Nursing general 1

AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

Saptamana 1

INGRIJIREA BOLNAVILOR IN DIFERITE PERIOADE ISTORICE

TEORII, MODELE, CONCEPTE DE INGRIJIRE

1. INGRIJIREA BOLNAVILOR IN DIFERITE PERIOADE ISTORICE

➢ Practicata din perioada preistorica arta de a îngriji are un caracter universal, putand fi
acceptata ca o lege naturala.
➢ Recunoasterea ca profesie, „utila si unica”, se produce in a doua jumatate a secolului XX.
➢ De-a lungul timpului „arta de a ingriji”, a fost influentata de specificitatile culturale, etnice,
credinta, diferitelor grupuri etnice.
➢ Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala:
1.1. Comuna primitiva; practici magice, îngrijiri realizate de tămăduitori
➢ Încercari de vindeca bolile sau de a trata ranile sunt tot atat de vechi cat omenirea.
➢ Bolile grave reprezentau, ca totdeauna, o problema serioasa, remedii eficace însa nu existau.
➢ Îmbolnavirile erau privite din punct de vedere magic-demoniac sau ca o pedeapsa din partea
fortelor supranaturale.
➢ Pentru vindecare se invocau aceste forte si se faceau sacrificii, se improvizau dansuri, se
foloseau formule oculte sau talismane.
➢ Eficiente erau îngrijirea ranilor, repunerea luxatiilor sau fixarea fracturilor, procedee folosite
deja în epoca de piatră.
➢ Aproximativ 3000 de ani înainte de Hristos, doua grupuri umane privilegiate au devenit
leaganul primelor doua civilizatii demne de acest nume care au lasat o marturie directa a
existentei lor datorita scrierii pictografice si hieroglifice: cea care ocupa bazele teritoriale sau
pamantesti separand Tigrul de Eufrat si cea care s-a stabilit în marginea cursului mijlociu al
Nilului.
➢ Aceste civilizatii în esenta continentale - numite si civilizatii "imperiale" au putut sa se dezvolte
în valea Nilului si în Mesopotamia caci foarte devreme s-au reunit cele trei conditii asigurand
reusita lor: o tara extrem de fertila, o organizatie socio-politica urbana foarte puternica, o
religie colectiva în stransa legatura cu puterea.

Pagina 1 din 15
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

➢ Astfel, sumerienii care s-au stabilit în valea Eufratului si au fost un popor de agricultori au
înscris pe table de lut principiile esentiale ale medicinii lor.
➢ În civilizatia Caledo – Asiriana care i-a succedat, medicina – putin distinsa de sacerdot – era se
pare codificata cum o demonstreaza anumite marturii ce au parvenit pana la noi.
➢ Codul Hammourabi gravat pe o stea de diorita descoperita în ruinele Suse – unde se vede
Dumnezeu soare poruncind legile sale lui Hammourabi, monarh caledonian – indica principiile
de responsabilitate si onorariile medicului: acesta va lua 10 sikle pentru îngrijirea unui ochi,
daca este vorba de un stapan, 2 sikle daca e vorba de un sclav, 5 sikle pentru vindecarea
maladiilor osoase si viscerale; din contra, daca comite o greseala, i se va taia mana.
➢ Aceasta notiune de responsabilitate morala a fost în egala masura la mare cinste în Egipt,
aceasta probabil la începutul erei faraonice.
➢ Sclavagismul: îngrijiri realizate de preoti, medici militari romani, vindecatorii rurali, practici
magice.
➢ La vechii greci, la început, zeul artei medicale era Apollo.
➢ Mai tarziu zeul medicilor a devenit Esculap.
➢ Începand din secolul al VÎ-lea a.Ch. - sub influenta scolilor filozofice materialiste ca cea a lui
Empedocle (natura este formata din patru elemente: foc, apa, pamant si aer) - medicina capata
trasaturi stiintifice, în special prin persoana lui Hippocrate din Cos, considerat parintele
medicinii moderne.
➢ În culegerea sa de studii (Corpus Hippocraticum) nu se mai întalnesc remedii supranaturale,
practicile recomandate sunt rezultatul observatiilor empirice.
➢ În epoca elenistica (secolul al ÎÎÎ-lea a.Ch.) centrul cultural devine orasul Alexandria, unde
Herofil practica primele disectii a unor cadavre omenesti.
➢ O data cu ascensiunea imperiului roman centrul de greutate se muta la Roma. Galenus din
Pergamon - grec de origine - dezvolta teoria humorilor si descrie cele patru manifestari
cardinale ale inflamatiei: roseata, caldura, umflatura si durere (rubor, calor, tumor, dolor),
valabile si în zilele noastre.
➢ În acest timp civilizatiile imperiale în esenta continentale se vor substitui civilizatiilor
mediteraneene bazate pe o economie comerciala, o societate democratica si individualista, si
vom asista la declinul marilor capitale continentale (Memphis, Theba, Babilon, Ninive, Suse)
în detrimentul oraselor porturi (Corint, Alexandria, Antiohia, Cartagina, Atena) .
➢ În mileniul de dinainte de Hristos, aceste civilizatii mediteraneene vor atinge o dezvoltare
considerabila, ceea ce a facut sa fie numita "miracolul Grec".
➢ Între secolul VÎÎ si V înainte de Hristos medicina greaca se desparte de caracterul sau mitic si
sacerdot si – contemporana construirii marilor orase – se va inspira din considerente filozofice.
➢ Lui Hipocrate îi revine meritul de a fi creat deontologia medicala pe care si noi o urmam astazi.

