Referat Istoria

Medicinei

Muscalu Floriana Cristina

Grupa 20

Istoria medicinei se ocup att de

evoluia medicinei ca tiin, ct i de
contribuiile diverselor personaliti n acest
domeniu.
n Europa, medicina era un amestec ntre
misticism, spiritualitate i practicile medicale ale
antichitii. De cele mai multe ori, bolile erau
puse pe seama destinului sau a dorinei lui
Dumnezeu, astfel lund natere pelerinajele n
scopuri curative.

Ali oameni recurgeau la metode precum

medicina folcloric, ce cuprindea folosirea
ierburilor n combinaie cu diferite incantaii.
Medicina medieval european a nflorit cu
adevrat abia n secolul al XII-lea, cnd multe
dintre textele arabe despre medicina islamic au
fost traduse n latin.

Medicina nu a aprut ca tiin aa cum este

cunoscut astzi. De la arta vracilor i amanilor,
care pretindeau c alung duhurile rele i de la
medicina sacerdoilor care practicau n umbra
templelor, pn la medicina modern este o cale
lung. Dac medicul medieval i renascentist era
un erudit, bun cunosctor att al textelor clasice,
ct i al astrologiei i alchimiei, medicul modern
trebuie s fie att savant, ct i cetean, care s
aplice tiina actual n scopul modificrii
pozitive a condiiilor de mediu natural i social.

Ingrijirea bolnavului in Evul Mediu

Numim Ev Mediu, mileniul care se intinde din
preajma anului 500 pana n jurulanului 1500,
altfel spus de la migratiile barbare i distrugerea
Imperiului roman deApus pn dupa cucerirea
Constantinopolului de catre turci (1453),
evenimentcare marcheaza sfarsitul Bizantului,
ultim avatar i ultima supravietuire a
Imperiuluiroman.Aceste zece secole care au

reprezentat sfarsitul lumii antice au asistat

lanasterea Europei i, atunci cnd ele se
incheiau, cea mai mare parte a natiunilor
moderne se formasera, dobandiser un nume i o
limba, cimentandu-se printr-untrecut istoric
propriu.Istoricul medicinei , nursingului se
contopeste cu istoria dezvolarii societatiiumane
cu perioadele sale de progres , stagnare sau
declin , care s-au influentatreciproc , cunoasterea
lor fiind necesara nu numai pentru a cinsti
memoriainaintasilor ci si pentru ca acei care nu
tin minte trecutul sunt condamnati sa-lrepete ,
Santayana .Medicina a fost initial dominata de
magie , actele terapeutice bazandu-se peritualuri
religioase si pe instincte , preocuparea
dominanta fiind disparitia durerii.Papirusurile
egiptene din 1600 inainte de Hristos prezinta
ingrijirea plagilor, inciziaabceselor si
imbalsamarea cadavrelor .In Grecia antica ,
medicina este influentata de cea egipteana prin
intermediulfenicienilor.Apar o serie de scoli
medicale in Rodos , Kos ,Knidos , care se
ocupaude prevenirea (zeita Hygeia ) si tratarea
bolilor ( Zeita Panakeea).Hippocrat( 460-375
in.Hr.) considerat parintele medicinei a intemeiat
scola dinKos si pe langa juramant care cuprinde
aspecte deontologice valabile si in ziua deazi a
scris in peste 60 volume , pe specialitati :
anatomie , fiziologie , medicala ,ortopedie ,
chirurgie , etc . informatii de specialitate care au
fost baza unor descoperiri stiintifice ulterioare
.Medicina evului mediu a avut mai putine
progrese , fiind dominata de biserica.In aceasta
epoca stiinta a cunoscut o faza de stagnare,
interpretarea scolasticaa textelor luand locul
observatiei. Inaintarea arabilor in bazinul
mediteranean a avuti un efect pozitiv.

