nefiind aplicata de c'irurgi in raport cu originea nobila , ci in raport cu necesitatile vitale ale oricarei gravide * Asemanarea femeii gravide in literatura din >rartu cu universul , cu vesnicia si cu minunile lumii , cu (eul suprem , denota adanca credinta evlavioasa in actul nasterii * Medicina din micul sat >rartu s+a distins prin aleasa grija fata de vaduve , fata de orfani , invali(i si cetateni de varsta a treia * 0oate aici , la poalele muntelui Ararat trebuia cautata originea geriatriei cu 1000 ani inaintea erei noastre * Aparatura medicala a fost un modul medical in care s+au reali(at permanente progrese *@atele ar'eologice din @acia au pus in evidenta o surprin(atoare colectie de instrumente medicale , ca de e:emplu 9 c'iurete , stilete , bag'ete , pense , baloane de ceramica de tip Erlenma/er : , eprubete si c'iar o parafa medicala apartinand unui medic oftalmolog * In prima parte a Evului Mediu , nee:istand spitale sau alte institutii sanitare , ingrijirea bolnavilor se facea in manastiri , care erau oarecum crutate de ra(boaiele pustiitoare din acest timp * Multe dintre acesteau erau ase(ate la intretaieri de drumuri , unde calugarii mai prieceputi , purtand c'iar denumirea de infirmieri , ingrijeau de bolnavi sau raniti , folosindu+se si de plante medicinale pe care le cultivau in gradinile manastiresti , numite ='ortulusA* In aceasta perioada se detasea(a figura .fantului )enedict , care avea ca precept dictonul 9 =Inainte de toate si in fruntea tuturor lucrurilor va sta grija ce trebuie sa purtam bolnavilor =*, manastirea fondata de le in anul 5B8 pe muntele "asin , langa 4oma , devenind cel mai mare centru de binefacere * Impreuna cu adeptii sai a fondat Crdinul )enedictilor , dupa e:emplul caruia s+au format toate ordinele calugaresti ce au luat fiinta ulterior , apreciindu+se ca , de fapt, ele erau congregatii de infirmieri *Intre acestea este cunoscut Crdinul 2ositalierilor , ai carui membrii s+au dedicat ingrijirii din spitalul 2otel @ieu , fondat la D/on in anul 511+55E, apoi ordinu Augustinilor 2spotalieri , care au ingrijit bolnavii din spitalul 2otel @ieu din 0aris , infiintat pe langa manastirea Notre @ame , de catre episcopul .f* Dandr/ in anul 151* >nele ordine au fost create in Evul Mediu , in legatura cu marile epidemii care au facut ravagii in acest timp * .f* Da(ar a fost initiatorul Crdinului =Da(aristilor , care se ocupau in special de ingrijirea leprosilor , de unde a ramas pana tar(iu denumirea de =la(areteA * In acelasi scop , s+a infiintat si Crdinul calugaritelor denumite =Des serfs de la Fierge MarieA , care lucrau ca infirmiere in lepro(eria din 0ontoise * Intre ordinele care au urmat , mai cunoscute sunt cele ale ?ranciscanelor , @ominicanilor , 0aulinilor , "elestinilor , unii repre(entanti ai acestora ajungand pana in tinuturile Gransilvaniei , unde au fondat diferite insitutii spitacilesti * @in perioada cruciadelor este cunoscut Crdinul calugarilor denumit =Des ?reres 2ospitaliers de .aint Hean de @ieuA , care ingrijeau ranitii din spitalul =.fantul IonA din Ierusalim , cel al =Io'anitilorA , al =?ratilor de cruceA s*a* @upa cruciade , mi(eria si bolile care faceau ravagii au determinat formarea unui ordin special in anul 1B$0 cu denumirea =Des freres de la MisericordeA * "restinismul a insemnat un progres in ce priveste atitudinea fata de bolnav * In aceasi timp a fost si o frana in cercetarea stiintifica si e:perimentala , prin inter(icerea =sangerarilorA si stigmati(area medicilor care incalcau dogme , boala fiind considerata ca o pedeapsa pentru pacatul originar , cum sustinea filo(oful crestin Goma @IAJuino *