Pagina 2 din 15
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

➢ Într-adevar, tot cea ce l-a precedat îi este inferior de tot ceea ce i-a succedat în lumea antica si
de atunci cu cateva exceptii.
➢ Hipocrate a rezumat dificultatile morale ale profesiunii medicale într-o formula care rezuma
doctrina sa: "viaţa este scurtă, arta este lungă, ocazia fugitivă, experienţa nesigură,
judecata grea".
➢ Cea mai veche culegere de deontologie de care s-au legat civilizatiile occidentale este cea
cunoscuta sub numele de Jurământul lui Hipocrate.
➢ Acest text, elaborat cu aprox. 500 de ani înainte de Hristos, în epoca cea mai stralucita a Greciei
antice - unde traiau Pericle si Philias, Sofocle si Euripide - prin Hipocrate si prin discipolii sai a
formulat regulile moralitatii profesionale cu cinste în scolile de medicina ale lumii grecesti.
➢ Grecia nu a fost – dupa toata probabilitatea – singura origine intelectuala a civilizatiei.
➢ Civilizatia Hindusa s-a dezvoltat în egala masura pe plan material si moral cu rara perfectiune
în cele doua vai privilegiate cea a Hindusului si cea a Gangelui.
➢ Evul mediu: îngrijiri acordate de preoţi, călugări ortodocşi si catolici, medici laici;
spitalele mănăstirilor si aşezămintele medico-sociale orăşeneşti.
➢ În aceasta epoca stiinta a cunoscut o faza de stagnare, interpretarea scolastica a textelor luand
locul observatiei.
➢ Înaintarea arabilor în bazinul mediteranean a avut si un efect pozitiv.
➢ Cunoscatori ai textelor grecesti dar si ai celor persane, au propagat în Europa vechile
învataminte ale culturii antice. Al-Razi (secolul al X-lea p.Ch.)a descris variola si pojarul iar
vestitul Avicenna (arab.: Îbn Sina) scrie în secolul urmator Canon medicinae, opera ce avea sa
ramana pana în vremurile moderne manualul de baza al facultatilor de medicina.
➢ Un moment important l-a reprezentat înfiintarea la începutul secolului al XÎ-lea, de catre
calugarii benedictini din Monte Cassino a primei institutii de învatamant medical la Salerno în
Îtalia (Şcoala de la Salerno).
➢ În secolul al XÎÎ-lea, tot în Îtalia, medicina se dezvolta în special în centrele universitare din
Bologna si Padova.
➢ Diversi medici au acordat în cursul evului mediu si renasterii o mare importanta, ca Paracelsius
care spunea: " Medicul trebuie să fie înainte de orice un om bun si veridic", sau Rabelais care a
scris: "Ştiinţa fără conştiinţă, nu e decât ruina sufletului", deci Colegiile Medicilor se arata mai
grijulii de a-si reglementa privilegiile decat de deontologie.
➢ Saint–Vincent - T. Paul (1576-1660) va ilumina secolul sau si va crea veritabil vocatia de
asistenta religioasa care nu ezita sa doteze - ca urmare a moralei crestine – deontologia tehnica
astfel:
"Asistenta va pregăti cina, o va aduce bolnavului, îl va aborda cu veselie şi caritate
şi va da binecuvântarea, totul cu o dragoste pe care ar da-o fiului ei, sau mai
degrabă lui Dumnezeu, va încerca să-l înveselească atunci când el este dezolat.”
Pagina 3 din 15
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

➢ Asistenta va observa timpul şi ora când se dau medicamentele, va avea un mare respect pentru
ordinele medicilor ce-i vor fi date referitor la tratamentul bolnavilor.
➢ Asistenta trebuie să ştie să administreze perfuzie şi să recolteze sânge în cantităţi exacte".
Reglementarea legală făcând parte largă din iniţiativa privată în organizarea îngrijirii şi
asistenţei bolnavilor, deontologia a ţinut mult timp să se confunde cu morala individuală.
➢ Dezvoltarea medicinei moderne a fost influenţată de dezvoltarea tehnologiei şi de marile
descoperiri din acest domeniu. Cel mai renumit reprezentant al acestei epoci a fost Paracelsius,
care se ocupa de alchimie, astrologie, dar şi de etica şi psihologie, spunând: "Caracterul medicului
influenţează mai puternic starea bolnavului decât orice medicament".
➢ Din secolul al XVÎÎ-lea a început urbanizarea.
➢ În orasele aglomerate conditiile de viata si igiena se deteriorau si din aceasta cauza au aparut
tot mai des epidemii.
➢ Fortate de împrejurari, autoritatile construiesc mai multe spitale, dar paralel cu aceasta, nivelul
de acordare al îngrijirilor medicale, stagneaza.
➢ Îngrijirea bolnavilor este facuta de maicute si de îngrijitoare voluntare necalificate.
➢ Din acest motiv în Germania, în mijlocul secolului al XIX-lea a fost înfiinţată prima şcoala
unde pe langa educatie morala se învata si îngrijirea bolnavului.
➢ Acesta a fost punctul de plecare al scolilor sanitare de mai tarziu.
➢ În aceasta perioada obligatiile celor care îngrijeau bolnavii s-au înmultit – pe langa alimentarea
si toaleta zilnica a bolnavului aveau obligatia de a masura temperatura, de a recunoaste
anumite boli dupa semne si simptome, de a aplica diete corespunzatoare îmbolnavirilor.
➢ Pentru aceste noi atributii era nevoie si de o pregatire teoretica.
➢ Razboaiele, în general, dar mai ales cel de la mijlocul secolului al XÎX-lea, au contribuit la
dezvoltarea medicinei concomitent cu dezvoltarea îngrijirii.
➢ Dintre acestea un rol important l-a avut Razboiul din Crimeea, unde ranitii rusi au fost îngrijiti
de surori voluntare a caror instruire a fost organizata de chirurgul Pirogov.
➢ Pe cealalta parte îngrijirea soldatilor englezi si francezi a fost asigurata de un grup de voluntari
organizati si pregatiti de Florence Nightingale.
➢ Ea a fost cea care dupa razboi a înfiintat la Londra, în Spitalul St. Thomas, prima şcoala pentru
surori medicale.
➢ Ca cerinta pentru a urma cursurile acestei scoli, era "o cultură generală şi o integritate morală
ireproşabilă".
➢ Pe exemplul ei au fost înfiintate si în alte spitale scoli pentru surori, contribuind astfel la
cresterea numarului de surori medicale calificate.
➢ În organizarea acestor scoli Crucea Roşie înfiintata în 1864 a jucat un rol important.

