Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medicina arhaic\
empirice.
Strategiile de vindecare difer\ în func]ie de etiologie: incanta]ii, în[elarea
spiritului malefic etc. Nu exist\ etic\ [i deontologie în practica medical\, vindec\torul e
doar mediator, nu î[i asum\ r\spunderea actului vindec\rii (aceasta apare odat\ cu
medicina hipocratic\ medicina [tiin]ific\).
Partea magic\ era ajutat\ [i de obiectele magice: amulete (fragmente de os,
din]i de animal, pietre semipre]ioase), figurine (antropomorfe, zoomorfe) purtate în
scop profilactic, talismane (cu anumite semnifica]ii), tatuaje, m\[ti etc.
Omul primitiv era mereu în c\utarea hranei. Odat\ cu apari]ia surplusului de
produse, apare [i primul medic, un pas c\tre civilizarea societ\]ii.
Acum 5000 ani, în lume, diferite popula]ii reu[esc s\ realizeze primele
societ\]i urbane din istorie.
1. Papirusurile medicale
? papirusul Ebers
- a crezut c\ apar]ine celor 6 scrieri ermetice medicale din cele 42
ermetice care au fost anun]ate de Clement Flavius
- e datat 1555 BC, tradus complet în 1930 (Grapow)
- de dimensiuni mari (20 m lungime, 108 paragrafe)
- se refer\ în special la bolile interne
- arsenalul terapeutic este superior asiro-babilonienilor (plante cu efect
terapeutic, medicamente de origine animal\ - mierea, ceara, ou\,
lapte, pe[te, ulei de pe[te, începutul utiliz\rii organelor - ficat, rinichi;
metale [i pietre pre]ioase, metaloizi, c\rbunele animal)
- este descris\ prima metod\ de anestezie local\ (piatr\ memfitic\
pres\rat\ pe ran\+o]et refrigera]ie local\)
- forme medicamentoase: unguente, mixturi, pilule, comprimate,
fumiga]ii, emplastre, inhala]ii, infuzii, decocturi.
- ! fumiga]ia cu cannabis indica la geto-daci (Herodot)
? papirusul Schmidt
- este anterior ca timp (1800 BC)
- de dimensiuni mai mici (5 m), se refer\ la chirurgie
- con]ine 48 cazuri chirurgicale, printre care fracturi, luxa]ii, circumcizie,
pl\gi (! luxa]ia ATM este tratat\ la fel ca ast\zi)
- este structurat astfel încât s\ descrie afec]iunile de la vertex în jos, cu
observa]ii clinice foarte riguroase
- ! observa]iile empirice [i ra]ionamentul anticipeaz\ gândirea
hipocratic\
- pe verso: practici religioase [i o metod\ de transformare a unui b\trân
într-un tân\r de 20 ani.
4
? papirusul de la Londra
- cel mai vechi, neimportant
2. Studii de paleopatologie
3. Iconografie
1. Etapa vedic\
2. Etapa brahmanic\
Susruta Samisa este produsul [colii din Benares, fiind o vast\ enciclopedie
medical\, din 2 p\r]i, una referitoare la anatomie, fiziologie, medicamente, boli; iar
cealalt\ la chirurgie.
Nu erau permise disec]ii pe cadavre umane, dar se eludau interdic]iile
religioase prin a[ezarea cadavrelor într-un co[ de nuiele pe cursul unui râu, timp de
4-6 zile, nu atingeau cadavrul, observau descompunerea, reu[ind s\ descrie
existen]a a 200 oase, 300 mu[chi [i 70 „tuburi”.
Chirurgia foarte bine tratat\, ramur\ a medicinei cel pu]in egal\ cu medicina
intern\, cea mai important\ ramur\ a medicinei („cea mai nobil\ [i eficient\ ramur\ a
medicinei”).
„Medicul care nu practic\ [i opera]ii chirurgicale este ca o pas\re cu o singur\
arip\”. Cea mai important\ opera]ie era plastia nazal\. Alte opera]ii: extragerea de
calculi din vezica urinar\, opera]ia de cataract\, folosirea protezelor, chiar oculare.
Mai sunt prezentate elemente de asepsie [i antisepsie, de sutur\ a pl\gilor
abdominale (! cu ajutorul furnicilor negre). Plantele erau folosite pe scar\ larg\, de
exemplu Rowulfia carpentina în hipotensiune arterial\, psihiatrie (antidepresiv) -
„remediul oamenilor tri[ti”.
