Contractul de schimb

Notiune si caractere juridice Potrivit art. 1405 C.civ. schimbul este un contract prin care partile - numite copermutanti - isi dau respectiv un lucru pentru altul. Rezulta ca schimbul, ca si vanzarea, este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ si consensual (art. 1406). De asemenea, schimbul este un contract translativ de proprietate, dar - asemanator vanzarii - poate mijloci si transmiterea altor drepturi, reale sau de creanta. Daca insa ecliivalentul este o obligatie de a face sau de a nu face, contractul nu mai este de schimb, ci unul nenumit. Echivalentul nu poate fi nici o suma de bani sau creanta baneasca, caz in care contractul este de vanzare-cumparare. Dar daca ambele prestatii au ca obiect o suma de bani (inclusiv valuta), nu mai avem vanzare (un lucru in schimbul pretului - art. 1294 C.civ.), ci un contract de schimb (100 monezi de 50 bani, contra bancnotei de 50 lei). Cu toate asemanarile existente intre vanzare-cumparare si schimb, ele sunt contracte speciale (numite) distincte. Din punct de vedere juridic schimbul nu poate fi analizat ca o varietate de vanzare si nici ca o dubla vanzare insotita de compensarea preturilor, deoarece instrainarea se face nu pentru pret, ci pentru un alt lucru. Nefiind o dubla vanzare reciproca, ci un contract special unic, validitatea sau desfiintarea schimbului va afecta ambele instrainari (de exemplu, in cazul evictiunii unuia dintre bunurile schimbate), iar taxa de timbru - daca este cazul - va fi datorata nu pentru doua vanzari (la valoarea celor doua bunuri), deoarece "in cazul schimburilor de imobile, valoarea la care se percepe taxa este aceea a imobilului cu valoarea cea mai mare" (pct.11 din Lista anexa la OG nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala). Nu excludem nici posibilitatea unui schimb multilateral (de exemplu, triunghiular, in care A transmite un bun in proprietatea lui B in schimbul bunului primit de la C, care dobandeste un alt bun de la B), caz in care conventia este tot unica si indivizibila iar taxa de timbru calculata in raport de "aceea a imobilului cu valoarea cea mai mare". Aplicarea regulilor de la vanzare In ordine istorica, schimbul a fost primul contract prin intermediul caruia o persoana putea dobandi proprietatea unui lucru in schimbul proprietatii altui lucru (trocul). 0 data cu aparitia banilor (monezilor), importanta primordiala a capatat vanzare-cumpararea, regulile prevazute pentru acest

contract fiind extinse si asupra schimbului, deosebirea dintre ele constand numai in natura contraprestatiei; emptio fit pretio, permutatio fit rebus. Astfel fiind, in Codul civil si alte acte normative, pentru contractul de schimb sunt prevazute numai cateva reguli speciale , in rest schimbul fiind guvernat de regulile prevazute pentru contractul de vanzare-cumparare (art.1409 C.civ.). Bineinteles, pot fi aplicate numai normele care se potrivesc cu natura si efectele schimbului, referitoare la conditiile de validitate, la lucrul vandut (obligatia reciproca de predare si de garantie pentru evictiune si pentru vicii) etc., nu si cele referitoare la pret. Daca insa valoarea bunurilor schimbate nu este egala si echivalenta se restabileste prin plata unei sume de bani, numita sulta, pentru obligatia de plata a sultei se aplica dispozitiile privind plata pretului. In nici un caz, sulta nu poate intrece valoarea bunului schimbat, caci in acest caz operatia nu ar mai fi schimb, ci o vanzare cu dare in plata accesorie platii pretului. Iar unele reguli ale vanzarii nu pot fi aplicate datorita faptului ca in cazul schimbului fiecare dintre parti este si vanzator si cumparator. Astfel, nu poate fi aplicata regula suportarii cheltuielilor contractului de catre cumparator (se suporta de ambele parti in mod egal, daca prin contract nu s-a prevazut altfel) si nici regula potrivit careia clauzele neclare se interpreteaza in contra vanzatorului (in cazul schimbului se aplica regula generala; clauzele obscure se interpreteaza in favoarea debitorului). Reguli speciale Potrivit art. 1407 C.civ., daca unul dintre copermutanti dovedeste ca lucrul primit este proprietatea unui tert, poate refuza predarea lucrului promis in schimb, putand fi constrans numai a intoarce pe cel primit. Rezulta implicit ca schimbul lucrului altuia este nul si refuzul de predare nu este conditionat de anularea contractului. In materie de vanzare, legea prevede numai posibilitatea suspendarii platii pretului daca exista vreun pericol de evictiune, dar numai pana ce vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau va da o cautiune (art. 1364), ceea ce nu se aplica la schimb. In materie de schimb, potrivit art. 1408 C.civ., copermutantul evins are alegere intre doua actiuni: a) actiunea prin care cere daune - interese, reprezentand echivalentul valoric al lucrului primit din care a fost evins (asemanatoare actiunii in garantie pentru evictiune in materie de vanzare) si b) actiunea prin care cere intoarcerea lucrului sau, reprezentand - in fond - o actiune in rezolutiunea contractului si care prezinta avantajul (de care nu se poate bucura cumparatorul) ca il pune la adapost pe copermutantul evins de riscul insolvabilitatii cocontractantului sau. Evident, ca