Pagina 4 din 15
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

➢ La sfarsitul secolului trecut în mai multe tari au fost organizate sistematic cursuri pentru
formare de instructori sanitari.
➢ În 1899 la Londra s-a înfiintat Consiliul Internaţional al Surorilor Medicale cu scopul
uniformizarii pregatirii profesionale a celor ce voiau sa practice aceasta profesie, iar la New
York în cadrul Universitatii Columbia a fost înfiintata o sectie separata care avea ca scop,
pregatirea teoretica si practica a asistentilor medicali.
➢ Dezvoltarea rapida a societatii si medicinei, precum si tehnologia aparuta au determinat si o
crestere calitativa a îngrijirilor medicale.
➢ Acest lucru fiind permanent are ca efect aparitia profesiei de asistent medical si
indispensabilitatea acestuia în echipa medicala.
1.2 Îngrijiri efectuate de medici, bărbieri-chirurgi, moaşe, băieşi, călugări, vraci
➢ Se exprima primele critici asupra conceptiei lui Galenus si ale scolii arabe, considerate pana
atunci intangibile, si se redescopera învatatura lui Hippocrate.
➢ Preocuparile se îndreapta în special în directia anatomiei si în 1543 apare opera monumentala
a lui Andreas Vesalius De Humani Corporis Fabrica (Cu privire la constructia corpului omenesc),
moment crucial în istoria medicinii.
➢ Tot din aceasta perioada trebuiesc mentionate lucrarile lui Girolamo Fracastoro (1478 - 1553),
în Îtalia, cu privire la bolile contagioase (descrie sifilisul sub forma unui poem intitulat Syphilis
sive Morbus Gallicus), si ale lui Philippus Aureolus Paracelsus (1493 - 1541), medic si alchimist
în Elvetia, asupra substantelor cu actiune vindecatoare.
➢ A fost meritul chirurgului francez Ambroise Pare prin succesele sale terapeutice sa aduca
chirurgia în cadrul medicinei, considerata pana atunci o meserie si nu o arta, lasata la dispozitia
barbierilor.
➢ În 1628 apare lucrarea anatomistului englez William Harvey Essay on the Motion of the Hearth
and the Blood, în care arata ca inima functioneaza ca o pompa care asigura circulatia
neîntrerupta a sangelui.
➢ Marcello Malpighi (1628 - 1711) de la Universitatea din Bologna (Îtalia) descopera capilarele
sanguine, în timp ce în Anglia medicul Thomas Willis (1622 - 1675) vasele de la baza creierului.
➢ Thomas Sydenham (1624 - 1689), medic englez, face descrieri clinice amanuntite ale malariei,
recunoaste deosebirea dintre scarlatina si pojar si face observatii epidemiologice.
➢ În anul 1632 a fost introdusa Chinina în tratamentul malariei, prima substanta cu adevarat
eficace în tratarea bolilor.
➢ În Îtalia, catre sfarsitul secolului al XVÎÎÎ-lea, apar studiile de patologie ale lui Giovanni Battista
Morgagni (1682 - 1771) iar Lazzaro Spallanzani (1729 - 1799) infirma teoria generatiei
spontane.
➢ În 1796 medicul englez Edward Jenner (1749 – 1823) introduce metoda vaccinarii
antivariolice.
Pagina 5 din 15
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

➢ Asistenta publică, marile epidemii, prima şcoală pentru moaşe.

