Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Etape de execuţie:
1. Pregătirea materialelor şi instrumentelor:
- Se pregătesc materialele necesare.
- Se verifică termometrul pentru a-i observa integritatea, funcţionalitatea şi dacă mercurul este coborât în
rezervor.
- Se şterge termometrul de soluţie dezinfectantă (irită tegumentele).
2. Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului:
- Se anunţă bolnavul.
3
- Se aşază bolnavul în decubit dorsal, confortabil, cu capul pe pernă sau în poziţie şezândă, pe scaun.
3. Efectuarea tehnicii.
A. Măsurarea în axilă:
- Se ridică braţul bolnavului şi se şterge bine axila prin tamponare cu prosopul lui.
- Termometrul se ţine în mână ca un creion în poziţia de scris.
- Se aşază termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei, paralel cu toracele.
- Se apropie braţul bolnavului de trunchi cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui.
- Se menţine termometrul timp de zece minute.
- Se scoate termometrul din axila bolnavului şi se aşază pe tava medicală, pe o compresă.
- Se şterge termometrul cu compresa şi se citeşte gradaţia.
- Termometrul se ţine strâns şi se scutură cu mişcări rapide pentru ca mercurul să coboare în rezervor.
- Se aşază termometrul la loc.
B. Măsurarea în cavitatea bucală (se foloseşte numai termometrul utilizat numai în acest scop):
- Se umezeşte termometrul cu apă rece.
- Se introduce termometrul în cavitatea bucală, sub limbă.
- Se anunţă bolnavul că trebuie să păstreze gura închisă timp de 5 minute, să nu spargă termometrul cu
dinţii.
- Se scoate termometrul şi se citeşte.
C. Măsurarea rectală:
- Se lubrifiază bulbul termometrului cu ulei de vaselină.
- Dacă bolnavul ştie şi poate, îşi introduce singur termometrul în rect. Când bolnavul nu poate, este aşezat
în decubit dorsal sau lateral şi i se introduce uşor bulbul termometrului în rect cu mişcări de rotaţie şi
înaintare.
- Se menţine timp de 3 minute.
- Se scoate termometrul şi se şterge cu un tampon de vată cu alcool.
- Se citeşte gradaţia
4. Notarea cifrată:
În „Carnetul propriu” se notează numele bolnavului, salonul, patul, data, valoarea temperaturii obţinute
(urmând a fi notată şi în foaia de temperatură).
5. Notarea grafică:
- Se notează grafic cu un punct de culoare albastră în foaia de temperatură.
- Pentru fiecare diviziune a foii, se socotesc două diviziuni de grad.
- Se uneşte cu valoarea anterioară printr-o linie albastră. Se obţine curba termică.
6. Interpretarea rezultatelor:
- Temperatura normală (fiziologică): 36-37°C – afebril.
Valori patologice:
• hipertemie: 37-38°C = subfebril; 38-39°C = febră moderată; 39-40°C = febră ridicată; 40-41°C =
hiperpirexie;
• hipotermie: sub 36°C.
7. Reorganizarea locului de muncă:
- Se scutură termometrul până când Hg coboară în rezervor.
- Se spală termometrul cu apă şi detergenţi sau săpun lichid.
- Se spală paharul şi se schimbă soluţia dezinfectantă.
- Se pune termometrul în pahar
Obsertvaţii:
Măsurarea temperaturii Dimineaţa între orele 7-8 şi Seara între orele 18-19.
4
Susţinerea termometrului la copii, bătrâni, inconştienţi, agitaţi şi măsurarea în cavităţile
semiînchise.
În situaţia unor valori prea ridicate sau scăzute, neprăvăzute, repetaţi măsurarea temperaturii sub
supraveghere.
Termometrul se menţine timpul indicat în cavitate, altfel înregistrarea nu este reală.