urmare a rezolutiunii contractului reclamantul trebuie sa restituie si el tot ce a primit in baza contractului si de care nu a fost evins (de exemplu, suma de bani primita cu titlu de sulta). In sfarsit, trebuie precizat ca copermutantul se bucura de privilegiul vanzatorului numai pentru garantarea creantei de sulta, nu si pentru garantarea altor obligatii, caci acest privilegiu nu este aplicabil decat in cazul obligatiilor banesti. Schimbul de imobile Intrucat imobilele (inclusiv terenurile, art.1 din Legea nr.54/1998) nu sunt scoase din circuitui civil, ele pot forma obiectul contractului de schimb, fie ca se schimba proprietatea a doua imobile, cu sau fara sulta, fie ca in schimbul transmiterii proprietatii asupra unui imobil instrainatorul primeste alte drepturi. Desigur, imobilele care nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare nu pot fi nici schimbate, iar incapacitatile speciale vizand dobandirea de terenuri agricole numai pana la limita de 200 ha pe familie si cea care nu permite cetatenilor straini si apatrizilor sa "dobandeasca" dreptul de proprietate asupra terenurilor de orice fel, opereaza si in domeniul schimbului. Celelalte drepturi reale asupra imobilelor, in masura in care pot fi dobandite, pot forma si obiectul schimbului. Precizam ca daca instrainarea proprietatii in cadrul schimbului (nesimulat) are ca obiect (sau ambele obiecte care se schimba) terenuri agricole din extravilan, nu se pune problema exercitarii dreptului de preemptiune, el fiind prevazut de lege (art.5 din Legea nr.54/1998) numai pentru cazul instrainarii "prin vanzare". Precizam, de asemenea, ca prin acordul partilor, pot fi incheiate antecontracte de schimb (promisiune unilaterala sau bilaterala de schimb ori pact de preferinta). Legea mai precizeaza ca schimbul de terenuri intre persoane fizice sau intre persoane juridice private ori intre persoane fizice si persoane juridice private se face prin acordul acestora exprimat in forma autentica (art. 12 alin.1-2) , dispozitie aplicabila, evident, si in cazul in care un teren se instraineaza in schimbul unui alt lucru decat teren (art.2 alin.1). Daca copermutantii sau unul dintre ei este persoana juridica publica (dar terenul care urmeaza sa faca obiectul schimbului este proprietate privata, iar nu publica - art. 12 alin.3), contractul urmeaza sa fie incheiat (in forma autentica) cu abilitarile prevazute de lege. Astfel, de exemplu, daca terenul (sau orice alt bun), obiect al contractului de schimb, face parte din dorneniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale, incheierea contractului se poate face numai pe baza de expertiza insusita de consiliul unitatii administrativteritoriale proprietare (art.76 din Legea administratiei p ublice locale nr.69/1991). Regulile care guverneaza contractul civil de schimb sunt aplicabile si in cazul in care, in interesul lucrarilor pentru protectia si ameliorarea solului, de regularizare a scurgerii apelor sau alte lucrari de