➢ Progrese in îngrijirea bolnavilor in sec. XIX si pana in prezent, evoluţia medicinei si
pregătirea cadrelor medii sanitare, personalităţii reprezentative.
➢ Numeroase descoperiri au condus la progrese importante în diagnosticul si tratamentul bolilor
precum si în dezvoltarea interventiilor chirurgicale.
➢ În jurul anului 1819, în Franta, Rene Laennec (1781 - 1826) introduce stetoscopul, pana astazi
cel mai utilizat instrument în examinarea medicala.
➢ Lucrarile lui Marie Bichat (1771 - 1804), în Franta, asupra tesuturilor pun bazele istologiei, în
timp ce germanul Rudolf Virchow (1821 - 1902), în Berlin (Germania)studiaza substraturile
anatomo-patologice ale bolilor si emite cumoscuta teorie a patolgiei celulare.
➢ Descoperirile fundamentale în lumea microorganismelor ale lui Louis Pasteur (1822 - 1895) si
ale lui Robert Koch (1843 - 1910) contribuie la dezvoltarea Microbiologiei, ale lui Emil von
Behring (1854 - 1917) si Îlia Mecinicov (1845 - 1926) pun bazele Îmunologiei.
➢ Pornind de la aceste descoperiri, obstetricianul maghiar Îgnaz Semmelweis (1819 - 1865)
introduce asepsia iar Joseph Lister (1827 - 1912), în Anglia foloseste pentru prima data
fenolul ca substanta antiseptica.
➢ Claude Bernard în mijlocul elevilor săi pictura de Leon Lhermitte, 1889
➢ Pe taramul fiziologiei sunt de remarcat lucrarile francezului Claude Bernard (1813 - 1878)
asupra functionarii glandei tiroide, ficatului si asupra sistemului nervos vegetativ si ale lui Îvan
Petrovici Pavlov (1849 - 1936), în Rusia, cu privire la reflexele conditionate.
➢ Spaniolul Santiago Ramon y Cajal (1852 - 1934) a contribuit la cunoasterea structurii
sistemului nervos.
➢ Wilhelm Rontgen, în Germania, (1845 - 1923) descopera în 1895 razele X si le aplica în
investigarea organelor interne.
➢ Întroducerea narcozei cu eter în America în de catre americanul William Thomas Morton în
1846, a anesteziei locale cu cocaina în 1884 de austriacul Christian Koller si rachianesteziei în
1898 de catre August Bier în Germania contribuie la dezvoltarea furtunoasa a chirurgiei.
➢ Caracteristica este combaterea efectiva a bolilor infectioase prin vaccinari în massa,
întroducerea antibioticelor prin masuri sanitare si îmbunatatirea condtiilor de viata.
➢ Tratamentul medicamentos specific cu substante chimice al bolilor infectioase a început în
Germania cu lucrarile lui Paul Erlich (1854 - 1915). În 1932 Gerhard Domagk (1895 - 1964)
descopera sulfamidele iar în 1928 în Anglia Alexander Fleming (1881 - 1955) constata actiunea
bacteriostatica a ciupercei Penicillium, din care biochimistul Howard Florey (1898 - 1968)
extrage Penicillina în forma pura, initiindu-se astfel era antibioticelor.
➢ Progrese importante au fost facute în domeniul geneticii, descoperindu-se modul de
transmitere a caracterelor, structura cromosomilor si rolul genelor precum si structura chimica
a acidului dezoxiribonucleic (DNA), suportul fizic al informatiei genetice.
Pagina 6 din 15
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

➢ Dupa ce se cunosteau deja anticorpii serici ca factori esentiali în mecanismele de aparare ale
organismului, în a doua jumatate a secolului al XX-lea se pune în evidenta rolul diverselor
limfocite în imunitatea celulara si producerea de anticorpi.
➢ În domeniul chirurgiei, transplantele de organe (în 1967 chirurgul sud-african Christian
Barnard efectueaza prima transplantare de inima) dau sperante de supravietuire multor
bolnavi altfel incurabili.
➢ Dupa ce Charles Sherrington (1857 - 1952) efectuase studii fundamentale asupra functionarii
sistemului nervos, canadianul Wilder Penfield (1891 - 1976) cerceteaza functiile scoartei
cerebrale prin stimulari directe ale suprafetei creierului în timpul unor interventii chirurgcale.
➢ Dezvoltarea Neurochirurgiei se datoreaza în special americanilor Harvey Cushing (1869 -
1939) si Walter Dandy (1886 - 1946).
➢ Cardiologia a facut progrese diagnostice prin aplicarea unor metode ca angiografia,
cateterismul cardiac iar pe plan terapeutic prin implantarea de pace-maker, operatiile by-pass
în obstructiile coronariene, operatii în afectiuni valvulare, medicamentele beta-blocante, dar si
prin cunoasterea si adoptarea masurilor de combatere a factorilor de risc (fumatul, obezitatea,
sedentarismul, hipertensiunea arteriala, nivelul ridicat de colesterol).
➢ Cancerul ramane mai departe o problema dificila, dar citostaticele s-au dovedit eficiente în
unele forme, ca leucemia si altele.
➢ Din toate aceste progrese rezulta însa si o serie de probleme de etica medicala, cele mai multe
controversate.
➢ Avem dreptul sa prelungim suferinta unui bolnav incurabil cand el îsi doreste un sfarsit cu
ajutor medical (moartea asistată) sau sa mentinem într-o stare de viata vegetativa cu ajutorul
aparatelor un bolnav cu excluderea functionala a scoartei cerebrale (sindrom apallic) ?
➢ Este morala întreruperea sarcinii la cerere, sau numai în caz de boli grave ale mamei sau
fatului?
➢ Avortul ar trebui complet interzis din motive morale sau religioase ?
➢ Este morala utilizarea pentru cercetare sau în terapeutica a tesuturilor recoltate de la embrioni
umani ?
➢ La nici una din aceste întrebari nu se poate da un raspuns cu sanse reale de a fi unanim acceptat.
➢ În ultimul mileniu, o serie de descoperiri monumentale au revolutionat practica medicala.
Datorita lor au putut fi salvate milioane de vieti.
➢ La începutul secolului al XÎX-lea, durata medie de viata în Europa era de 30 de ani.
➢ La o suta de nasteri, 40 de nou-nascuti mureau înainte de primul an de viata.
➢ Maladiile si infectiile, în majoritate cauzate de conditiile improprii, mizere de trai, duceau la o
pierdere masiva si incomensurabila de vieti omenesti.

