MODULUL 14- NURSING

GENERAL 1
C1. Repere istorice, practici și concepții
 ISTORIA PROFESIEI MEDICALE -
ISTORIA MEDICINII

~ este însăşi istoria vieţii.

~ Istoria profesiei medicale este partea integrantă a civilizaţiei

umane cu statut de ştiinţă bine conturată, în strânsă legătură cu
toate ştiinţele și cu toate artele și cu aproape toate domeniile vieţii
sociale şi culturale.
 Î N G R I J I R E A B O L N AV I L O R D I N
COMUNA PRIMITIVĂ PÂNĂ LA
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Încă din epoca primitivă oamenii au fost

preocupaţi de evenimente legate de naştere, moarte
şi boală.
În lupta lor de supravieţuire, oamenii din epoca
primitivă au încercat, fără succes, să înţeleagă boala
pentru a se putea apăra de agresiunea agenţilor
patogeni. Practicile de sănătate se bazau în mare
măsură pe magie şi superstiţii.
bărbaţii erau preocupaţi să asigure menţinerea supravieţuirii grupului, iar
femeile, cu înţelepciune şi practică transmisă de la o generaţie la alta,
selectau din natură acele elemente care puteau fi folosite nu numai ca
aliment, ci şi ca medicament – remediu.
Tot femeile au descoperit că existau şi alimente sau plante cu conţinut
toxic. Practic femeia era cea care împărţea alimentele, alina suferinţele şi
asigura viaţa familiei pe care o conducea şi a grupului din care făcea parte.
Atunci au apărut primele proceduri simple de îngrijire, primele deprinderi
şi cunoştinţe specifice, dar totodată, prin neputinţa înţelegerii şi explicării
unor manifestări şi primele mistificări considerând cauza acestor semne ca
supranaturale.
 Î N G R I J I R I A C O R D AT E D E V I N D E C Ă T O R I ,
VRACI, PREOŢI, CĂLUGĂRI

Însăşi cauza îmbolnăvirilor, fiind deasupra posibilităţilor de înţelegere din epocă, este explicată prin
existenţa duhurilor malefice. Aşa era explicată apariţia unei paralizii, muţenia, instalând astfel frica
de necunoscut ce a persecutat mult timp oamenii.
Apare teoria animistă care explică orice se produce în natură ca urmare a unor forţe invizibile,cu
puteri supranaturale. Spiritele bune ajută, demonii aduc boli sau moarte.
Teoria demonică a producerii bolii explică pătrunderea lor în corp, de unde urmează să fie înlăturate.

Astfel apare magia neagră ca soluţie de rezolvare a situaţiei şi care implică sacrificii sau suplicii .

au apărut amuletele cu scopul de a apăra oamenii de influenţe nefaste, de magia neagră sau de boli
sau talismanele care purtau noroc.
VINDECĂTORUL
 Î N G R I J I R I A C O R D AT E D E V I N D E C Ă T O R I ,
VRACI, PREOŢI, CĂLUGĂRI

medicina primitivă se află la graniţa dintre magie şi religie. În această perioadă, când se
formează primul nucleu al medicini, pe baza simpatiei, apare vindecătorul.
Prin proceduri instinctive, care stau la baza ştiinţei medicale de astăzi, vindecătorul
(şamanul sau vrăjitorul) vine în întâmpinarea nevoilor de explicaţie a îmbolnăvirilor şi a
necesităţii aplicării tratamentului.
este chemat în situaţii de urgenţă când i se solicită să recunoască îmbolnăvirea, să dea
remedii, să îndeplinească chiar acte chirurgicale, şi să îndepărteze spiritele rele. Asta
dovedeşte că vindecătorul avea cunoştinţe despre anumite remedii vegetale, cunoştea
amănunţit ritualul de însoţea tratamentul, dar apela totodată şi la metode magice menite să
îndepărteze spiritele rele folosind măşti, îmbrăcăminte din piele de animale etc.
 Î N G R I J I R E A B O L N AV I L O R Î N
C U LT U R I L E A N T I C E