Budismul a fost introdus de un rajah (Buddha), care a decis s\ se izoleze de
lumea agitat\, a mers într-un pustiu, apoi dup\ mai mul]i ani, a dezvoltat o nou\
concep]ie asupra lumii [i vie]ii, al\tuiri de noi tehnici Yoga. Mai târziu aceast\
concep]ie a c\p\tat atribute de religie. M\n\stirile budiste aveau camere speciale
pentru îngrijirea bolnavilor.
Locul de na[tere al civiliza]iei hinduse a fost ocupat de trupele musulmane,
fiind reprezentat de actualul Pakistan.
Vorbim astfel de un spa]iu de interferen]\ între tradi]iile tibetane, medicina
chinez\, brahmanic\ [i cea budist\.
Medicina chinez\
~nc\ din urm\ cu 5000 ani, în v\ile fluviilor Huang He [i Yang Tze, a ap\rut o
civiliza]ie urban\, cu o scriere ideografic\, de aproximativ 3200 caractere (ast\zi
aprox.150). Nu s-au p\strat decât pe oase, carapace de broasc\ ]estoas\. Unii autori o
studiaz\ la Evul Mediu.
Chinezii atribuie toate descoperirile efectuate de-a lungul timpului unor
împ\ra]i legendari (Fu Xi, Huang Ti, Che Hong)
practicat\ cu ace din piatr\ (neolitic), apoi din metale („misterioasele ace galbene”).
Energia vital\ este distribuit\ pe 14 meridiane (12 prinicipale [i 2 secundare), cu 365
puncte de acupunctur\.
Exist\ totu[i unele basoreliefuri ce sugereaz\ originea extraterestr\ a
acupuncturii.
~n China chirurgia era interzis\, singurele opera]ii practicate fiind castrarea
eunucilor [i corectarea deform\rii piciorului. La curtea imperial\ exista un singur
chirurg.
Teoria pulsului (din tratatul de teoria pulsului, datat în jurul 1000 AD, tradus
tot de Morraine). Pulsul era singura metod\ de examinare a unui bolnav.
Pulsul se palpeaz\ în 18 locuri diferite, fiecare palpare fiind superficial\, medie
[i profund\; înainte [i dup\ efort.
~n func]ie de mai multe criterii (vârst\, sex, anotimp etc.), sunt descrise 200
tipuri diferite de puls, dintre care 26 prevestesc moartea. S-au descoperit figurine
din vechea Chin\ cu semne de locuri unde pot ap\rea boli.
Chinezii sunt primii care au introdus o metod\ de profilaxie a variolei
(variolizarea preventiv\). Recoltau dintr-o pustul\ variol\ uman\, o uscau în timp
pentru a diminua virulen]a, apoi era triturat\ [i suflat\ printr-un tub de bambus pe
narina copiilor. Ace[tia f\ceau o form\ u[oar\ [i r\mâneau imuniza]i. Prima carte
despre variol\ a fost scris\ tot de chinezi, în 1001 AD.
~n România a fost introdus\ de un medic grec, primele inocul\ri [tiin]ifice au
fost realizate la 1714 de Iacob Pylarino, medicul personal al lui {erban
Cantacuzino [i Constantin Brâncoveanu. Vaccinarea antivariolic\, introdus\ în 1796,
se bazeaz\ pe un alt principiu [i anume imunizarea încruci[at\ între virusul variolei
umane [i virusul vaccinei.
Medicina greco-roman\
~nc\ din sec. VI BC, odat\ cu transform\rile sociale, au ap\rut noi me[te[uguri,
în care sunt implica]i oameni liberi („demos”), ace[tia devin mai boga]i, fapt ce duce
la un conflict politic între aristocra]ie [i demos. Cei din urm\ ies victorio[i, ceea ce
duce la întemeierea primelor state democratice din lume. ~ncepe astfel [i laicizarea
medicinei.
La început apare periodeutul, medicul c\l\tor, care se a[eza pentru o anumit\
peroad\ de timp în cetate, d\dea îngrijirile necesare, apoi se muta în alta [i tot a[a.
Apoi ace[tia ajung s\ se stabileasc\ în construc]ii speciale din cadrul
polisurilor. Cele mai importante [coli laice sunt cele din Kos [i Knidos. {coala din
Kos prive[te organismul ca o unitate structural-func]ional\, în continu\ leg\tur\ cu
mediul extern. Boala era v\zut\ ca o afectare general\ a organismului în totalitate
(organismul era considerat ca fiind alc\tuit din umorilichide fundamentale).
