Sunteți pe pagina 1din 11

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE

LUCRU INDIVIDUAL
Tema: Absolutismul luminat al Mariei Tereza şi Iosif al II-lea

A elaborat: Zima Pavel


A verificat:

Chișinău, 2022
INTRODUCERE
1
Absolutismul luminat sau despotismul luminat a reprezentat un curent de idei și practici
politice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, specifice mai ales monarhiilor din centrul și
estul Europei.
Conceptul a fost formulat în 1847 de istoricul german Wilhelm Roscher, fiind încă disputat
în rândul specialiștilor.
În noua concepție de guvernare se îmbinau formele feudale de guvernare cu noile idei ale
filosofiei luminilor. Din această simbioză a rezultat un ansamblu de reforme care a ameliorat situația
popoarelor din Europa Centrală și Răsăriteană.
Politica reformistă se caracterizează printr-un ansamblu de măsuri luate de la nivelul
monarhiei, concentrate în domeniul administrației, justiției și finanțelor, pentru a consolida statul
feudal prin înglobarea elementelor capitaliste1.
În noua concepție de guvernare, statutul monarhului apare schimbat. Astfel,
 puterea acestuia nu mai este de natură divină, ci este o delegare a puterii poporului;
 suveranul nu mai apare ca un trimis al lui Dumnezeu, ci ca un părinte al poporului
său.
În ciuda diversității formelor de manifestare, noua concepție de guvernare are unele
trăsături comune:
 un absolutism centralizator;
 o ierarhie a funcționarilor;
 o furie a guvernării (concretizată prin intervenția statului în economie, învățământ,
religie);
 o concepție unitară de guvernare.
Gândirea economică a monarhilor luminați era mercantilismul. Se urmărea o balanță
comercială activă, monarhia sprijinind activitatea manufacturieră și comercială.
În plan social, statul intervine, din considerente fiscale și umanitare, în raporturile dintre
țărani și nobili, dorind să facă din fiecare locuitor un contribuabil eficient. Este creat un aparat
administrativ centralizat, având în frunte suveranul care devine deținătorul tuturor pârghiilor
statului. Caracterul naționalist al activității de stat face ca educația să devină o problemă de
guvernare.
Cât privește religia, importanța bisericii este menținută, dar ea este subordonată puterii de
stat care caută să-i reglementeze activitatea. Printre cei mai cunoscuți despoți luminați au fost Maria
Tereza și  Iosif al II-lea  (Imperiul Habsburgic), Frederic al II-lea (Prusia), Ecaterina a II-
a (Rusia) și Constantin Mavrocordat (Țările române).
Filosofii secolului al XVIII-lea şi-au propus să schimbe societatea. Ei
au influenţat atitudinea şi acţiunea unor monarhi care au pus în practica principiile luministe.
Absolutismul contrazice ideile generoase ale filosofiei luminilor.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Absolutism_luminat
2
Maria Tereza
Într-un secol în care istoria Europei a fost scrisă de către regi, Maria Tereza s-a impus ca un
lider puternic şi neînfricat. Împărăteasa a apărat Austria în timpul invaziei prusace şi a iniţiat mai
multe proiecte care aveau ca scop îmbunătăţirea traiului cotidian al poporului său. În istorie, Maria
Tereza mai este cunoscută şi pentru faptul că a fost mama regilor Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea,
dar şi a controversatei regine a Franţei, Maria Antoaneta.
Pe data de 13 mai 1717, la Palatul Hofburg din Viena s-a născut Maria Tereza, fiica lui
Carol al VI-lea, împăratul Sfântului Imperiu Roman. Viitoarea urmaşă la tron nu a fost primul copil
al familiei imperiale, ea având un frate mai mare, arhiducele Leopold, care la puţin timp înainte ca
ea să vadă lumina zilei a murit.
Naşterea ei a fost o dezamăgire pentru întregul imperiu, deoarece legea salică permitea doar