interes comun, statul urmeaza sa faca schimburi de terenuri cu proprietarii din perimetru. Si aceste schimburi se pot face numai cu acordul proprietarilor prin act autentic (art.84 din Legea nr. 18/1991). In caz de refuz, numai pentru o cauza de utilitate publica, cu dreapta si prealabila despagubire, se poate recurge la exproprierea (nu schimbul) terenului necesar pentru executarea lucrarilor (art.41 alin.3 din Constitutie, Legea nr.33/1994, art. 83 din Legea nr.18/1991, republicata). Pentru toate ipotezele in care un teren se schimba cu un alt teren, legea precizeaza ca fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului pe care il inlocuieste, cu respectarea drepturilor si a sarcinilor anterior si lega| constituite (art.12 alin.4 din L.nr.54/1998). Desi textul nu precizeaza, sunt avute in vedere drepturile si sarcinile reale. Daca un teren este instrainat in schimbul unui alt lucru, subrogatia reala cu titlu particular nu se poate produce si drepturile reale constituite asupra terenului se mentin, in masura in care sunt opozabile tertilor, regulile de publicitate imobiliara fiind aplicabile si in materie de schimb. Si dreptul de servitute (sau de superficie) subzista nemodificat, chiar daca se schimba doua terenuri deoarece este indisolubil atasat (accesoriul) fondului aservit, respectiv dominant. Celelalte drepturi reale insa (de exemplu, de garantie imobiliara) se stramuta si asupra sultei platite sau datorate pentru echilibrarea valorii terenului (vz. si art. 1721 alin.2 C.civ.) . In sfarsit, Legea nr.54/1998 precizeaza ca punerea in posesie a noilor detinatori, in urma schimbului realizat potrivit art. 12 alin.1 (acord intre persoane fizice si persoane juridice private exprimat in forma autentica) se face de catre delegatui oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol judetean sau al municipiului Bucuresti, in prezenta partilor contractante sau a reprezentantilor acestora, operandu-se in documentele cadastrale si in registrul agricol modificarile survenite .

Model de contract de schimb

Contract de schimb (model de baza) Incheiat astazi ......................... la ............................................. I. PARTILE CONTRACTANTE 1.1. ............................................................................., cu domiciliul in .................., (numele si prenumele) (localitatea) str. ................................ nr. ......, bloc ......, scara ......, etaj ......, apartamentul ......, judetul/sectorul ......................., avand actul de identitate seria ................... numarul ................, eliberat de .......................... la data de ............................., codul numeric personal ........................., in calitate de copermutant (coschimbas) prim, si 1.2. ......................................................., cu domiciliul in ........................................, (numele si prenumele) (localitatea) str. ................................ nr. ......, bloc ......, scara ......, etaj ......, apartamentul ......, judetul/sec- torul ......................., avand actul de identitate seria ................... numarul ................, eliberat de ....................... la data de ........................, codul numeric personal ......................, in calitate de copermutant (coschimbas) secund au convenit sa incheie prezentul contract de schimb, cu respectarea urmatoarelor clauze: II. OBIECTUL CONTRACTULUI 2.1. Schimbarea bunurilor copermutantilor (coschimbasilor), parti ale prezentului contract, a bunurilor proprietatea lor astfel: a) Copermutantul (coschimbasul) prim transmite in proprietate deplina copermutan- tului (coschimbasului) secund, bunurile de mai jos3): 1. ......................................................; 2. ......................................................; etc. Valoarea bunurilor este de ....................................... lei. b) Copermutantul (coschimbasul) secund transmite in proprietate deplina copermu- tantului (coschimbasului) prim, bunurile de mai jos3): 1. ......................................................; 2. ......................................................; etc. Valoarea bunurilor este de ...................................... lei. 2.2. Starea tehnica a bunurilor care fac obiectul prezentului contract a fost constatata prin procesele-verbale anexa ................... . 2.3. Fata de valorile care fac obiectul schimbului: nu rezulta nici o diferenta de valoare si, ca atare, nu se datoreaza sulta. sau diferenta de valoare rezultata intre bunuri este minora, iar copermutantul (coschimbasul) creditor nu are nici o pretentie baneasca fata de copermutantul (coschimbasul) debitor. sau

 rezulta o diferenta de ........................................... lei reprezentand sulta pe care trebuie sa o (in cifre si litere) plateasca copermutantul (coschimbasul) prim/copermutantul (coschimbasul) secund, coper- mutantului (coschimbasului) secund/copermutantului (coschimbasului) prim, in termenul prevazut de prezentul contract.