Terapia este naturist\ (Hipocrate este cel mai de seam\ reprezentant al [colii
de la Kos). Exist\ ideea de har, de talent, c\ci „dac\ ai un har, po]i s\ practici
medicina, dac\ acesta lipse[te, totul este zadarnic”.
Hipocrate
- exponent al [colii din Kos
- nu este demonstrat faptul c\ a scris toate cele 62 scrieri ale „colec]iei
hipocratice”
- Platon îl men]ioneaz\ în „Dialoguri” ca cel mai mare medic grec
- Soranus îi scrie biografia la 200 ani de la moarte (în care se demonstreaz\
descenden]a direct\ din Asclepios - 18 genera]ii; [i unde se aminte[te c\
atât tat\l, cât [i bunicul lui Hipocrate au fost de asemenea medici. Devenit
terapeut, c\l\tore[te pentru a-[i însu[i meseria, apoi se întoarce în Kos.
Ginerele s\u Polib face o sintez\ a hipocratismului.)
- cele 62 lucr\ri sunt foarte diferite, ca subiect, întindere [i nivel de
prezentare
- 5 lucr\ri de etic\ [i deontologie medical\ (sistem de reguli, valori, percepte
asupra rela]iei dintre medic [i societate / pacient / al]i medici). Colec]ia
include scrieri ale unor medici apar]inând diferitelor [coli din Grecia Antic\.
- lucr\ri de patologie general\ (aer, ap\, epidemii, „despre bolile omului”
etc.)
- ! prima lucrare de patologie special\ se refer\ la epilepsie („Boala sfânt\”)
- lucr\ri de oftalmologie, pediatrie, obstetric\, ginecologie
- nu existau titluri [i se denumeau cu primele cuvinte
Medicina elenistic\
~n Alexandria exista o [coal\ de medicin\ cu nout\]i fa]\ de Grecia [i Orient.
Pentru prima oar\ au fost permise oficial disec]iile pe cadavre umane (pân\ la
cucerirea roman\).
Chirurgia era cea mai avansat\ din antichitate (pentru hemostaz\ se foloseau
ligaturile vasculare). ~n general era urmat\ linia [colii din Knidos, cu tendin]a spre
studiul anatomo-patologic.
Exponen]i: Herofil (anatomist, ginecolog, internist) [i Erasistrat
(fiziolog,chirurg).
- fac diferen]a între creier [i cerebel
- studiaz\ nervii spinali, cranieni; ochiul, retina
{coala metodicilor
Asclepiade, adept al teoriei solidiste, dezvoltate de el în asociere cu teoria
atomic\ (Leucip & Democrit).
Exist\ 2 st\ri de boal\:
- porii se dilat\ [i atomii evolueaz\
- îngustarea porilor cu împiedicarea mi[c\rii atomice
! Au introdus diferite medicamente, cu ac]iune vasodilatatoare sau
vasoconstrictoare.
? Celsius a l\sat o enciclopedie vast\, despre toate cuno[tin]ele din acea vreme
? Plinus cel B\trân prezint\ informa]ii complexe despre plante medicinale
? Rufus din Efes psihiatrie
? Soranus pediatru, obstetrician
? Dioscoride din Padania a scris un tratat de farmacologie (se refer\ [i la 26
plante dacice!)
? Galen este, al\turi de Hipocrate, cel mai mare medic din antichitate
- a înv\]at la Alexandria
- un timp a fost medic de gladiatori
- devine apoi medicul împ\ratului
- este autorul primei anatomii complete a corpului uman, în condi]iile în
care în continuare nu erau permise disec]iile umane, bazându-se mai mult
pe extrapolarea datelor de la animale (disec]ii, vivisec]ii)
11
Medicina bizantin\
- în Imperiul Roman de r\s\rit, cu capitala la Bizan] (apoi
Constantinopol)
- despre medicina bizantin\ s-a scris pu]in
- au dezvoltat o nou\ organizare medical\.
~n anul 325 la Niceea, la primul sinod, biserica cre[tin\ s-a decis s\ preia grija
îngrijirilor medicale umane. S-au închis templele dedicate zeilor vindec\tori,
deschizându-se institu]ii de caritate cre[tin\, pe specialit\]i [i tipuri de boli.
! Primul spital la 370, în timpul lui Vasile cel Mare.