urmaşilor de gen masculin să urce pe tron. Având în vedere faptul că şi următorii copii au fost tot
fete, până în 1720 Carol al VI-lea a reuşit cu multe sacrificii să obţină aprobarea pentru Pragmatica
Sancţiune, conform căreia marile puteri ale Europei o recunoşteau ca moştenitoare la tron pe fiica sa
cea mare, Maria Tereza.
Viitoarea împărăteasă a fost un copil docil şi cuminte, care a învăţat sârguincios toate
disciplinele ce erau necesare viitoarei funcţii. Cu toate că era pasionată de echitaţie, tatăl ei i-a
interzis să călărească. Acest lucru avea să îl înveţe mult mai târziu, ceremonia de încoronare din
Ungaria conţinând astfel de elemente. Împăratul o invita adesea pe tânăra Maria la sedinţele de
consiliu, dar cu toate acestea niciodată nu au discutat probleme de stat. Chiar dacă și-a petrecut
ultimele decenii din viață asigurând moștenirea Mariei Tereza, Carol a așteptat întotdeauna un fiu și
niciodată nu și-a pregătit fiica pentru viitorul ei rol ca suveran
Maria Tereza a urcat pe tronul Sfântului Imperiu Roman la vârsta de 23 de ani, în urma
morţii tatălui ei pe 20 octombrie 1740. La acea dată, imperiul nu se afla într-o situaţie prea bună,
armata era la pământ, iar trezoreria era goală. Maria Tereza nu a fost primită cu braţele deschise de
către mai marii Europei2.
Ministrul de finanțe a informat-o că datoria statului crescuse enorm, ca rezultat al
războiului cu Turcia. Atitudinea provinciilor era o altă cauză de îngrijorare. Deși toţi acceptaseră
sancțiunea pragmatică, acum, priveau spre noul monarh cu suspiciune. Se considera că această
tânără femeie, lipsită de experiență, va duce o politică influențată de soțul ei, care nu numai că era
străin, dar avea și simpatii pentru Franța.
Eșecul lui Carol al VI-lea în rezolvarea slăbiciunilor Imperiului o pusese pe Maria Tereza
în fața unor probleme de durată incluzând puterea și bogăția bisericii romano-catolice, independența
nobilimii maghiare, înapoierea economică și existența unor divizări sociale, rasiale și confesionale
profunde.
Acestea formează o coaliţie condusă de regele Prusiei, Frederick al II-lea, în anul 1740. În
acelaşi an, Frederick anexează imperiului său Silezia, o provincie austriacă. Franţa şi Bavaria au
urmat exemplul Prusiei, astfel rezultând un conflict numit „Războiul Succesiunii Austriece”.
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Terezia_a_Austriei#Politica_intern%C4%83
3
Conflictul avea să se încheie 8 ani mai târziu, Austria fiind nevoită să accepte că Silezia rămânea
Prusiei, iar Franţa câştiga trei teritorii italiene ce până atunci fuseseră ale Imperiului Habsburgic.
Odată cu sfârşitul războiului, Maria Tereza şi-a propus reformarea guvernului
habsburgic, fiind ajutată de către Contele Friedrich Wilhelm von Haugwitz şi Gottfried van Swieten.
Eforturile de reformă s-au concentrat pe centralizarea puterii imperiului. De asemenea acesta, cu
permisiunea împărătesei, a renunţat la negocierile anuale cu teritoriile imperiului privind resursele în
favoarea unei întâlniri o dată la 10 ani. În timpul celor 10 ani, teritoriile ar fi plătit taxe anuale
administraţiei centrale.
Creşterea veniturilor şi reducerea costurilor determinate de aceste reforme interne au servit
la consolidarea armatei habsburgice. Chiar dacă nu se afla în război, împărăteasa considera necesară
pregătirea pentru un al doilea război cu regele Frederick al II-lea, fiind sigură că acesta nu va
accepta uşor noua alianţă dintre Austria şi Franţa.
În anul 1756, Frederick a declarat din nou război Imperiului Habsburgic. Războiul de 7
ani, aşa cum avea să se numească, a fost momentul în care Maria Tereza avea să încerce să-şi