Cunoscatori ai textelor grecesti dar si ai celor

persane, aupropagat n Europa vechile
nvminte ale culturii antice. Al-Razi (secolul al
X-leap.Ch.) a descris variola i pojarul iar vestitul
Avicenna scrie n secolul urmator
Canon medicinae
, opera ce avea sa ramana pana in vremurile
moderne manualulde baza al facultatilor de
medicina.Un moment important l-a reprezentat
nfiintarea la inceputul secolului al XI-lea,de
catre calugarii benedictini din Monte Cassino a
primei institutii de nvatamantmedical la Salerno
in Italia (
Scoala de la Salerno
). In secolul al XII-lea, tot n Italia,medicina se
dezvolta n special in centrele universitare din
Bologna i Padova.Primele boli profesionale au
fost semnalate de catre medicul din Evul MediuG.
Fracastore (1473-1553), care atrage atentia intrun poem al sau asuprasifilusului pe care l-ar fi
contractat un tanar pastor numit Syphilus .F.X
Bichat descrie , pe rand , toate membranele din
corpul omenesc : pleura ,peritoneul , meningele ,
tecile musculare , etc.
Introducerea cezarienei in Evul Mediu a pretat la
confuzii , ea , nefiind aplicatade chirurgi in raport
cu originea nobila , ci in raport cu necesitatile
vitale ale oricareigravide .Asemanarea femeii
gravide in literatura din Urartu cu universul , cu
vesnicia sicu minunile lumii , cu zeul suprem ,
denota adanca credinta evlavioasa in
actulnasterii .Medicina din micul sat Urartu s-a
distins prin aleasa grija fata de vaduve , fatade
orfani , invalizi si cetateni de varsta a treia .
Poate aici , la poalele munteluiArarat trebuia
cautata originea geriatriei cu 1000 ani inaintea

erei noastre .Aparatura medicala a fost un modul

medical in care s-au realizat permanenteprogrese
.Datele arheologice din Dacia au pus in evidenta
o surprinzatoare colectiede instrumente medicale
, ca de exemplu : chiurete , stilete , baghete ,
pense ,baloane de ceramica de tip Erlenmayer x ,
eprubete si chiar o parafa medicalaapartinand
unui medic oftalmolog .In prima parte a Evului
Mediu , neexistand spitale sau alte institutii
sanitare ,ingrijirea bolnavilor se facea in
manastiri , care erau oarecum crutate de
razboaielepustiitoare din acest timp . Multe
dintre acesteau erau asezate la intretaieri
dedrumuri , unde calugarii mai prieceputi ,
purtand chiar denumirea de infirmieri ,ingrijeau
de bolnavi sau raniti , folosindu-se si de plante
medicinale pe care lecultivau in gradinile
manastiresti , numite hortulus.In aceasta
perioada se detaseaza figura Sfantului Benedict ,
care avea caprecept dictonul : Inainte de toate
si in fruntea tuturor lucrurilor va sta grija
cetrebuie sa purtam bolnavilor ., manastirea
fondata de le in anul 527 pe munteleCasin , langa
Roma , devenind cel mai mare centru de
binefacere . Impreuna cuadeptii sai a fondat
Ordinul Benedictilor , dupa exemplul caruia s-au
format toateordinele calugaresti ce au luat fiinta
ulterior , apreciindu-se ca , de fapt, ele
eraucongregatii de infirmieri .Intre acestea este
cunoscut Ordinul Hositalierilor , ai caruimembrii
s-au dedicat ingrijirii din spitalul Hotel Dieu ,
fondat la Lyon in anul 511-558,apoi ordinu
Augustinilor Hspotalieri , care au ingrijit bolnavii
din spitalul Hotel Dieudin Paris , infiintat pe
langa manastirea Notre Dame , de catre
episcopul Sf. Landryin anul 651.Unele ordine au
fost create in Evul Mediu , in legatura cu marile

epidemii care aufacut ravagii in acest timp . Sf.

Lazar a fost initiatorul Ordinului Lazaristilor ,
care seocupau in special de ingrijirea leprosilor ,
de unde a ramas pana tarziu denumirea
delazarete .In acelasi scop , s-a infiintat si
Ordinul calugaritelor denumite Les serfs de
laVierge Marie , care lucrau ca infirmiere in
leprozeria din Pontoise . Intre ordinelecare au
urmat , mai cunoscute sunt cele ale
Franciscanelor , Dominicanilor ,Paulinilor ,
Celestinilor , unii reprezentanti ai acestora
ajungand pana in tinuturileTransilvaniei , unde au
fondat diferite insitutii spitacilesti .Din perioada
cruciadelor este cunoscut Ordinul calugarilor
denumit Les FreresHospitaliers de Saint Jean de
Dieu , care ingrijeau ranitii din spitalul Sfantul
Ion dinIerusalim , cel al Iohanitilor , al
Fratilor de cruce s.a. Dupa cruciade , mizeria
sibolile care faceau ravagii au determinat
formarea unui ordin special in anul 1240
cudenumirea Les freres de la Misericorde
.Crestinismul a insemnat un progres in ce
priveste atitudinea fata de bolnav . Inaceasi timp
a fost si o frana in cercetarea stiintifica si
experimentala , prininterzicerea sangerarilor si
stigmatizarea medicilor care incalcau dogme ,
boalafiind considerata ca o pedeapsa pentru
pacatul originar , cum sustinea filozofulcrestin
Toma DAquino .
Medicina Evului Mediu este un liant intre
superstitie , traditie si cunoastere anaturii vii , a
plantelor medicinale , zestre a grecilor si
romanilor din antichitate .Oamenii aveau
cunostinte impresionante despre functionarea
organismului uman iar multe din leacurile acelei