Din perioada de ^nflorire, amintim personalitatea lui Razes (Al Razi), din sec.
IX-X, autor de c\r]i medicale, cea mai de seam\ fiind enciclopedia „Contines”
(„continentul”).
„Cartea lui Mansur” (numele califului) este o lucrare original\, scris\ cu o
atitudine conservatoare („dac\ po]i, folose[te diet\ [i nu medicamente sau dac\
folose[ti medicamente, alege unele simple [i nu complicate”); nu se admite
decât ceea ce se poate deomonstra la patul bolnavului. Lucrarea este structurat\
^n 10 volume, dintre care volumul VIII, cel referitor la medicin\ intern\, este
considerat o adev\rat\ capodoper\, devenit manual [i pentru unele universit\]i
europene.
Ali Al Bas este autorul unui tratat enciclopedic care se refer\ la clasici
(ierarhiza]i) [i la experien]a clinic\ proprie.
Cel mai important r\mâne ^ns\ Avicena, din ale c\rui lucr\ri amintim
„Canonul medicinei” (ultima mare sintez\ a ^ntregului câmp al medicinei,
realizat\ de o singur\ persoan\; cea mai limpede [i clar\ dintre sintezele Evului
Mediu), „Poemul medicinei” - o colec]ie de 5 c\r]i, dup\ cum urmeaz\:
1. se refer\ la „problemele generale”:
? anatomia, fiziologia
? igiena [i organizarea activit\]ii medicale
? etica [i deontologia
? istoria medicinei
2. medicamentele simple
3. medicina intern\
4. chirurgie (inclusiv bolile infec]ioase eruptive)
5. medicamentele compuse
Avicena (980-1037) era tadjic (un popor nordic), a fost un mare poet, filozof,
teolog; primul mare geograf [i geolog, muzician.
Europa Occidental\
Primele elemente de medicin\ apar ^n mân\stiri. Odat\ cu cre[tinarea
popoarelor germanice, ei adopt\ punctul de vedere cre[tin al medicinei. Au existat
c\lug\ri specializa]i la nivelul medicinei populare.
Prima [coal\ de medicin\ propriu-zis\ laic\ din Europa Occidetal\ este {coala
13
medical\ din Salermo (port ^n Italia, ^n apropierea mân\stirii Monte Casino - unde
c\lug\rul Benedict a ^ntemeiat primul spital din Occident [i un ordin c\lug\resc
pentru asisten]a bolnavilor, spre sfâr[itul sec. VIII, ^nceputul sec. IX).
- au fost primii care au acceptat [i femei (Trotula a fost medic
ginecolog)
- volumul „Regimul de la Salermo” a fost tradus [i ^n român\ („Floarea
s\n\t\]ii”). Traducerile ce se f\ceau la Salermo erau din arab\
Igiena precar\ a ora[elor a permis producerea marilor epidemii al Evului
Mediu (lepr\, cium\, variol\, sifilis cu ipoteza originii americane a acestuia). Au
existat ^ns\ [i a[a-numitele „epidemii psihice”, isterii colective (coreo-mania, când
ie[eau [i tremurau la marginea satului pân\ la epuizare, flagela]ii colective).
Are loc o dec\dere a chirurgiei, nu erau permise manevre sângerânde, pentru
c\ medicii erau [i preo]i. Existau 2 categorii de chirurgi:
? chirurgii de rob\ lung\ (propriu-zi[i), care ^nv\]au doar anatomie [i
tehnici chirurgicale
? chirurgii de rob\ scurt\ (chirurgi b\rbieri), care transmiteau
deprinderile din tat\ ^n fiu
Anatomia
Pân\ atunci, disec]iile fuseser\ interzise, dar odat\ cu apari]ia facult\]ilor de
medicin\, au ^nceput s\ se permit\ (prin bule papale) disec]ii ^n scop didactic. Era
disecat câte un singur cadavru ^ntr-un an universitar. Erau interdic]ii clare
referitoare la comentariile privind opera lui Galen. Disec]iile se f\ceau ^n amfiteatre
(putea participa oricine), profesorul citea din Galen, iar b\rbierul-chirurg t\ia (el nu
[tia latina, adic\ profu’ citea degeaba, c\ el tot ce [tia el t\ia... :-) ).
Andreas Vesalius (Vesal) - belgian, fiu de farmacist, a studiat la Paris
(universitatea era de tip Galenic), dar a terminat studiile la Padova, unde a devenit
mai târziu profesor de anatomie. Este considerat ^ntemeietorul medicinei moderne.