Medicina Evului Mediu este un liant intre superstitie , traditie si cunoastere a naturii vii , a plantelor medicinale , (estre a grecilor si romanilor din antic'itate * Camenii aveau cunostinte impresionante despre functionarea organismului uman iar multe din leacurile acelei perioade aveau la ba(a plantele si ierburile tamaduitoare care se folosesc , c'iar si acum , in (ilele noastre * ?rica si superstitia au jucat un rol aparte * Multi oameni credeau ca boala era o pedeapsa data de @umne(eu si ca insanatosirea vine numai odata cu =interventia divinaA* 0acientul cauta vindecarea prin rugaciune si pelerinaj si mai putin prin consultatie medicala * @in vremea lui Hipocrat #secolul 5 2r&, medic grec ale carui teorii au avut o mare influen;a n antic'itate, doctrina celor patru umori a fost considerata adevar fundamental de generatii de medici* Aceasta doctrina consta n credinta ca in corpul omenesc se gasesc patru substante, numite umori #lat*umorKlic'id&9 flegma, bila neagr, bila galben i sngele* )oala era considerat! semnul unui de(ec'ilibru al acestor patru umori* .e credea c!, n func;ie de modul de via;!, de alimenta;ie, de efortul fi(ic depus, unele umori creteau ori descreteau n raport cu altele, duc nd la mboln!virea organismului* @octrina celor patru umori este str ns legat! de teoria celor patru elemente fundamentale pre(ente n filo(ofia greceasc!9 pmntul, focul, apa i aerul* "el care se crede c! a fost LinventatorulL acestei concep;ii despre ar'itectura universului este filo(oful sicilian Empedocle #$M0N$%0 2r&, cel care n cartea sa, Despre natur, introduce cele patru elemente* Aristotel, n Fizica, reia aceste elemente i le atribuie caracteristici9 aerul este ud i fierbinte, focul este fierbinte i uscat, pmntul este uscat i rece, iar apa este rece i ud. ?ilo(oful grec Teofrast #%81 ++ BE8 2r&, n cartea sa Caracterele, este primul care face o clasificare i o descriere a temperamentelor omului* Clasificarea temperamentelor pornea tocmai de la cele patru umori* Astfel, acei indivi(i care au prea mult s nge sunt numi;i sangvinici i sunt caracteri(a;i prin energie, curaj i voluntariat, aceia care au mai mult! bil! galben! sunt colerici, fiind repe(i la m nie, netempera;i, aceia care au prea mult! bil! neagr! sunt melancolici, fiind despotici, neliniti;i, iritabili, iar aceia care au mai mult! flegm! sunt domina;i de pasivitate i calm i au fost numi;i flegmatici* 2ipocrate credea c! menstrua;ia avea rostul de a diminua umorile n e:ces la femei, menstrua;ia fiind, prin urmare, o cale natural! de reglare a de(ec'ilibrelor interne* @ar b!rba;ii nu au menstrua;ieO 0rin urmare se impunea o alt! metod! de a nl!tura umorile* 2ipocrate nu a fost ns! unul dintre practican;ii v!rs!rii de s nge ca mijloc terapeutic, acesta fiind mai degrab! adeptul terapiei prin diet!* Aelius 3alenus #1BM+B00 2r& este medicul care a impus pentru aproape B mii de ani metoda v!rs!rii s ngelui ca metod! de vindecare* 0asionat de medicin!, 3alenus este cel care a descoperit c! n fapt venele i arterele sunt umplute cu s nge, iar nu cu aer cum se credea la acea vreme* Acesta a ajuns s! considere c! s ngele este umoarea dominant! din organism i c! acesta avea nevoie de un control atent* @ei n mileniul al doilea doctrina celor patru elemente i a celor patru umori a intrat n declin, practica v!rs!rii s ngelui avea s! continue s! fie considerat! credibil! i util! pentru nc! mult timp* 0e de alt! parte, un LepifenomenL al doctrinei celor patru umori, teoria celor patru temperamente, a avut de asemenea un succes de durat!, c'iar i ast!(i fiind obinui;i s! mp!r;im n patru categorii temperamentale omul, conform teoriei lui Geofrast9 sangvinici, colerici, flegmatici i melancolici*

C traditie in majoritatea societatilor si o terapie PalternativaA populara in ultimii ani este utili(area plantelor pentru vindecarea bolilor Cmul a utili(at dintotdeauna plante pentru vindecare si aproape imediat ce a invatat sa scrie el a consemnat descrieri ale propietatilor curative ale acestora in Ptratate despre planteA * 0rimul tratat despre plante cunoscut a fost scris in urma cu aproape 5000 de ani de imparatul c'ine( "'iIen Nung # sau sub auspiciile lui &* .e numea 0en Gsao si contine descrieri ale utili(arilor medicinale a peste %00 de plante * @esi te:tul nu a supravietuit , stim despre e:istenta acestei lucrari din referinte intalnite in alta parte * 0rin B000 I*2r* , egiptenii antici utili(au plante in medicina , in cosmetica si in imbalsamare * 3recii si romanii au perfectionat cateva dintre aceste te'nici si au de(voltat altele noi propii * Am aflat despre studiile lor din scrierile lui 2ipocrat din secolul al F+lea i2r si din cartile P@e Materia MedicaA a lui @ioscoride si PNaturalis 2istoriaA de %8 de volume a lui 0liniu cel )atran # ambele din secolul I d2r & * In Evul Mediu in Europa de vest e:istau doua traditii de fitoterapie * >na era superstitioasa 9 unele plante faceau parte din leacurile populare deoarece se credea ca seamana cu anumite parti ale corpului uman * @e e:emplu , iarba plamanului are frun(e in forma de plamani si astfel era folosita pentru tratare tusei 9 aceasta este cunoscuta ca Pdoctrina semnaturilorA * "ealalta traditie naturista se ba(a pe e:perimente stiintifice si la inceput au fost efectuate de calugari in gradinile manastirilor *

4eferat intocmit de @endrinos "iprian , .coala 0ostliceala .anitara ="ristianaA "ls* 1A , 3alati

)ibliografie

'ttp9QQRRR*intermaggie*comQmedQsurger/*p'p 'ttp9QQmedieval'istor/*suite101*comQarticle*cfmQmedicineSinSt'eSmiddleSages 'ttp9QQRRR*medicultau*comQboli+si+tratamenteQistoria+medicinei+universaleQalte+date+ privind+evolutia+medicinei*p'p 'ttp9QQRRR*scientia*roQstiinta+la+minutQ$E+scurta+istorie+descoperiri+stiintificeQBM1+ doctrina+celor+patru+umori*'tml