Pagina 7 din 15
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana
➢ În comparatie cu media de viata a oamenilor anului 1000, astazi, în Occidentul industrializat,
aceasta a cunoscut o crestere de peste doua ori – de pana la 76,5 ani pentru copiii nascuti în
1997, în Statele Unite.
➢ Rata mortalitatii infantile s-a diminuat substantial fata de acum o mie de ani. Si în mod cert, în
urmatorul mileniu descoperirile din medicina vor contribui la asigurarea unei vieti si mai lungi
si mai sanatoase. Bunaoara, ultimele realizari ale geneticii ofera speranta unor noi tratamente
care sa vindece maladii necrutatoare precum cancerul, sa înlature tarele ereditare din familii
si pe cat posibil chiar sa încetineasca procesul îmbatranirii.
➢ Îar recentele solutii datorate tehnologiei transplantului sugereaza ca deja s-au facut primii pasi
în dezvoltarea în mediu de laborator a organelor necesare înlocuirii celor vatamate.
➢ Dar oare toate aceste solutii salvatoare ar fi fost posibile fara descoperirile medicale de
pionierat ale ultimului mileniu? Catusi de putin.
1.3 Inceputul schimbării
➢ William Harvey (1578-1657), care a devenit cunoscut ca parintele medicinei moderne, a
elaborat prima teorie despre circulatia sîngelui.
➢ Anton van Leeuwenhoek (1632-1723) a folosit microscopul pentru a descrie bacteriile si
protozoarele.
➢ Mai tîrziu Rene Laennec (1781-1826) a descris patologia tuberculozei.
➢ Ignatz Semmelweis (1818-1865) a explicat relatia dintre spalarea mîinilor si febra
puerperala.
➢ Louis Pasteur (1822-1895) a descoperit bacteriile anaerobe si procesul pasteurizarii.
➢ Joseph Lister (1827-1912) a desvoltat tehnica sterila.
➢ Societatea de Cruce Roşie. Organizaţii si asociaţii profesionale: OMS; ÎCN
OMS
➢ Organizatie ce coordoneaza programele destinate sa rezolve problemele de sanatate si sa
permita tuturor sa ajunga la un nivel de sanatate cat mai ridicat.
➢ Domeniile sale de actiune sunt: imunologia, educarea in domeniul sanatatii si distribuirea
de medicamente.
➢ Sediul central este dislocat la Geneva.
Crucea Roşie
➢ La 4 iulie 1876, se înfiinta Societatea „Crucea Rosie” din Romania, prin hotararea Principelui
Ghica de organizare a unei societati de ajutor pentru militarii raniti în razboi, Romania fiind
printre primele tari din lume care a aderat la Conventiile de la Geneva. Cu o activitate
neîntrerupta de-a lungul celor 130 de ani de existenta, Crucea Rosie Romana a raspuns de
fiecare data provocarilor umanitare cu care tara s-a confruntat.

Pagina 8 din 15
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana
➢ Activa în razboiul de independenta, în primul si al doilea razboi mondial, prezenta alaturi de
cei în nevoie - oameni afectati de marile epidemii care au lovit tara, de cutremurele din 1940 si
1977, de secetele din Moldova, de inundatiile din anii 70 si cele care au urmat, organizatia a
reusit de fiecare data, cu sprijinul oamenilor de toate categoriile, sa vina în ajutorul celor mai
vulnerabili, sa aline durerea celor loviti de soarta.
➢ Refugiati, prizionieri, vaduve de razboi, raniti, sinistrati, bolnavi, saraci, orfani, sunt categorii
pentru care Crucea Rosie Romana a avut mereu usa deschisa.
➢ ÎCN (CÎN) - ÎNTERNATÎONALE COUNCÎL of NURSES ANR
➢ Asociatia de Nursing din Romania a fost infiintata 1997, fiind pana in prezent singura
organizatie de acest profil afiliata la ÎNTERNATÎONALE COUNCÎL of NURSES.
Viziunea ANR - reprezinta comunitatea asistentilor medicali cu profil clinic din Romania
militand pentru protectia drepturilor acestora dar si pentru acordarea serviciilor nursing de
calitate pentru a permite imbunatatirea starii de sanatate a populatiei noastre.
Misiunea ANR - trebuie sa asigure membrilor sai leadershipul, cunostintele si capacitatile
necesare pentru o educatie si practica de calitate in nursing.
Scopurile ANR vizeaza:
• Îmbunatatirea calitatii serviciilor nursing pentru protectia populatiei.
➢ Asigurarea protectiei nursingului ca profesie si a profesionistilor devenind VOCEA acestora.
Valorile promovate de ANR sunt:
o Professionalism
o Respect si demnitate
o Transparenta
o Colaborare
o Onestitate
o Loialitate
Beneficiile de a fi membru ANR includ:
➢ Educatia: programe de educatie continua, workshopuri, seminarii si conferinte anuale
internationale;
➢ Înformatii transmise prin revista, suplimente si scrisori care te tin la curent cu ceea ce este nou
in profesie/domeniu, cele oferite de biblioteca ANR sau chiar publicate de asociatie;
➢ Oportunitati de a participa la comitete, grupuri de lucru, Grupuri de Înteres Profesional si sa ai
contacte cu colegii si alti profesionisti din sanatate;
➢ Înfluenta: influentarea politicilor, reglementarilor ce privesc sanatatea la nivel local, judetean,
national;