perioade aveau la baza plantele si ierburile

tamaduitoarecare se folosesc , chiar si acum , in
zilele noastre .Frica si superstitia au jucat un rol
aparte . Multi oameni credeau ca boala era
opedeapsa data de Dumnezeu si ca insanatosirea
vine numai odata cu interventiadivina.
Pacientul cauta vindecarea prin rugaciune si
pelerinaj si mai putin princonsultatie medicala .
Din vremea lui
Hipocrat
(secolul 5 Hr), medic grec ale carui teorii au
avut omare influena n antichitate,
doctrina celor patru umori
a fost considerata adevar fundamental de
generatii de medici. Aceasta doctrina consta n
credinta ca in corpulomenesc se gasesc patru
substante, numite umori
(lat.umor<lichid): flegma , bilaneagr , bila
galben i sngele .
Boala era considerat semnul unui
dezechilibru al acestor patru umori. Secredea c,
n funcie de modul de via, de alimentaie, de
efortul fizic depus, uneleumori creteau ori
descreteau n raport cu altele, ducnd la
mbolnvireaorganismului.
Doctrina celor patru umori este strns legat
de teoria celor
patru elemente
fundamentale prezente n filozofia greceasc:
pmntul , focul , apa i aerul .
Celcare se crede c a fost "inventatorul" acestei
concepii despre arhitectura universuluieste
filozoful sicilian Empedocle (490430 Hr), cel
care n cartea sa,
Despre natur

,introduce cele patru elemente. Aristotel, n

Fizica
, reia aceste elemente i le atribuiecaracteristici:
aerul este ud i fierbinte, focul este fierbinte i
uscat, pmntul esteuscat i rece, iar apa este
rece i ud.
Filozoful grec
Teofrast
(371 -- 287 Hr), n cartea sa
Caracterele
, este primulcare face o clasificare i o descriere
a temperamentelor omului.
Clasificareatemperamentelor
pornea tocmai de la cele patru umori. Astfel, acei
indivizi care auprea mult snge sunt numii
sangvinici
i sunt caracterizai prin energie, curaj
ivoluntariat, aceia care au mai mult bil
galben sunt
colerici
, fiind repezi la mnie,netemperai, aceia care au
prea mult bil neagr sunt melan colici , fiind
despotici,nelinitii, iritabili, iar aceia care au
mai mult flegm sunt dominai de pasivitate
icalm i au fost numii flegmatici .Hipocrate
credea c menstruaia avea rostul de a diminua
umorile n exces lafemei, menstruaia fiind, prin
urmare, o cale natural de reglare a
dezechilibrelor interne. Dar brbaii nu au
menstruaie! Prin urmare se impunea o alt
metod de a nltura umorile. Hipocrate nu a fost
ns unul dintre practicanii vrsrii de snge
camijloc terapeutic, acesta fiind mai degrab
adeptul terapiei prin diet.Aelius Galenus (129200 Hr) este medicul care a impus pentru
aproape 2 mii deani metoda vrsrii sngelui ca

metod de vindecare. Pasionat de

medicin,Galenus este cel care a descoperit c n
fapt venele i arterele sunt umplute cusnge, iar
nu cu aer cum se credea la acea vreme. Acesta a
ajuns s considere csngele este umoarea
dominant din organism i c acesta avea nevoie
de uncontrol atent.Dei n mileniul al doilea
doctrina celor patru elemente i a celor patru
umori aintrat n declin, practica vrsrii sngelui
avea s continue s fie considerat credibili
util pentru nc mult timp. Pe de alt parte, un
"epifenomen" al doctrinei celor patru umori,
teoria celor patru temperamente, a avut de
asemenea un succes dedurat, chiar i astzi
fiind obinuii s mprim n patru categorii
temperamentaleomul, conform teoriei lui
Teofrast: sangvinici, colerici, flegmatici i
melancolici .