recâştige Silezia. Dar în 1762, odată cu moartea Împărătesei Elisabeta, Rusia, unul dintre cei mai
mari aliaţi ai Austriei, iese din război. Din moment ce nu putea câştiga războiul fără aliaţii săi, Maria
Tereza şi Frederick al II-lea semnează în 1763 un acord de pace, cu condiţia că Prusia avea să
păstreze Silezia.
Pe plan intern, Maria Terezia a inițiat un amplu program de reformă, cunoscut sub numele
de "Reforma tereziană de stat". Reforma sistemului de guvernământ realizată în primii ai ani de
domnie se datorează în mare măsură contelui Friedrich Haugwitz.
Unul dintre obiectivele lui Haugwitz a fost copierea sistemului de guvernare centralizat a
lui Frederic al II-lea al Prusiei. A existat o opoziție puternică împotriva acestei întăriri a controlului
regal (Direktorium), în special din partea nobililor și dietei din Boemiei, care se bucurase de o mare
independență de secole.
A promovat dezvoltarea industriei textile și a comerțului. A instituit o comisie însărcinată
cu redactarea unui cod legislativ care urma să poarte numele Codex Theresianus. În 1768 a adoptat
un nou cod penal, iar în anul 1776 a interzis tortura. A îmbunătățit situația țăranilor, în special cea a
iobagilor, deschizând drumul spre desființarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei fiului ei,
împăratul Iosif al II-lea (1780-1790). Maria Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii și
clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestor categorii. 
Cea de-a doua perioadă de reformă a Mariei Tereza a fost mai importantă decât prima,
deoarece a purtat cu sine elemente de centralizare și schimbare care au reprezentat tipuri de guvern,
societate și economie care vor apărea în secolul al XIX-lea și se vor maturiza în secolul al XX-
lea. Pe cât de moderne erau unele dintre aceste elemente, guvernul care le-a introdus nu se gândea la
obiective pe termen lung, ci se ocupa de probleme imediate, cea mai importantă fiind recuperarea
din Războiul de 7 ani. Zona care necesită o atenție urgentă a fost finanțarea. Costul războiului de 7
ani adăugase atât de multe datorii la trezorerie încât, pentru restul domniei Mariei Tereza, deservirea
acelei datorii asigurând în același timp costurile de apărare și operațiunile guvernamentale a
devenit obsesia a multora dintre consilierii ei.
4
Nevoia financiară a condus-o pe Maria Tereza și oamenii de stat în alte domenii. Toți au
realizat că redresarea financiară depinde în mare măsură de o economie îmbunătățită și au introdus o
serie de măsuri pentru ao îmbunătăți. Muncitori străini și meșteșugari cu abilități în fabricarea
diferitelor articole au fost recrutați din Țările de Jos, țările italiene și Germania și s-au stabilit în
întreaga monarhie. 
Fermierii au venit din vestul Europei pentru a se stabili în unele dintre cele mai îndepărtate
țări ale monarhiei care au fost grav depopulate, în principal în sudul și estul Ungariei. Unele sectoare
importante ale economiei, precum textilele și fabricarea fierului, au fost eliberate de restricțiile
breslei. Și în anul 1775, guvernul a creat uniunea vamală din majoritatea țărilor coroanei monarhiei,
excluzând unele dintre ținuturile periferice și regatul Ungariei, care nu a fost alăturat Austriei într-o
uniune vamală până în 1851.
Reformele financiare și economice au avut, de asemenea, un impact asupra
societății. Guvernul Mariei Tereza era pe deplin conștient de faptul că majoritatea impozitelor
provin din elementele inferioare ale societății, așa că a fost dornic să se asigure că acele elemente
inferioare au mijloacele necesare pentru a-și suporta povara. 
În anul 1767, a impus Ungariei o lege care reglementează drepturile și îndatoririleiobagi și
domnii lor cu intenția de a îmbunătăți stareațărani , ceea ce nu era deloc bun. Această lege a suferit
