Medicina Renasterii Renasterea medicinei reprezinta acea parte dinistoria medicinei cuprinsa ntre secolele al XIV-lea si alXVII-lea, repezentnd

tranzitia dintreEvul Mediuntunecat, dominat de dogme si superstitii, si epocamoderna, n care medicina devine cu adevarat o disciplina stiintifica. Ea s-a

caracterizat printro surprinzatoare trezire si printro dezvoltare accelerata a descoperirilor dupa ce mii de ani batuse pasul pe loc. n tarileEuropei apusene (ncepnd cu Italia) se petrece un fenomen complex, social si cultural-stiintific,a carui prima manifestare consta n reconsiderarea mostenirii culturii clasice antice.Renasterea a condus la transformarea omului medieval, subjugat religiei si traditiilor n omul modern, laic, pozitiv, rational. Meritul principal si durabil al acestei epoci laminate a fost nasterea anaomiei modern.Se poate spune ca Renasterea a pus primele baze ale medicine stiintifice. Spiritul nou care anima medicina impunea faptul ca este iluzoriu sa cauti sa intelegi sau sa refaci dereglarile organismului inainte de a-I cunoaste bine structura sa. Cu toate acestea, tot timpul evului mediu anatomistii s-au lovit de un obstacol major: interdictia de a diseca corpuri umane. Dupa ce sau retras intro clandestinitate periculoasa ei au obtinut in sfarsit posibiliatea unei activitati reduse in cateva amfiteatre de disectie.In periioada Renasterii stiinta si arta au fost mai apropiate ca oricand in istoria omeniri.

Cel mai desavrait anatomist a fost Leonardo da Vinci, (1452-1519). Maestrul sau,Andrea del Verrocchio insista asupra necesitatii studiului anatomiei umane. Astfel, Leonardo devine creatorul iconografiei anatomice moderne si al anatomiei topografice. Studiind si disecnd peste 30 de cadavre, efectueaza observatii amanuntite. Drept rezultat ne-a lasat peste 750 de planse reprezentndoase, muschi,organe, pna si sectiuni prin creier.

O alta figura centrala a anatomiei renascentiste a fost Andreas Vesalius (1514-1564). Vesalius descopera valvulele semilunare ale aortei si ntelege rolul acestora, n timp Galen si succesorii sai considerau casngelear trece prin niste pori ai septului interventricular al inimii.

Bartolomeo Eustachio Bartolomeo Eustachio (1510-1574), n-a fost numai un mare anatomist, ci si un nzestrat desenator.Plansele anatomice create de el au o valoare

exceptionala. Eustachio a semnalat trompa dintre faringe si urechea medie (care astazi i poarta numele),glandele suprarenale, originea nervilor optici si a dat o buna descriere a dintilor. In renastere se afirma si studiul anatomiei patologice. Florentinul Antonio Bonvieni care descrie litiaza veziculara, perforatii intestinale si alte modificari patologice ale organelor. Renasterea, cu al ei progres al cunoasterii, transforma chirurgia dintr-o "arta minora" (lasata pe seama mestesugarilor si considerata njositoare pentru savantii medici) ntr-o disciplina de sine-statatoare. Rolul cel mai important l-a jucat contributia lui Ambroise Par, parintele chirurgiei moderne. Acesta a inventat, n1552, procedeul de ligatura a arterelor, care a salvat de la moarte multi pacienti care au suferit amputari.