Pagina 9 din 15
 Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana
➢ Reprezentare: implicarea asistentilor medicali membri ANR sa reprezinte interesele
dumneavoastra la nivel guvernamental si neguvernamental;
➢ Comunicare cu alti profesionisti, organizatii profesionale din tara si din afara;
➢ Dezvoltare profesionala si promovarea in consecinta.
➢ Asociatia de Nursing din Romania a fost infiintata in martie 1990 sub denumirea de Asociatia
Asistentilor Medicali din Romania.
➢ Din 1995, ANR, este unica asociatie profesionala de gen din Romania, fiind organizanizatie
profesional stiintifica autonoma ce cuprinde asistenti medicali fara nici o discriminare,
organizatie apolitica, non guvernamentala si non profit.
Obiectivele ANR:
➢ Îmbunatatirea practicii nursingului prin:
o Informatii, programe de educatie continua.
o Grupuri de Interes Profesional, Comitete si Forumuri.
➢ Desfasurarea unor proiecte, cum este cel de etica, de exemplu.
➢ Organizarea intrunirilor profesionale: conferinte, simpozioane, mese rotunde.
➢ Îmbunatatirea leadershipului la toate nivelurile.
➢ Dezvoltarea filialelor, a legaturilor acestora cu organizatii guvernamentale si non
guvernamentale.

2. TEORII, MODELE, CONCEPTE DE INGRIJIRE

Organizarea datelor culese in vederea intocmirii planului de ingrijire se poate face conform
unui model conceptual. Conceptele sunt necesare în nursing pentru a lega teoria de practica， iar
pentru a fi complete trebuie sa contina elemente critice severe precum procesul de nursing, un scop
anume, un rationament, o specificare a rolului profesional, o descriere a clientului si a asezarii
clinice.

2.1 Modelul conceptual al Virginiei Henderson

În cartea sa, Principii fimdamentale ale ingrijirii nursing", defineste functia nursei astfel:
Rolul esential al nursei este de a ajuta individul bolnav sau sanatos prin activitati ce
contribuie la mentinerea sau redobandirea sanatatii (sau sa-l asiste in ultimele clipe), pe care ar
putea sa le indeplineasca singur daca ar avea puterea, vointa sau cunostintele necesare, sa -l ajute
sa faca aceasta pentru a-si recastiga independenta cat mai repede posibil. "

Pagina 10 din 15
 Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana
Modelul conceptual al Virginiei Henderson apreciaza individul ca fiind un tot unitar caracterizat prin
nevoi fiziologice si aspirati denumite generic nevoi fundamentale.

Acestea sunt:

1. A respira, respiratia este procesul fiziologic prin care oxigenul din aerul atmosferic ajunge pana
la nivelul celulelor, unde este folosit În reactiile de oxido-reducere, dioxidul de carbon rezultat fiind
eliminat din organism prin expiratie;
➢ respiratie eficienta presupune si o buna circulatie deoarece sangele joaca rolul de
transportor pentru gazele respiratorii;
➢ disfunctia respiratorie atrage dupa sine o perturbare a Întregului orgamsm atat la nivel
fiziologic si fiziopatologie (hipoxie tisulara， hipercapnie) cat si psihologic (senzatie de
sufocare, anxietate, teama).

2. A bea şi a mânca
Apa reprezinta aproximativ 60% din greutatea organismului adult, ea avand un rol deosebit
de important În buna desfasurare a proceselor fiziologice ale organismului.
Un individ poate supravieţui cu:
15% din fincţia normală a ficarului
25% din fimcţia normală a rinichilor
35% din numărul total de hematii
45% din suprafaţa de hematoză pulmonară
70%din volmul plasmatic.
Reducerea volemiei cu mai mult de 30% este critica pentru supraviequire.
➢ deficitul de apa al organismului va fi corectat prin hidratare per os sau la nevoie prin
administrare de soluti perfizabile coloidale sau cristaloide;
➢ excesul de apa al organismului impune restrictionarea aportului si administrarea de diuretice;

3. Nevoia de a elimina a organismul este un sistem deschis in permanenta interactiune cu mediul

inconjurator, schimband cu acesta materie si energie;
➢ satisface nevoia organismului de a indeparta anumite substante nefolositoare rezultate
din metabolism sau digestie;
➢ eliminarea are loc la nivelul tegumentelor (transpiratie), respiratiei (expiratie), aparatului
renal (diureza)， aparatului digestiv (scaun), aparatului genital feminin (menstruatie );
➢ în anumite conditii patologice se produc modificari ale modalitatilor de eliminare ale
organismului: transpiratii abundente (coma hipoglicemica) si hemoptizie (neoplasm
pulmonar), varsanni bilioase (colecistita), varsaturi explozive in jet, neprecedate de greata
(tumori cerebrale), hematemeza (varsaturi cu aspect de zat de cafea ce apar in hemoragia
digestiva superioara), hematurie (urina cu sange), tulburari ale tranzitului intestinal cu
altenanta constipatie / diaree (tumori de colon), melena (tumora de colon), amenoree (lipsa
menstruatiei - ovar polichistic).