Apar formele rudimentare de îngrijire medicală, dar nu se poate vorbi de arta

de a îngriji care rămâne astfel un apanaj al familiei celui suferind sau persoanelor
pedepsite ce căutau prin această modalitate să-şi răscumpere greşelile săvârşite în
faţa zeilor.
Mult timp s-a crezut că Egiptul este leagănul culturii omeneşti. Găsirea
tablelor din Mesopotamia dovedește nivelul deosebit atins de civilizaţia acelor
vremuri privind preocuparea societăţii pentru probleme ca suprapopularea,
criminalitatea, lipsa apei curate, răspândirea bolilor etc.
 M E D I C I N A S A C E R D O TA L Ă Ş I
DIVINITĂŢILE MEDICALE
 3000 (î.Hr.) – practica medicală şi îngrijirile calificate erau atribuţia preoţilor din
temple: invocaţii ale divinităţilor vindecătoare însoţite de ofrande, interpretări
astrologice şi magie etc.
Panteonul divinităţilor cu rosturi medicale şi igienice: Isis (patroana fecundităţii).,
Osiris (zeu al reînvierii)., Toth (deţinătorul cunoştinţelor medicale), Seth (apărătorul
de molime), Amon (alungătorul bolilor), Anubis (ghidul morților)etc.
2750 (î.Hr.). – Imhotep, demnitar, astrolog şi preot-medic (la Memphis), considerat
ca zeu vindecător.
În morminte se găsesc pereţi pictograme în care se disting
practici medico-chirurgicale, igienice şi farmaceutice.
 Alte descoperiri – truse cu medicamente şi cosmetice, dulapuri
cu instrumente chirurgicale etc.
 PRACTICI MEDICALE
C O N S E M N AT E Î N PA P I R U S

Cele mai vechi însemnări medicale descoperite şi descifrate până în prezent sînt cele din Egipt,
scrise în jurul anului 2500 î.Hr. şi recopiate, de cel care l-a descoperit – Ebers, pe un papirus
datând din sec. 16 î.d.Ch. (cca. 1550). Papirusul conţine aproximativ 700 prescripţii pentru tot
felul de îmbolnăviri clasificate după organele ce urmau a fi tratate
Papirusul chirurgical al lui Edwin Smith - reprezintă un text de specialitate ce cuprinde
diagnosticul, tratamentul şi prognosticul diferitelor plăgi, fracturi – în funcţie de regiunea lezată.
Aici întâlnim primele referiri scrise în domeniul chirurgical tratate prin „puncte de foc”.
Papirusul medical Hearbt - Reprezintă un îndrumar pentru generalist.

Caracteristic pentru toate trei papirusuri este nivelul înalt al observaţiei clinice.
 PRACTICA MEDICALĂ
ÎN CIVILIZAŢIILE TIMPURII

Egiptul, considerat de Herodot un dar al Nilului, va da culturii universale o veche şi fascinantă

civilizaţie.
Egiptenii antici care s-au stabilit de-a lungul Nilului, în timp ce alte culturi s-au aşezat de-a lungul
râurilor Ind, Eufrat şi Tigru.
Egiptul, ţară bogată întinsă pe ambele maluri ale Nilului, era considerat hambarul de grâne al
antichităţii.
Sursa cea mai importantă de studiu au reprezentat-o piramidele, locul de unde s-a aflat care erau
obiceiurile de înmormântare, credinţele filozofice şi religioase. Egiptenii credeau că sufletul
continuă să existe pentru eternitate. Fiecare devenea preocupat să-şi strângă bunuri pentru viaţa
eternă.
Când s-a deschis camera în care se găsea mormântul lui Tutankamon, în
1922, s-au pus multe întrebări legate de mumia acestuia, şi nu numai de
bogăţiile sau lucrurile de artă aflate în încăpere. Prezenţa amuletelor la faraon
a fost interpretată în ideea existenţei superstiţiilor. Astfel, descoperirea
corabiei soarelui (Keopa), permitea celui ce o deţinea, considerat zeu pe
pământ, să peregrineze împreună cu Ra (zeul soarelui) în ceruri.
Egiptenii au stabilit, de asemenea, o "casă a morţii" care era localizată
drept un loc în afara civilizaţiei.
Pregătirea mumiilor presupunea îmbălsămări care să nu permită distrugerea trupului. Utilizau
substanţe pentru îmbălsămare după ce extrăgeau organele interne.
Oamenii aparţinând culturilor antice au clasificat mai mult de 700 de medicamente şi au
dezvoltat arta îmbălsămirii.
Examinările moderne făcute asupra mumiilor sau cadavrelor găsite în piramide au arătat
leziuni pe baza cărora s-au pus diagnosticele de tuberculoză, arterioscleroză, infecţii parazitare,
calus în urma fracturilor, dar nici o referire privind procesul de îngrijire.
Studiul mumiilor şi a altor corpuri neîmbălsămate găsite în piramide, au pus în evidenţă nu
numai bolile, ci şi arta bandajării, faptul că oamenii erau îngrijiţi de dentişti şi chirurgi. Aceşti
specialişti erau formaţi în temple şi reprezentau partea cea mai de jos a tagmei preoţilor. Astfel,
bolnavii găseau în temple şi sprijin material şi tratament şi îngrijiri medicale.