oarecum, deoarece domnii înșiși erau responsabili de punerea în aplicare a acesteia, dar ulterior a
fost codificată în statutele maghiare în anii 1790 – 1791, și a rămas legea de bază privind statutul
iobagilor până la emanciparea lor definitivă în anul 1848. Ca răspuns la un iobag revoltat din anul
1774, protestând nu numai împotriva opresiunii, ci și a foamei, Maria Tereza a emis o lege
în Boemia în anul 1775, care a restricționat practica aristocratică de exploatare a obligațiilor de
muncă ale țărănimii. Ea a avut, de asemenea, planuri pentru a schimba cotizațiile țărănimii de la
diferite forme de serviciu la un sistem strict plătitor de chirie. Un astfel de sistem a fost introdus pe
terenurile deținute de coroană, dar ea nu a impus extinderea sa la terenurile private3.
Maria Tereza a introdus și un sistem de educație publică. Motivația acestei reforme a venit
din îngrijorarea atât că Biserica Romano-Catolică din Austria nu mai menține moralitatea publică
în mod corespunzător, cât și că anumite schimbări în economia secolului al XVIII-lea au cerut ca
Austria să ofere o forță de muncă mai bine educată.
Se presupune adesea că marea masă a poporului din Austria în acest moment erau iobagi,
care lucrau pe ținuturile domnilor, datorând diverse taxe de muncă și bani, și astfel - în timp ce
sufereau opresiune - formând cel puțin o societate destul de stabilă. De fapt, la sfârșitul secolului al
XVIII-lea, marea majoritate a populației rurale era formată din căsuțe, grădinari și locatari care
aveau datorii feudale minime și care depindeau de ocupații neagricole pentru supraviețuirea
lor. Acești oameni reprezentau o forță de muncă proto-industrială, dar reprezentau și o populație
rurală ignorantă și potențial prost disciplinată. Educația obligatorie a fost o metodă de a le insufla o
bună etică de lucru și un sentiment de moralitate. 
În anul 1774, Maria Tereza a emis un Regulament școlar general pentru ținuturile austriece,
stabilind un sistem de școli elementare, școli secundare și școli normale pentru formarea
3
https://delphipages.live/ro/geografie-%C8%99i-calatorii/%C8%9Barile-lumii/reforms-1763-80
5
profesorilor. Punerea în aplicare a acestui regulament a fost dificilă din cauza lipsei cadrelor
didactice, a rezistenței din partea domnilor și a țăranilor, precum și a lipsei de fonduri. În ciuda
acestor obstacole, însă, până în anul 1780 se deschiseră 500 de astfel de școli.
Sistemul de recrutare în armată a fost luat din mâinile dietelor și încredințat funcționarilor
oficiali locali. S-a introdus recrutarea sistematică, s-au editat manuale noi de instrucție și tactică
militară și a fost dezvoltată o nouă artilerie. S-au înființat două academii militare, una pentru cadeți
și alta pentru ingineri, în scopul de a îmbunătății calitatea ofițerilor. Totuși armata n-a devenit
niciodată atât de eficientă ca cea a Prusiei.
Chiar dacă Maria Tereza şi-a dorit pace şi a ţinut să promoveze diplomaţia, în timpul în
care a împărţit conducerea imperiului cu fiul său „Războiul de Succesiune Bavarez” a izbucnit,
durând din 1778 şi până în 17794.
Maria Tereza a decedat pe 29 noiembrie 1780 la Palatul Hofbur din Viena, locul unde s-a
născut şi de unde a condus un imperiu timp de patru decenii. Ea a lăsat în urmă o bază solidă pentru
viitoarele generaţii ale familiei sale. Odată cu moartea ei, Iosif al II-lea şi-a asumat întreaga
responsabilitate ca Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Maria Tereza a fost o figură importantă a Europei secolului al XVIII-lea, unul dintre cei
mai capabili conducători ai dinastiei sale şi din punctul de vedere al unor istorici, „cea mai umană
dintre Habsburgi”.