III. PREDAREA-PRIMIREA BUNURILOR 3.1. Copermutantii (coschimbasii) parti ale prezentului contract se obliga sa predea si sa primeasca reciproc bunurile care fac obiectul prezentului contract, astfel: a) copermutantul (coschimbasul) prim la .................................................................... (locul de predare-primire a bunurilor) pana la data de ......................... in urmatoarele conditii: ......................................... pe baza de proces-verbal de predare-primire anexa .............; b) copermutantul (coschimbasul) secund la .................................................................. (locul de predare-primire a bunurilor) pana la data de .................... in urmatoarele conditii: ........................ pe baza de proces-verbal de predare-primire anexa ............... . 3.2. Copermutantii (coschimbasii), parti ale prezentului contract de schimb. au deplina proprietate asupra bunurilor dupa primirea lor si dupa caz plata sultei. 3.3. Cheltuielile de predare-primire a bunurilor (de expeditie, de incarcare-descarcare, de manipulare, de transport si altele) se suporta astfel: ............................................... . 3.4. Copermutantii (coschimbasii) suporta in parti egale taxa de timbru, timbrul judiciar si onorariul notarului public4). 3.5. Copermutantii (coschimbasii) vor putea preda bunurile care fac obiectul prezentului contract si inainte de termenul prevazut de acesta, numai daca obtin acordul scris al celeilalte parti. 3.6. Bunurile care fac obiectul schimbului se considera acceptate si trec, reciproc, in proprietatea partilor la data constatarii starii lor, in procesele-verbale incheiate de parti/reprezentantii partilor.

IV. GARANTII 4.1. Copermutantii (coschimbasii) garanteaza reciproc pentru evictiune si pentru eventualele vicii ascunse ale bunurilor care fac obiectul prezentului contract de schimb.
V. PLATA SULTEI 5.1. Copermutantul (coschimbasul) debitor se obliga sa plateasca copermutantului (coschimbasului) creditor suma de .......................................... lei, reprezentand sulta datorata, (in cifre si litere) potrivit prevederilor contractului pana la data de ..................................... . VI. CLAUZA PENALA 6.1. Partea care intarzie predarea sau primirea bunurilor, in conditiile si la termenele prevazute de prezentul contract este obligata la plata unei penalizari de .....% din valoarea bunurilor nepre- date sau neprimite, dar nu mai mult decat aceasta valoare. 6.2. Pentru orice intarziere in plata sultei, copermutantul (coschimbasul) debitor este obligat la plata unei penalitati de ......% pe zi de intarziere, calculate asupra sumei datorate.

VII. FORTA MAJORA 7.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator total sau partial a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau/si executarea obligatiei respective a fost cauzata de forta majora asa cum este definita de lege. 7.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ......................, (zile, ore) producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui. 7.3. Daca in termen de ...................... de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile (zile, ore) au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract, fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. VIII. NOTIFICARILE INTRE PARTI 8.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa prevazuta in partea introductiva a prezentului contract. 8.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. 8.3. Daca notificarea se trimite prin telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. 8.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente. IX. SOLUTIONAREA LITIGIILOR 9.1. In cazul in care eventualele neintelegeri privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea sau incetarea lui nu se vor putea rezolva pe cale amiabila, partile au convenit sa se adreseze instantelor judecatoresti competente. X. CLAUZE FINALE 10.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. 10.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. 10.3. Prezentul contract s-a incheiat intr-un numar de ................... exemplare, din care .............. .

COPERMUTANT PRIM COPERMUTANT SECUND

BIBLIOGRAFIE

1.D. Chiric, Drept civil.Contracte speciale, Editura Lumina Lex, Bucureti 1997 ; 2. T. Prescure, Curs de contracte civile, Editura Rosetti 2003; 3. Prof. univ. dr. Francisc Deak Tratat de drept civil 4. C. Toader, Manual de contracte civile speciale, Editura All Back , Bucureti 2000 5. Suportul de curs 6. Surse web : http://www.dsclex.ro/contracte/schimb.htm