- a pus bazele [tiin]ei disec]iei, folosind instrumente speciale
- efectua disec]ii paralele, pe un num\r crescut de cadavre (metod\
[tiin]ific\ de cercetare)
- a studiat corelând structuralul cu func]ionalul
- ! este autorul primului atlas anatomic (6 plan[e, la Vene]ia, ^n 1538)
- a denumit cu câte un cuvânt anume diverse forma]iuni anatomice, ^n
neolatin\
- scrie un tratat complet de anatomie (Basel, 1543), cu forma]iunile
prezetate ^n pozi]ii active. Tot la universitatea din Basel se g\se[te un
schelet preparat de Vesal
- dup\ publicarea tratatului se refugiaz\ la Madrid, unde apare edi]ia a II-
a (1555)
- este condamnat ca eretic la moarte prin ardere pe rug, dar pedeapsa
este comutat\ ^ntr-o c\l\torie la Ierusalim (pe drum este mâncat de
rechini ^n Marea Mediteran\)
Paracelsius
- consider\ c\ medicina trebuie s\ se ^nve]e din practic\, nu din c\r]i
- a f\cut [i chirurgie, chiar dac\ din punct de vedere religios ^i era
interzis
- precursor ^n balneologie [i patologie profesional\
Chirurgia ^n Rena[tere
Toate facult\]ile de medicin\ erau religioase. Oficial se cerea ca opera]ia
chirurgical\ s\ fie indicat\ de medic iar chirurgul s-o execute la indica]iile [i sub
controlul medicului.
Ambroise Pané a fost cel mai mare chirurg din acel timp.
- a urmat cursurile colegiului de chirurgie de la Paris (chirurg de rob\
lung\)
- numeroase opera]ii ^n armata francez\
- numeroase inven]ii ^n chirurgie (instrumente noi)
- redescoper\ ligatura vascular\
15
V. Primul care a pus sub semnul ^ntreb\rii teoria lui Galen a fost Vesal,
care ^n edi]ia a 2-a (1555) arat\ c\ nu exist\ nici un orificiu
interventricular
Din punct de vedere medical, sec. XVII este un secol englez, doar Fran]a mai
remarcându-se ^n acest domeniu prin cele 2 facult\]i importante (Paris [i
Montpellier), dar care se men]in pe pozi]ii Galeniste [i se opun marilor descoperiri
din domeniul medicinei.
Principalele doctrine medicale sunt iatrochimia (Paracelsius), care se
dezvolt\ ^n }\rile de Jos [i Germania; [i iatromecanica, introdus\ de Harvey [i care
devine doctrin\ dominant\ ^n Anglia [i Italia.
Saltul calitativ este f\cut prin introducerea metodelor noi de calcul, a
metodelor inductive de cercetare (Fr. Bacon) precum [i a celor instrumentale,
experimentale. Descoperirile recente ale fizicii (! fra]ii Bernoulli au fost medici),
studiile pe modele in vitro au ajutat mult medicina s\ progreseze.
Principala descoperire a sec. XVII este circula]ia sângelui (carte tip\rit\ la
Frankfurt pe Main ^n 1628 - „Despre mi[carea inimii”).
16
OLANDA
? Antoni van Levercuc (portar la prim\ria din Leida, remarcat
^ntâmpl\tor de c\tre de Graaf)
- compune un microscop din câteva lentile
- utilizarea microscopului se extinde, Malpighi fiind coniderat
^ntemeietorul histologiei normale [i patologice, vegetale [i animale.
Dac\ sec. XVII a r\mas cunoscut drept „secolul circula]iei”, sec. XVIII este cel
„al luminii”, „al ra]iunii”. Medicii recurg la mai pu]ine metode paraclinice (^n afar\
de termometru, celelalte aparate - pulsilogiu, microscop - nu dau imagini constante).
Se acumuleaz\ observa]iile la patul bolnavului, care nu mai sunt explicate
prin iatrochimie [i iatromecanic\. E nevoie de doctrine noi, pentru o explica]ie
[tiin]ific\ a acestora. Apare un mare num\r de supozi]ii, unice ^n istoria medical\,
cunoscute sub denumirea de „sistematica sec. XVIII”, care ^ncearc\ s\ oblige faptele
s\ se subsumeze, s\ se supun\ unor idei preconcepute.
Bibliografie
19