Iosif al II-lea
Iosif al II-lea s-a născut la data de  13 martie 1741 în Palatul Schönbrunn. A fost primul
membru al Casei Habsburg-Lorena care a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1765 până în
1790 .
Din 1765 până în 1780, Iosif, care a crescut doar titlul de împărat, a servit ca co-regent
al mamei sale Maria Tereza în țările monarhiei habsburgice. Din anul 1780 a domnit singur
ca arhiduc al Austriei. Iosif este considerat un exponent al absolutismului luminat și pune în mișcare
4
https://destepti.ro/maria-tereza-un-monarh-stralucit
6
un ambițios program de reformă ( iosfinism, brevet de toleranță, abolirea iobăgiei ). Cu puțin timp
înainte de sfârșitul vieții sale, a fost forțat să-și ia înapoi multe dintre proiectele sale de reformă5.
În multe aspecte, Iosif a avut păreri diferite, parțial contrare, despre mama sa Maria Tereza,
care trăia încă mental și emoțional în epoca Contrareformei în timpul propriilor sale reforme, în timp
ce Iosif era deja un susținător al ideilor iluminate. La această etapă, el a admirat vechiul
război al Austriei Friedrich II și a călătorit la o întâlnire cu el la Neisse. După moartea Mariei
Tereza, în 1780, a încercat să pună în aplicare aceste idei politic, dar într-un mod pripit sau
nediplomatic, astfel încât multe dintre ele au rămas în cele din urmă ineficiente din cauza
întârzierilor sau rezistenței.
Este considerat un exponent al absolutismului luminat. Pentru el, conducerea era un birou,
un serviciu către stat în ansamblu. „Totul pentru oameni, dar nimic prin oameni” a fost pretinsul său
motto, care caracterizează în mod adecvat stilul său de guvernare.
Iosif al II-lea a încercat să împingă înapoi influența nobilimii și a clerului. Iobăgimea
de la țărani, de exemplu, a fost desființată prin brevet revocare iobăgie la 1 noiembrie anul 1781. În
memoria acestei reforme a împăratului a fost venerat de oameni ca „Iosif - eliberatorul țăran” și în
secolul al XIX-lea au fost ridicate în cinstea sa numeroase monumente ale împăratului Iosif al II-lea,
în special în Boemia și Austria6.
Adunările nobile de clasă au fost respinse în favoarea oficialilor de stat. Acest lucru a avut,
de asemenea, legătură cu tendințele lui Iosif spre centralizare. Așa că a încercat să
transforme Austria într- un stat unificat cu germana (standard) ca limbă de stat. El a vrut să
desființeze drepturile speciale tradiționale ale țărilor aflate sub conducerea sa. Aceste eforturi au
stârnit neliniște în Țările de Jos austriece și au adus Ungaria în pragul rebeliunii. El a renunțat chiar
și la Praga și Bratislava la rege al Boemiei și Ungariei să fie încoronat.
Un alt aspect al acestui efort este politica sa de artă. Burgtheater a fost declarat cetățean
german de teatru și compozitorul Wolfgang Amadeus Mozart a fost comandat în 1781 pentru a
ridica genului Singspiel în limba germană la un nivel artistic serios cu Răpirea din Serai.
Colaborarea cu Mozart a fost menținută și în anii următori, când genul Singspiel german nu se
stabilise. În 1786 a aprobat premiera operei lui Mozart Le nozze di Figaro (bazată pe piesa
rebelă Marea zi a francezilor Beaumarchais, a cărei critică a privilegiilor nobilimii a mers foarte
bine cu politica împăratului). În 1789 l-a însărcinat pe Mozart să scrie opera sa Così fan tutte .
Statul unitar al lui Iosif a fost destinat în primul rând să asigure prosperitatea și avansarea
cetățenilor săi. Cu toate acestea, Iosif a avut tendința de a avea grijă de cele mai mici detalii, pe care
supușii săi le găseau uneori hărțuitoare. Existau reglementări pentru ceremoniile funerare până în
cele mai mici detalii:
 determinarea numărului de lumânări care trebuie aprinse la o masă;
 interzicerea fructelor cu ardei drept mâncare de lux, pe care a considerat-o dăunătoare
sănătății și multe altele.