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură reprezinta un aspect esential al mecanismului de

integrare a individului în mediul înconjurator si orice disfimctionalitate legata de aceasta nevoie
fundamentala are repercursiuni în plan fizic, psihic si social;
➢ mentinerea independentei de miscare si a unei bune posturi presupun integritatea structurala
si fiunctionala a sistemului osos, sistemului muscular, sistemului nervos, aparatului vestibular;
➢ paralizie - absenta completa a fortei musculare, urmare a pierderii contractilitatii musculaturii
➢ pareza - usoara slabire a fortei musculare;

Pagina 11 din 15
 Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana
➢ hemiplegia - paralizia unei jumatati de corp;
➢ monoplegie - paralizia unui singur membru;
➢ paraplegia - paralizia jumatati inferioare a corpului;

➢ tetraplegia - paralizia celor patu membre.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni, somnul reprezinta o extindere a procesului de inhibitie la nivelul

scoartei cerebrale,
Necesarul fiziologic de somn difera dupa varsta：
➢ la copii 12-14 ore
➢ la adulta 7-9 ore
➢ la varstnici 5-7 ore;
➢ oboseala se defineste ca fiind acea stare temporara a organismului care apare în urma unui
efort excesiv sau de prea lunga durata si care se anuleaza ca urmare a unei perioade de odihna.

6. Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca omul este o fiinta sociala. Întegrarea în grup se face pe baza
unor comportamente invatate, a unor valori asumate. Îmbracamintea are valoare practica (protejeaza
corpul de variatiile climei) dar si valoare de simbol (exprima personalitatea si unicitatea individului);
dificultatea sau imposibilitatea de a se îmbraca, dezbraca, de a purta imbracaminte adecvata este
perceputa de catre individ ca o lezare a libertatii sale cu implicatii in perceptia sentimentului de
demnitate si autorespect.

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului în limite nornale mentinerea constanta a

temperaturi corpului, în ciuda variatii lor termice exogene si a diverselor activitati ale organismului,
implica interventia adecvata a unor modificari fimctionale complexe (metabolice, circulatorii,
musculare, hidroelectrolitice, endocrine, etc.) coordonata prin mecanismul de termoreglare, controlat
de centrii hipotalamici, ce mentin permanent si dinamic echilibrul intre producerea si pierderea de
caldnra din organism;

8. Nevoia de a fi curat, Ingrijit, de a-ti proteja tegumentele şi mucoasele

Definitia completa a starii de sanatate este aceea ce o apreciaza ca fiind starea de bine bio-
psiho-social; e starea de bine biologic presupune integitatea fimctionala a structurilor organismului
si la aceasta contribuie si protejarea tegumentelor si mucoaselor, prin mentinerea curateniei si igienei
personale;

9. Nevoia de a comunica comunicarea reprezinta una dintre trebuintele fundamentale, de ordin

spiritual a oamenilor, fiind o modalitate esentiala de interactiune psihosociala, un schimb de mesaje
intre interlocutori, menit sa realizeze o relatie interumana durabila determinand mentinerea ori
modificarea comportamentului individual sau de grup,

10. Nevoia de a evita pericolele, individul sanatos este capabil sa reactioneze adecvat la variatiile
continue ale parametrilor mediului exterior prin mecanisme de adaptare, ceea ce ii asigura
mentinerea homeostaziei mediului intern si a echilibrului psihic, conferindu-i sentimentul de
siguranta.

Pagina 12 din 15
 Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia, este nevoia
de a actiona conform propriilor convingei si valori exprima necesitatea individului de a-si afirma
apartenenta la um anumit grup social ceea ce in esenta ii confera sentimenul de siguranta.

12. Nevoia de autorealizare, a fi preocupat in vederea realizarii personale reprezinta o nevoie

fundamentala de ordin superior a individului ce implica atingerea potentialului sau maxim prin
valorizarea configuratiei unice a personalitatii, creativitatii, proceselor cognitive.

13. Nevoia de a se recreea reprezinta activitatile recreative si sunt parte importanta a vietii
individului, esentiale in mentinerea echilibrului sau interior asigurand relaxarea fizica si psihica,e
jocul si activitatile agreabile în general care au implicatii benefice certe in desfasurarea proceselor
afectiv emotionale (sentimentul de multumire, bucurie, placere).

14. Nevoia de a învăta cun să-ti păstrezi sănătatea, fiinta umana se afla in permanenta interactiune
cu ambianta sociala si materiala, cu semenii, cu natura, cu situatiile pe care le stapaneste, provoaca,
anticipeaza, rezolva precum si cu sine insusi.
Împlicata în educatia pentru sanatate a individului si a comunitatii, asistentului medical,
contibuie activ la acumularea de cunostinte, atitudini si deprinderi în scopul mentinerii sau
redobandirii sanatatii.
Modelul conceptual al Virginiei Henderson permite o apreciere globală a individului ca un
tot unitar ce reprezintă mai mult decat suma părtilor sale componente, avand particularităti ce ii
conferă unicitate.

2.2 Modelul conceptual al lui Abraham Maslow

Psihologul american Abraham Maslow afirma ca individul uman este rezultatul interactiunii
dintre nevoile sale fundamentale si realitatea mediului înconjurator.
Nevoile fundamentale pot fi ierarhizate in ordinea prioritatilor pe cinci niveluri diferite:
1. Nevoi fiziologice: asigura mentinerea homeostaziei mediului intern, includ trebuinte organice
(respiratia, nutritia, excretia, mentinerea temperanrii organismului) dar si nevoi psihologice (nevoia
de odihna si somn, evitarea durerii), nevoile sexuale sunt importante pentru individ dar nu
indispensabile.
2. Nevoia de sigurantă şi securitate: include siguranta si securitatea fizica (aparare, adapost,
locuinta) si psihica confort, protectie) .
3. Nevoia de apartenenţă şi afectivitate, nevoi sociale: apartenenta la un grup social (familie,
prieteni, colegi de munca)
4. Nevoia de stimă şi respect: recunoastere si apreciere, consideratie, recunostinta, valorizare.
5. Nevoia de cunoaştere, autocunoaştere: a stii, a intelege, a rezolva, a crea.