5
https://no-regime.com/ru-dero/wiki/Joseph_II._(HRR)#Aufgekl%C3%A4rter_Absolutismus_und_Reformen
6
https://slidetodoc.com/monarhia-absolutista-luminata-in-austria-si-prusia-prof/
7
Un aspect mai serios al acestor eforturi este politica sa de sănătate, care s-a reflectat în
înființarea Spitalului General și a Josephinum (un centru de instruire pentru medicii militari, din care
medicul personal al lui Joseph era Giovanni Alessandro Brambilla ). Spitalul general a fost un fel de
proiect preferat al împăratului, cu care s-a ocupat în detaliu - inclusiv planificarea așa-numitului turn
al prostului, o unitate de custodie pentru bolnavii mintali.
Munca sa de reformă a eșuat în cele din urmă din cauza rezistenței deschise și ascunse a
vechilor elite și a faptului că el a condus doar zece ani. Când și-a ales angajații, el a trecut cu
vederea greșelile și lipsa de consens. Protochirurgul Giovanni Alessandro Brambilla a
oferit profesiei medicale conservatoare atât de multă expunere încât dezvoltarea intervenției
chirurgicale în Austria a fost în cele din urmă întârziată cu decenii. În calitate de guvernator al
Țărilor de Jos austriece, contele Belgiojoso chiar a sudat clerul și spiritele libere într-o opoziție
comună prin comportamentul său neîndemânatic.
Un aspect al reformelor sale a fost acela că sistemul juridic a făcut progrese semnificative
sub el. În anul 1783, părți din legea căsătoriei au fost codificate în „Ordonanța în materie de
căsătorie”.
În anul 1787, pentru ținuturile ereditare habsburgice a fost adoptată legea penală
iosfiniană relativ progresivă, cu care, printre altele, au fost abolite pedepsele de mutilare și pedeapsa
cu moartea a fost prevăzută doar în legea marțială, dar nu și în procedurile penale obișnuite.
În anul 1803, a fost reintrodus pentru câteva infracțiuni. În prim-planul acestor considerații
a fost că este mai util statului, cum ar fi munca publică, iar pedepsele precum anii de remorcare a
navelor (cu o rată de mortalitate foarte ridicată în cele din urmă) sunt mult mai descurajatoare decât
moartea. De asemenea, a implementat pentru prima dată principiul legalității, potrivit căruia numai
ceea ce se pedepsește prin lege poate fi pedepsit. Nobilimea nu a fost menționată separat și astfel
teoretic toate privilegiile au dispărut, dar în practică statutul a avut încă un efect.
În același an, a fost introdus codul Josephine de drept civil, care a fost apoi înlocuit în
1812 de ABGB, care a fost modificat până în prezent .
În timpul domniei sale, s-au realizat idei mercantiliste și fiziocratice. Populația a fost privită
în principal ca un rezervor de forță de muncă7.
Măsurile de creștere a populației merg mână în mână. În acest context, de exemplu, ar
trebui văzută abolirea pedepsei cu moartea în 1787 - delincvenții au fost folosiți în cele din urmă
pentru munca forțată.
De asemenea, el a implementat un stat polițian strâns organizat de Johann Anton von
Pergen cu un sistem de spionaj. Scurte experimente cu libertatea presei au fost rapid abandonate.
În politica sa externă, Iosif a fost expansiv, dar mai ales nu a fost favorizat de noroc.
Participarea Austriei la prima partiție a Poloniei prin câștigurile Galiției s-a întors la inițiativa
Prusiei, în schimbul câștigurilor Rusiei în războiul cu Turcia, un coridor prin Polonia (așa cum cerea
o legătură între Pomerania și Prusia de Est ). Aceasta a fost precedată de o politică de apropiere cu
Austria, care a semnat un tratat secret cu Turcia în 1771 și a pus astfel presiune pe Rusia. Când
7
https://www.creeaza.com/referate/istorie/ABSOLUTISMUL-LUMINAT-IN-AUSTRI666.php
8
Catherine II a Rusiei a aflat despre acest tratat secret, Austria a primit și o ofertă de a participa la
partiția Poloniei suverane. Cu toate acestea, spre deosebire de mama sa, se spune că nu a avut nicio
îndoială în legătură cu această afacere.
În 1781 a încheiat o alianță defensivă cu împărăteasa rusă Ecaterina a II-a. În 1787, în
calitate de aliat al acesteia, a fost atras într-un război turcesc nereușit pentru Austria, care s-a
încheiat numai după pacea Sistowa după moartea lui Iosif .
Cu toate acestea, cea mai faimoasă este politica sa religioasă, care este de obicei menită
doar atunci când se vorbește despre iosifinism.
Toate ordinele care erau neproductive în sens economic, adică nu au fost desființate
asistențe medicale, școli sau alte activități sociale, iar proprietatea lor a fost naționalizată. Drept
urmare, multe abații contemplative, dintre care unele au o tradiție îndelungată, au fost închise.
Fondul religios, care a existat până în secolul al XX-lea, a fost stabilit din veniturile abrogării, care a
preluat remunerația preoților care au devenit astfel oficiali de stat.
Multe sărbători legale și sărbători bisericești ( pelerinaje, procesiuni etc.) au fost, de
asemenea, abolite, în principal pentru a crește numărul de zile lucrătoare.
La inițiativa sa, structura administrative a  Bisericii Catolice din Austria a
fost raționalizată. Parohiile au fost reduse ca mărime, s-au întemeiat noi eparhii și cele existente au
fost aliniate cu granițele țărilor coroanei8.

Concluzii generale
1. Absolutismul sau despotismul luminat a reprezentat un curent de idei şi practici
politice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, specifice mai ales monarhiilor din centrul şi
estul Europei. În noua concepţie de guvernare se îmbinau formele feudale de guvernare cu noile idei
ale filosofiei luminilor. Din această simbioză a rezultat un ansamblu de reforme care a ameliorat
situaţia popoarelor din Europa Centrală şi Răsăriteană.

8
https://no-regime.com/ru-dero/wiki/Joseph_II._(HRR)#Aufgekl%C3%A4rter_Absolutismus_und_Reformen
9
2. Politica reformistă se caracterizează printr-un ansamblu de măsuri luate de la nivelul
monarhiei, concentrate în domeniul administraţiei, justiţiei şi finanţelor, pentru a consolida statul
feudal prin înglobarea elementelor capitaliste.
3. Se urmărea o balanţă comercială activă, monarhia sprijinind activitatea
manufacturieră şi comercială. În plan social, statul intervine, din considerente fiscale şi umanitare, în
raporturile dintre ţărani şi nobili, dorind să facă din fiecare locuitor un contribuabil eficient.
4. Maria Terezia a iniţiat un amplu program de reformă, cunoscut sub numele de
"Reforma tereziană de stat". A promovat dezvoltarea industriei textile şi a comerţului. În 1768 a
adoptat un nou cod penal, iar în 1776 a interzis tortura.
5. A îmbunătăţit situaţia ţăranilor, în special cea a iobagilor, deschizând drumul spre
desfiinţarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea. Maria
Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii şi clerului, impunând totodată limitarea puterilor
acestor categorii. În anul 1774 a promovat reforma şcolară, punând bazele învăţământului
secularizat (de stat) pe tot cuprinsul Monarhiei Habsburgice. A înlăturat astfel monopolul bisericesc
în domeniul educaţiei.
6. În timpul domniei Mariei Terezia cultura a cunoscut un avânt deosebit,
manifestându-se atât în domeniul arhitecturii, cât şi în cel muzical (Wolfgang Amadeus Mozart).
7. Iosif a efectuat multe reforme, dintre care multe le-a retras cu puțin timp înainte de
moartea sa, printer care se pot număra:
 abolirea iobăgiei;
 adoptarea dreptului penal Josephine;
 înlocuirea pedepsei cu moartea prin tragere de nave în dreptul penal civil;
 libertate religioasă;
 tarife de protecţie pentru comerţ;
 impozitul pe proprietate pentru nobilime;
 construirea de şcoli şi spitale;
 înfiinţarea de orfelinate şi case sărace;
 îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale copiilor care lucrează;
 desfiinţarea a 700 de mănăstiri;
 diminuarea influenţei papale.

Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Absolutism_luminat
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Terezia_a_Austriei#Politica_intern%C4%83
3. https://delphipages.live/ro/geografie-%C8%99i-calatorii/%C8%9Barile-lumii/
reforms-1763-80

10
4. https://destepti.ro/maria-tereza-un-monarh-stralucit
5. https://slidetodoc.com/monarhia-absolutista-luminata-in-austria-si-prusia-prof/
6. https://www.creeaza.com/referate/istorie/ABSOLUTISMUL-LUMINAT-IN-
AUSTRI666.php
7. https://no-regime.com/ru-dero/wiki/Joseph_II._(HRR)#Aufgekl
%C3%A4rter_Absolutismus_und_Reformen

11

S-ar putea să vă placă și