2.3 Modelul conceptual Hildegard Peplau

Hildegard Peplau, nursa de psihiatie, a prezentat in 1952 modelul teoretic „Relatiile
interpersonale in nrsing", unde nursingul este un ,proces terapeutic interpersonal important.
Peplau foloseste termenul de "nursing psihodinamic", descriind si cele patru faze ale
acestei relatii:
➢ orientarea- pacientul si nursa identifica problema de boala
➢ identificarea - pacientul cunoaste nursa si apoi accepta ajutorul
➢ exploatarea - pacientul se foloseste de ajutorul nmusei

Pagina 13 din 15
 Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

➢ rezolutia - pacientul accepta noile obiective în mod voluntar

2.4 Modelul conceptal Ida Jean Orlando

Îda Jean Orlando a identificat patru practici pe care le-a considerat de baza pentru nursing
(observarea, raportarea, inregistrarea si îndeplinirea actiunilor, pentru si cu pacientul)
Teoria lui Orlando este specifica interactiunii nursa-pacient.
Scopul asistentului este de a determina si de a raspunde nevoilor imediate ale pacientilor
si de a imbunatati starea lor, prin scutirea de suferinta sau disconfort.
Orlando pune accentul pe actiunea planificata (mai degraba decat pe actiunea automata)，
bazata pe observarea comportamentului pacientilor verbala si non-verbala， care duce la o anumita
concluzie, confirmata sau neconfirmata de catre pacient, ducand la identificarea de catre nursa a
necesitatilor pacientului, putand astfel sa-i ofere acestuia o îngrijire medicala eficienta.

2.5 Modelul conceptual Dorothy Jolnson sau Modelul Sistemelor comportamentale care se
concentreaza pe compotramentul pacientului luat ca un întreg organizat si integrat, format din 7
subsisteme strans legate intre ele: atasamentul, dependenta, ingestia, eliminarea, sexualitatea,
agresiune protectie, realizarea.

2.6 Modelul conceptual Dorothea Orem

Dorothea Orem se bazeaza pe 3 concepte: autoîngrijirea, deficitul de auto ingrijire si
sistemul nursing.
Modelul se centreaza pe abilitatea fiecarui individ de a realiza autoingrijirea. În acord cu
acest model exista 3 categorii de cerinte pentru autoingrijire:
Cerinte universale - asociate cu procesul vietii si mentinerea integritatii shuctrale si
Functionale.
Cerinte de dezvoltare - asociate cu procesul de crestere si dezvoltare în diverse stadii ale
ciclului vietii
Cerinte determinate de starea de sanatate - deviatii de la sanatate, de la deviatii structural
functionale sau constitutionale/defecte genetice.

2.7 Modelul conceptual Levine

Îmaginat de Myra Levine, numit si Modelul Conservarii are la baza nevoi mari: integritate,
adaptare si conservare.
Myra Levine a sugerat principii ale mentinerii conservarii, care au ca scop sa faciliteze adaptarea
pacientilor:
➢ Conservarea energiei pacientului - conservarea resurselor energetice, fiziologice si psihologice
ale idividului.
➢ Conservarea integritatii structurale - conservarea formei si functiilor corpului pacientului.
➢ Conservarea integritatii personale - mentinerea stimei de sine si a identitatii psihologice a
pacientilor.
În esenta， Levine vede viata individului ca un proces a mentinerii integritatii prin
adaptare, facilitata prin adaptare.

Pagina 14 din 15
 Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

2.8 Modelul conceptual Imogene King

Conform lui Îmogene King , Procesul de nursing este un proces interpersonal de actiune,
reactiune si interactiune, în cadrul caruia nursa si pacientul impartasesc informatiile despre
perceptile lor în timpul unei situati care necesita ingrijiri.
Sistemul personal Perceptia
Înteresul personal
Îmaginea corpului
Cresterea si dezvoltarea
Timp
Spatiu
Sistemul interpersonal
Rolul
Înteractiunea
Comumicarea
Întelegerea
Stres-ul
Sistemul social
Organizare
Putere
Autoritate
Statut
Factorul decizional
Prin Modelul King, domeniul nursingului include promovarea, mentinerea si restaurarea
sanatatii.

2.9 Modelul conceptual Betty Neuman

În 1972 Betty Newman enunta asa numitul , Model al sistemelor in ingijirile de sanatate",
este concetrat pe persoana ca un sistem complet, cu subparti ce reprezinta un sistem deschis, compus
din 5 variabile care înteractioneaza intre ele: fiziologica， psihica， socio-culturala， de dezvoltare
si spirituala， avand o reprezentare grafica sub forma unor cercîri concentrice.

2.10 Modelul de adaptare Roy

În viziunea hi Calista Roy, fiintele umane sunt sisteme adaptative bio-psiho-social, care au
capacitatea de a face fata la schimbarea mediului, prin procesul de adaptare. Conform Modelului
Roy în sistemele umane exista 4 subsisteme: nevoi fiziologice, conceptul de sine, rolul functional si
interdependenta.
Scopul nursingului in acord cu acest model este sa promoveze adaptarea individului in cele
patru moduri, pe durata sanatatii si a bolii.
Nursingul de altfel regleaza stimulii care afecteaza adaptarea.

Pagina 15 din 15